2010–2019
Piihia e a’na ia aʻo atu i Ta’na parau
Atopa 2013


Piihia e a’na ia a‘o atu i Ta’na parau

Mai te mea e vai haehaa outou, e te haapa‘o, e e faaroo outou i te reo o te Varua, e ite outou i te oaoa rahi hau atu i roto i ta outou taviniraa ei misionare.

I to’u patururaahia ei tino no te hui mana faatere rahi, i te ava‘e eperera i ma‘iri a‘enei, te tavini ra vau ei peresideni no te misioni no Initia. Ua maramarama vau i te mea ta te hoê peresideni tahito i parau mai : « E mea faahiahia roa ho‘i te mau misionare o te Ekalesia ».1

Hoê o te mau misionare faahiahia roa a‘e ta maua te tuahine Funk i tavini, o Elder Pokhrel ïa no te fenua Nepal mai. Piti matahiti noa to’na riroraa ei melo no te Ekalesia, e ua piihia oia ia tavini i roto i te misioni no Bangalore Initia, e misioni reo peretane. E parau mai oia, e, aita oia i ineine maitai. E mea papû te reira. Aita oia i ite a‘enei i te hoê misionare hou oia a riro mai ai ei misionare, no te mea e aita e mau taure‘are‘a misionare e tavini nei i Nepal. Aita i navaʻi to’na aravihi i te reo peretane no te tai‘o maramarama mai i te mau arata‘iraa e vaira no to’na piiraa. I to’na taera’tu i te fare haapiipiiraa misionare, e ere te piripou avae roa nehenehe, e te ahu uouo e te taamu arapoʻa ta’na i tari mai, ia au i ta’na iho parau, « e pae piripou ‘jean’, e piti piriaro, e ua faarahi te parai haapaari rouru ».2

E noa’tu i muri mai i to’na fariiraa i to’na ahu tano, ua parau mai oia aita i au maitai i te mahana tata‘itahi no te mau hepetoma matamua. Teie ta’na i faati‘a no taua mau taime ra o ta’na misioni : « E ere te reo peretane noa te fifi, te ohipa atoa râ, e mea titau-rahi-hia… Hau roa’tu râ, ua poʻia roa vau e te rohirohi e te mihi i to’u fenua… E noa’tu râ te reira mau taime fifi, ua vai noa to’u hinaaro. Ua ite au i te paruparu e te au ore. E i tera mau taime, e pure au ia tauturu mai te Metua i te Ao ra ia’u. E aita ihoa e hape, i te taime atoa e pure au, ua tamahanahanahia vau ».3

Noa’tu e, e mea apî e te titau rahi te ohipa misionare no Elder Pokhrel, ua tavini oia ma te faaroo rahi e te haapa‘o maitai, ma te imi ia maramarama e ia pee i te mea ta’na e haapii ra i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, te buka Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia, e to’na mau feia faatere no te misioni. Ua riro mai oia ei orometua puai no te evanelia—na roto i te reo peretane—e te hoê taata faatere hau atu i te maitai. I muri mai i ta’na misioni e i te tahi taime i te fenua Nepal, ua hoʻi maii te fenua Initia no te faanuu atu â i ta’na haapiiraa. Mai te avaʻe tenuare, te tavini ra oia ei peresideni amaa i New Delhi. No te tupuraa mau ta’na i ite i ni‘a iho ia’na ei misionare, te tamau nei oia i te turu i te tupuraa rahi o te Ekalesia i te fenua Initia.

Nahea te hoê taure‘are‘a tamaroa, tei ore i ite a‘enei i te hoê misionare, i te riroraa ei misionare puai rahi i te pae varua ? Nahea outou e farii ai i te mana pae varua ei misionare no te iriti i te mau uputa, te mau farii rata uira e te aau o te feia i roto i te misioni o ta outou e tavini atu ? Mai tei mâtauhia, teiroto te mau pahonoraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau peropheta ora e te mau aposetolo.

I te taime matamua a porohia ai te evanelia i te fenua Peretane i te avaʻe tiurai 1837, ua heheu te Fatu e, « O ratou ta oe e tono atu i to’u i‘oa nei, na roto i te reo o to oe mau taeae, te Tino Ahuru e ma Piti ra, i faaauhia e i haamanahia hoi e oe na, e noaa ïa te mana o te iriti mai i te uputa no to’u basileia nei i te nunaa atoa ta oe e tono atu ia ratou ra ».4

Noa’tu te vahi e tonohia’tu outou, noa’tu te misioni e tonohia’tu outou, a haamana‘o e, ua faaauhia outou e te hoê melo o te Tino Ahuru ma Piti e na te peropheta a te Fatu i pii ia outou. Ua piihia outou na roto i « te tohu e te tuuraa rima ».5

E ua horo‘a mai te Fatu i te mau titauraa no te rave faaoti roa i teie parau fafau. Ua parau Oia e, « Mai te mea [te auraa ra, e faaotihia te fafauraa mai te mea e] o ratou [oia ho‘i te mau misionare tei tonohia] e [1] faahaehaa mai ratou ia ratou iho i mua ia’u nei, e [2] e haapao hoi i ta’u parau e [3] e faaroo i te reo no to’u nei Varua ».6

E mea papû maitai te mau parau fafau a te Fatu. No te roaa mai te mana varua no te iriti i te uputa o te basileia a te Atua i roto i te mau fenua ua tonohia outou, e ti‘a ia vai te haehaa e te haapa‘o e ia vai te aravihi no te faaroo e no te pee i te Varua.

E mea tuʻati roa teie nau mea e toru. Ia haehaa outou, e hinaaro outou ia haapa‘o. Ia haapa‘o outou, e tae mai te Varua i roto i to outou aau. E mea faufaa rahi roa te Varua no te mea e, mai ta te peresideni Ezra Taft Benson i haapii, « ia ore te Varua, e ore roa ïa outou e manuïa noa’tu ta outou taleni e to outou aravihi ».7

Ei peresideni misioni, ua fana‘o vau i te uiui i te tahi mau misionare o tei tapitapi te mana‘o no te mea aita â ratou i mâ hope roa. Te ora ra ratou i raro a‘e mai i to ratou faito puai pae varua. Noa’tu â te ohipa puai aore râ te maitai o ta ratou i rave, aita i roaa ia ratou te hau i te aau e aita atoa hoʻi ratou i oaoa i te hoaraa o te Varua Maitai e tae roa i te taime ua faahaehaa ratou ia ratou iho, ua tatarahapa hope e ua rave mai i te aroha o te Faaora.

Te aʻo nei te Fatu i Ta’na mau tavini ia haehaa, i te mea hoʻi e, te faanahoraa no te ora mai i te maʻi pae varua, e haamata ïa na roto i te aau paruparu [oia hoʻi tei vahihia]. A feruri na tatou i te maitai e tae mai na roto mai i te mau mea tei vahihia : E vahihia te repo no te tanu i te sitona. E vahihia te sitona no te hamani i te faraoa. E vahihia te faraoa no te riro mai ei tapa‘o no te oro‘a mo‘a. Ia rave ana‘e te hoê taata tei tatarahapa i te oro‘a ma te aau paruparu [tei vahihia] e te varua oto, ua riro taatoa oia [oiaʻhoʻi, ua faaorahia].8 Ia tatarahapa tatou e ia riro taatoa tatou na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, e rahi atu â ia ta tatou e nehenehe e pûpû i te Faaora a tavini ai tatou Ia’na. « Oia ïa, e haere mai ia’na, a pûpû mai ai i to outou aau atoa ei ô na’na ».9

Mai te mea ua teimaha outou i ta outou mau hara e ua titauhia ia outou ia tatarahapa, a rave i te reira i teie nei ihoa ra. I to te Faaora faaoraraa i te feia mauiui, pinepine Oia i te ani ia ratou ia ti‘a mai. Te parau nei te papa‘iraa mo‘a e, ua na reira ratou i reira ihoa ra.10 No te faaora mai i to outou mau ati pae varua, a farii i Ta’na aniraa ia ti‘a mai. Eiaha e faataime, a paraparau i to outou episekopo, peresideni amaa e aore râ peresideni misioni e a haamata i te faanahoraa no te tatarahaparaa i teie nei ihoa ra.

E hopoi mai te mana faaoraraa o te Taraehara i te hau i to outou varua e e faati‘a mai te reira ia parahi mai te Varua Maitai i roto ia outou. E mea faito ore te tusia a te Faaora, ta tatou râ mau hara, tei rau e tei teimaha, e ti‘a ïa ia tai‘ohia e ia faʻihia, ia vaiihohia e ia faaorehia. « E aue hoi te rahi o to’na oaoa i te varua taata ia tatarahapa ra ! »11

E mana rahi to te parau fafau i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau : « Ia faaunauna noa te taiata ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa ; ei reira to outou tiaturiraa e puai roa ai i mua i te aro o te Atua ».12 Ia ora outou i te hoê oraraa viivii ore, e farii outou i te hau e te ti‘aturiraa i roto i to outou faito ti‘amâ i mua i te Atua e e farii outou i te mana o te Varua ia outou ra.13

E parau mai paha te feia e melo apî i roto i te Ekalesia e aore râ tei hoʻi mai i roto i te Ekalesia, « E mea ti‘amâ vau i teie nei e te vai nei to’u hinaaro ia tavini, tera râ, aita paha i navaʻi to’u ite ». I te avaʻe eperera ra, ua haapii te peresideni Thomas S. Monson ia tatou, « A haapa‘o ai tatou i te mau faaueraa a te Atua, ei reira tatou e farii ai i te ite i te parau mau e i te mau pahonoraa i ta tatou mau uiraa rarahi ».14 Auê hoʻi tamahanahanaraa rahi ia ite e, na roto i to tatou haapa‘o, e roaa mai to tatou ite.

E mana‘o paha te tahi e, e mea iti ta ratou mau tareni, mau aravihi e te ite i te ohipa e pûpû atu. Mai te mea teie ta outou mau manaʻonaʻoraa, a haamana‘o i te aamu o Elder Pokhrel. A faaineine i te maitai a‘e e roaa ia outou ma te ite e, e faarahi mai to tatou Metua i te Ao ra i ta outou mau tautooraa haehaa ia haapa‘o i ta’na parau. Ua horo‘a mai o Elder Richard G. Scott i teie a‘oraa faaitoitoraa : « Ia haapa‘o ana‘e tatou i te mau faaueraa a te Fatu ma te tavini i Ta’na mau tamarii ma te pipiri ore, te hopearaa ohie o te tae mai, o te mana ïa no ô mai i te Atua ra—te puai no te rave rahi atu â, i te mea o ta tatou e nehenehe e rave no tatou iho. E faaaanohia ia to tatou mau mana‘o, to tatou mau taleni, to tatou mau aravihi no te mea ua farii tatou i te puai e te mana no ô mai i te Fatu ra ».15

A ti‘aturi ai outou i te Fatu e i To’na maitai, e haamaitai mai te Atua Mana Hope i Ta’na mau tamarii na roto ia outou.16 Ua haapii o Elder Hollings, no Nevada mai oia, i te reira i te haamataraa o ta’na misioni. Te mahana i muri mai i to’na taeraa i te fenua Initia, ua tere ti‘a atu matou e te tuahine Funk i Rajahmundry, ta’na vahi matamua. I tera avatea, ua haere Elder Hollings raua Elder Ganaparam e farerei i te hoê melo o te Ekalesia e to’na metua vahine. Ua hinaaro te metua vahine ia haapii mai no ni‘a i te Ekalesia, no te mea ua ite oia nahea te evanelia i te haamaitairaa i te oraraa o ta’na tamahine. Ua amui atoa’tu te tuahine Funk ia ratou no te tauturu ei melo. No te mea hoʻi e haapiihia te haapiiraa na roto i te reo peretane, e e reo Telugu ana‘e ta te metua vahine e paraparau, tei reira atoa ïa te hoê taea‘e no te amaa no te auvaha i tei haapiihia mai.

Te ohipa a Elder Hollings i roto i teie haapiiraa matamua roa ta’na, o te haapiiraa ïa i te Orama Matamua, ma te faaohipa i te mau parau a te peropheta Iosepha. E i tera taime no te haapiiraa, ua fariu oia i te tuahine Funk ma te ani e, « E parau anei au i te taatoaraa o te mau parau ? » inaha e auvahahia te reira.

Ua pahono atura oia, « E parau oe i te taatoaraa o te mau parau ia nehenehe i te Varua ia haapapû i te mea ta oe e parau ».

I to teie misionare apî haapiiraa i te Orama Matamua, ma te faaohipa i te mau parau atoa a te peropheta, ua taui te hoho‘a mata o teie tuahine iti. Ua topa te roimata. I te otiraa Elder Hollings i ta’na poroʻi hanahana, e na mua a‘e ta’na parau i auvahahia’i, ua ani mai teie tuahine, ma te taʻi, e na roto i to’na reo, « E nehenehe anei ta’u ia bapetizohia ? E e nehenehe anei ta outou e haapii i ta’u tamaiti ? »

E to’u mau hoa tavini apî e, te matara nei te mau uputa e te mau aau i te mau mahana atoa no te poroʻi o te evanelia—e poroʻi tei hopoi mai i te tia’iraa e te hau e te oaoa i roto i te mau tamarii a te Atua na te ao atoa nei. Mai te mea e vai haehaa outou, e te haapa‘o, e e faaroo outou i te reo o te Varua, e ite outou i te oaoa rahi hau atu i roto i ta outou taviniraa ei misionare.17 Auê ïa tau faahiahia mau no te riro mai ei misionare—e tau na te Fatu no te haapeepee i Ta’na ohipa !

Te faaite nei au i to’u iteraa papû no to tatou Faaora, o Iesu Mesia e no Ta’na « faauereaa hanahana »18 ia « haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ »19 O teie Ta’na Ekalesia. Te arata‘i nei Oia i te reira na roto i te mau peropheta ora e te mau aposetolo. I roto i te hora i muri nei, e haapii mai te Peresideniraa Matamua ia tatou. Ia mata na tatou ia « oioi i te ite »20 mai ia Moromona, e ia tae noa mai te piiraa, e mea ti‘amâ tatou no te pahono na roto i te mana o te Varua e : « Inaha, e pĭpĭ au na Iesu Mesia, o te Tamaiti na te Atua. Ua parauhia vau e a’na ia a‘o atu i ta’na parau i to’na ra feia, e tia’i ia ratou i te roaa i te ora mure ore ra ».21 Na roto i te i‘oao Iesu Mesia, amene.