2010–2019
Ia faafariuhia oe
Atopa 2013


Ia faafariuhia oe

Te faafariuraa mau, e tupu mai te reira a tamau noa ai outou i te ohipa ia au i te mau haapiiraa tumu ta outou i ite e, e parau mau te reira, ma te haapa‘o noa i te mau faaueraa.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, e mana‘o haehaa mau e tae mai ia ti‘a vau i teie terono i reira te mau aito rahi o to’u oraraa i ti‘a atoa ai. Ua hinaaro vau e faaite atu i te tahi mana‘o o to’u aau, i te feia apî ihoa râ.

Te hoê o te aito rahi i roto i te Faufaa Tahito, o te peropheta-aito ra, o Iosua. Teie ta’na titauraa i te mau tamarii no Iseraela ta’na i arata‘i : « E faataa na outou i teie nei mahana i ta outou e haamori … area vau e to’u atoa utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova ».1 E tapa‘o papû te mau parau a Iosua no to’na faafariuraa mau i te evanelia. No Iosua e tatou paatoa nei, e tae mai te faafariuraa i te mau parau tumu o te evanelia na roto i te oraraa parau ti‘a i te mau parau tumu o te evanelia e na roto i te haapa‘oraa i ta tatou mau fafauraa i mua i te Fatu.

Ua hinaaro rii au e faaite atu ia outou i te tahi aamu faafariuraa mai roto mai i te aamu o to’u utuafare, no ni‘a i te tahi aito na’u. To’na i‘oa o Agnes Hoggan. Ua tomo ona raua ta’na tane i roto i te Ekalesia i Ekotia i te matahiti 1861. No te rave ino rahi i to ratou fenua aiʻa, ua reva mai raua i Amerika e ta raua mau tamarii. E maʻiri atura te tahi mau matahiti, e riro mai nei Agnes ei vahine ivi e na tamarii e vaʻu ia aupuru, e ua haa oia no te faaamu e no te faaahu ia ratou. E auaʻe, ua fana‘o o Isabelle, ta’na tamahine 12 matahiti, i te hoê ohipa ei tavini no te hoê utuafare e ere i te melo no te Ekalesia.

E faaea Isabelle i to ratou ra fare rahi e e tauturu oia ia haapa‘o i te mau tamarii na‘ina‘i. E no ta’na ohipa, e aufauhia te tahi tino moni iti i to’na metua vahine. Aita i maoro roa, ua farii-roa-hia Isabelle ei melo no te utuafare e ua fana‘o atura i te tahi atoa mau maitai, mai te haapiiraa i te ori, te ahu nehenehe e te mata‘ita‘iraa i te teata taata ora. E maha matahiti teie faaauraa i te vai-noa-raa e i te hoê mahana, ua tonohia teie utuafare, i reira Isabelle i te raveraa, i te tahi atu tuhaa fenua. No to ratou au roa ia Isabelle, ua farerei ratou i to’na metua vahine, o Agnes, e ua ani ia’na i te parau faati‘a no te faaamu roa ia’na i mua i te ture. Haapapû mai nei ratou e, e faafana‘o ratou ia’na i te haapiiraa maitai, e hi‘o i te tane faaipoipo maitai e e faariro ia’na ei taata aiʻa no ta ratou mau fenua e ta raua iho mau tamarii. E e tamau noa ratou i te aufau ia Agnes.

Tapitapi roa te mana‘o o teie vahine ivi, e metua vahine atoa hoʻi, i mua i teie faaotiraa e rave, aita râ oia i feaa rii a‘e. Teie te faati‘araa o ta’na mootua, tei papa‘ihia tau matahiti i muri mai : « Noa’tu e, aita to’na here i turaʻi [ia’na] ia pahono atu aita, teie râ te tumu rahi a‘e na’na—mai Ekotia roa mai oia i te fanoraa mai e ua haere na roto i te mau pe‘ape‘a e te mau tamataraa no te Evanelia, e aita oia e opua nei, ia maraa noa’tu ia’na, ia vaiiho i te hoê o to’na huaai ia ere i te mea ta’na i reva atea roa no te fana‘o mai ».2 Pau te taparuraa a teie utuafare fana‘o, e pau atoa ta Isabelle ta‘iraa e taparuraa no te haere, aita Agnes i aueue rii a‘e. Ua taa ihoa ïa ia outou e, ua mana‘o roa’tura o Isabelle 16 matahiti e, ua ino roa to’na oraraa.

E tupuna vahine Isabelle Hoggan no’u, e ua mauruuru roa vau no te iteraa papû e te ti‘aturi papû i ura puai i roto i te aau o to’na metua vahine, o tei opani ia’na ia tapihoo i te parau meloraa i roto i te Ekalesia o ta’na tamahine i te mau maitai o teie nei ao. I teie mahana, hanere e hanere huaai e oaoa ra i te mau haamaitairaa no te meloraa i roto i te Ekalesia e o te ti‘a nei ei mono faufaa no te faaroo hohonu e te faafariuraa i te evanelia a Agnes.

E te mau hoa feia apî e, e tau ati rahi teie, e te mau faaotiraa te titauhia nei ia outou ia rave i te mau mahana atoa, i te mau hora atoa, e mau faahopearaa mure ore to te reira. Te mau faaotiraa e rave outou i te mau mahana atoa, na te reira e faaoti i te ohipa e tupu i ni‘a ia outou a muri a‘e. Mai te peu noa’tu aita e iteraa papû to outou ma te aa puai, e aita atoa te ti‘aturiraa papû e, e basileia na te Atua i ni‘a i te fenua nei Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i teie nei ïa te taime no te raveraa i te mau mea ti‘a atoa no te fana‘o i teie ti‘aturi papû. Te faataimeraa i teie tautooraa no te apo mai i te reira huru titauri papû, e ohipa haamataʻu ïa te reira no to outou varua.

Te faafariuraa mau, o te ohipa rahi atu â ïa i te aporaa i te ite no ni‘a i te mau parau tumu o te evanelia ; e hau atu ra, e titau te reira i te fariiraa i te hoê iteraa papû no teie mau parau tumu. E roaa ia farii i te hoê iteraa papû no te evanelia ma te ore e ora i te reira. Teie parau faafariu-papû-hia, te auraa ra, te rave ra tatou ia au i te mea ua ti‘aturi tatou e te faati‘a ra tatou i te reira ia faatupu i te « puai hope tei faahuru ê ia [tatou], oia hoi to [tatou] aau ».3 I roto i te buka iti Mau Maite i te Faaroo, te haapii nei tatou e, « ua riro te faafariuraa ei hoê [haereʻa] e ere râ i te hoê noa ohipa e tupu. E riro mai outou ei taata faafariuhia na roto i ta outou mau tautooraa parau ti‘a no te pee atu i te Faaora ».4 Titauhia te taime, te tautooraa e te ohipa. E ti‘aturiraa papû to to’u tupuna vahine e, e mea faufaa roa a‘e te evanelia no ta’na mau tamarii i te mau mea atoa ta teie nei ao e horo‘a mai, mai te moni e te oraraa fana‘o, no te mea ua haatusia oia, ua faaoromai e ua ora i te evanelia. Ua tae mai to’na faafariuraa na roto i te oraraa i te mau parau tumu o te evanelia e te haatusiaraa no te reira.

E ti‘a ia tatou ia haere na te reira atoa haereʻa mai te peu ua hinaaro tatou ia farii i teie huru pûpûraa ia’na iho. Ua haapii te Faaora, « O tei hinaaro maite i te haapao i to’na râ hinaaro, e ite ïa i ta’u e haapii nei e na te Atua, e na’u iho ».5 I te tahi mau taime, e tamata tatou ia haamata na te hopea mai. Ei hi‘oraa, e pee paha tatou i teie reni arata‘i : e farii ihoa vau ia ora i te ture no te tufaa ahuru, ua hinaaro na mua râ vau ia ite e, e parau mau anei te reira. Peneiaʻe e pure roa paha tatou no te farii i te hoê iteraa papû no ni‘a i te ture no te tufaa ahuru ma te ti‘aturi e, e haamaitai mai te Fatu ia tatou i teie iteraa papû na mua tatou e faaî i te papie horo‘a. Eita roa e haere na reira. Te tiaʻi nei te Fatu ia faaohipa tatou i te faaroo. Titauhia ia tatou ia aufau tamau i te tufaa ahuru ti‘a ma te haavare ore no te farii i te hoê iteraa papû no ni‘a i te tufaa ahuru. E tano atoa teie faanahoraa no te mau parau tumu atoa o te evanelia, te ture anei no te viivii ore, te parau no te ahu tano, te Parau Paari e aore râ te ture no te haapaeraa maa.

Ua hinaaro rii au e faaite ia outou i te hoê hi‘oraa no nahea te oraraa i te hoê parau tumu e tauturu nei ia tatou ia faafariuhia i tera parau tumu. E taure‘are‘a noa vau i te mau matahiti 60 e o vau ana‘e te melo i roto i ta’u haapiiraa tuarua. E tau huanane mau te reira mau tau no te mana‘o pato‘iraa i te mau ture morare tahito, te faaohiparaa i te raau taʻero e te mana‘o rahi e, « e haapa‘o noa i to oe hinaaro ». E mau taata maitai to’u mau puʻeraa hoa, aita râ e rave‘a, ua haru-atoa-hia ratou e teie anaanatae no teie huru morare apî, e ere hoʻi, o taua viivii ore tahito noa nei hoʻi. Ua haapii maitai mai to’u na metua e orometua i te pureraa i te faufaa ia faatura i to’u nei tino, e ia vai te feruriraa mâ, e hau roa’tu, ia haapii ia ti‘aturi i te mau faaueraa a te Fatu. Ua faaoti a‘era vau eiaha e haere i te mau vahi ua mâtau vau e, e ava e e avaava e e raau taʻero i reira. Te auraa ra, aita vau i roto i tera mau faaoaoaraa, e varavara atoa vau i te arapaehia e te tamaroa. Riro mai nei te raau taʻero ei ohipa mâtau na te feia apî, e aita te fifi o te reira i ite-maitai-hia i tera ra tau. E rave rahi o to’u mau hoa tei roohia i te tahi fifi i te roro no tera mau raau taʻero e aore râ, eita faahou e nehenehe e faaea i teie ohipa. Ua mauruuru roa vau ua haapiihia mai ia’u ia ora i te Parau Paari i to’u fare, e ua farii au i te hoê iteraa papû hohonu no te reira parau tumu o te evanelia i to’u faaohiparaa i te faaroo e i to’u oraraa i te reira. Tera mana‘o maitai i tae mai no to’u oraraa i te hoê parau tumu mau no te evanelia, o te Varua ïa no te Varua Maitai tei haapapû mai e, e parau tumu mau te reira. Mai te reira ïa te faafariuraa mau e haamata ai.

Ua haapii te peropheta Moroni i roto i te Buka a Moromona e, « E faaite atu vau i to te ao e, o te faaroo nei, o te tiaturi ia i te mau mea aore i hi‘ohia ; no reira, eiaha outou e mârô i te mea aore i hi‘ohia e outou ; e ore hoi outou e tae i te ite e ia oti te tamataraa i to outou faaroo ».6 I roto i teie nei ao, te haamaharaa oioi i te hinaaro te tiaʻiraa, ua hara noa tatou i te tiaʻiraa i te hoê maitai ma te ore e ohipa no te reira. Te ti‘aturi nei au e, te parau nei o Moroni ia tatou, e mea ti‘a ia ohipa tatou na mua ma te faaohipa i te faaroo na roto i te oraraa i te evanelia, ei reira tatou e farii ai i te iteraa e, e parau mau te reira. Te faafariuraa mau, e tupu mai te reira a tamau noa ai outou i te ohipa ia au i te mau haapiiraa tumu ta outou i ite e, e parau mau te reira, ma te haapa‘o noa i te mau faaueraa, i tera e tera mahana, i tera e tera avaʻe.

E tau faahiahia teie no te riroraa ei feia apî i roto i te Ekalesia. O outou te feia matamua tei farii i teie faanahoraa haapiiraa Viens et suis-moi [Mai pee mai], tei riro ei hoê o ta’na opuaraa matamua no te faafariuraa ia outou i te evanelia a Iesu Mesia. E mea maitai ia faahaamanaʻo e, noa’tu â te faaûruraa o to outou mau metua e feia faatere, « e hopoi‘a matamua na outou to outou iho faafariuraa. Eita te tahi taata e nehenehe e faafariuhia no outou, e aore e taata e nehenehe e faahepo ia outou ia faafariuhia ».7 E tae mai te faafariuraa ia rave maite tatou i ta tatou mau pure, mau tuatapaparaa papa‘iraa mo‘a, te haereraa i te pureraa, e te vai-ti‘amâ-noa-raa no te amui i roto i te mau oro‘a no te hiero. E tae mai te faafariuraa ia ohipa tatou i ni‘a i te mau parau tumu ti‘a ta tatou e haapii nei i to tatou nei fare e i roto i te piha haapiiraa. E tae mai te faafariuraa ia ora tatou i te oraraa mâ e te viivii ore e ia oaoa i te hoaraa o te Varua Maitai. E tae mai te faafariuraa ia maramarama tatou i te Taraehara a Iesu Mesia, ia ite Ia’na mai to tatou Faaora e Ora, e ia faati‘a i te Taraehara ia ohipa mai i roto i to tatou oraraa.

E tauturu to outou iho faafariuraa ia faaineine ia outou no te rave i te mau fafauraa i roto i te hiero, no te tavini i te misioni e no te faati‘a i to outou iho utuafare. A faafariu-noa-hia ai outou, e tae mai te hinaaro ia faaite ia vetahi ê i te mea ta outou i haapii, e e tupu rahi mai to outou ti‘aturiraa e to outou aravihi no te faaite papû atu ia vetahi ê ma te ti‘aturi papû e te puai. Teie hinaaro ia faaite i te evanelia ia vetahi ê e teie ti‘aturiraa ia faaite maite i te parau mau, e mau faahopearaa ïa e au i te faafariuraa mau. Ua haapii te Faaora ia Petero e, « E ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taeae ».8

Te haamana‘o ra outou ia Iosua, te peropheta-aito ? Hau atu i to’na faafariuraa ia’na iho, ua haa itoito noa oia e tae roa i te hopea o to’na oraraa no te faatae i te mau tamarii a Iseraela i te Atua ra. Te tai‘o nei tatou i roto i te Faufaa Tahito, « ua haamori Iseraela ia Iehova e hope roa a‘era to Iosua ra anotau ».9 Te taata tei ora i te hoê faafariuraa mau, e turu‘i atu oia i ni‘a i te mana o te Taraehara ma te farii i te faaoraraa no to’na iho varua, ei reira, e imi oia ia faaohipa i te faaûruraa puai i ni‘a i te feia tei mâtau ia’na.

Te tahi mau taime, e ere te oraraa i te evanelia e te ti‘araa i te vahi mo‘a i te mea ohie e te nahonaho roa, te faaite papû atu nei râ vau e, e mea hoona. Ua parau te Fatu ia Emma Smith, « e haapae oe i te mau mea no teie nei ao, e e titau hoi i te mau mea no tei maitai a‘e ra ».10 Te mana‘o nei au e, eita e roaa i teie nei ia feruri i te hoê tuhaa iti noa a‘e no te faahiahia rahi o teie « mau mea no [tera ao] maitai a‘e ra » !

Te faaite papû nei au e, e Metua here i te Ao ra to tatou, e To’na hinaaro rahi roa a‘e, o te tautururaa ïa ia tatou e te haamaitairaa ia tatou i roto i ta tatou mau tautooraa no te ora i te evanelia e ia faafariuhia mai tatou. Ua parau aʻena Oia e ua parau papû atoa hoʻi e, Ta’na fa rahi e Ta’na ohipa, o to tatou « tahuti ore e te ora mure ore ».11 Ua hinaaro Oia ia ho‘i tatou i te fare i mua i To’na aro. Te faaite papû nei au e, ia ohipa tatou i ni‘a i te mau haapiira tumu o te evanelia ma te faaohipa i te reira i te mau mahana atoa, e faafariuhia tatou e e riro mai tatou ei mauihaa no te raveraa i te mau ohipa maitai roa i roto i to tatou utuafare e i roto i te ao. Ia haamaitaihia tatou paatoa i roto i ta tatou mau tautooraa no te mahana tata‘itahi ia taeahia taua fa ra, o ta’u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.