2010–2019
A titau i te mau haamaitairaa no ta outou mau fafauraa
Atopa 2013


A titau i te mau haamaitairaa no ta outou mau fafauraa

Ia faaapî e ia faatura ana‘e tatou i ta tatou mau fafauraa, e nehenehe ta tatou hopoi‘a e haamamahia, e e nehenehe tatou e tamâ-noa-hia, e e haapuaihia.

Te mau tuahine, e mea faahiahia mau ia putuputu faahou e o outou.

Aita i maoro a‘e nei ua farerei au i te hoê vahine te faaineine ra i te bapetizohia. I taua sabati taa ê ra, ua tae mai oia i te fare pureraa ma te haere avae noa mai na roto i te vari paruparu, i te atearaa e 3 kirometera. Ua haere oioi oia i roto i te fare pape, ua tatara i to’na ahu repo, ua tamâ ia’na, e ua oomo i te ahu mâ no te Sabati. I roto i te pureraa sotaiete tauturu ua faaite oia i te huru no to’na faafariu-raa-hia. Ua putapû roa vau i to’na hinaaro rahi ia tamâhia oia e ia riro ei mea viivii ore na roto i te tatarahaparaa e te tusia taraehara a te Faaora e to’na hinaaro ia faaru‘e i to’na « oraraa tahito » ia ti‘a ia’na ia rave i te mau fafauraa mo‘a i mua i to tatou Metua i te Ao ra. Ua faaru‘e oia i to’na hoa tamaroa, te aro nei oia i te tîtîraa no te haapa‘o i te parau paari, ua faaru‘e i ta’na ohipa no te sabati, e ua ere i te auhoaraa o te feia ta’na i here a faaite ai oia i ta’na opuaraa ia bapetizohia oia. No to’na hinaaro rahi e faaru‘e i ta’na mau hara paatoa e ia tamâhia, ua ti‘a ia’na ia ite i te here faaora o te Faaora. Ua faaûruhia vau i taua po‘ipo‘i ra na roto i to’na hinaaro ia riro mai ei taata mâ i te tino e i te varua.

Ua ite matou e, e rave rahi outou tei rave i teie huru faatusiaraa i te taime a ite ai outou i te faaiteraa a te Varua Maitai e a tupu ai to outou hinaaro ia tatarahapa, ia bapetizohia, e ia tamâhia. Aita paha e taime ê atu a ite ai tatou i te here rahi hanahana o te Faaora mai ta tatou e ite i te taime a tatarahapa ai tatou e a ite ai tatou i To’na rima here i te tororaa mai e i te tauahiraa mai ia tatou e i te haapapûraa mai ia tatou e, ua here e ua farii Oia ia tatou.

Tau sabati i ma‘iri a‘e nei a faaroo ai au i te pure haamaitairaa i te oro‘a mo‘a, ua horuhoru to’u aau i te huru faahitiraa a te tahu‘a i te ta‘o tata‘itahi ma te mana‘o papû. I muri a‘e ua taniuniu vau i taua tahu‘a ra no te haamauruuru ia’na no to’na tautururaa ia riro te oro‘a mo‘a ei iteraa varua hohonu no’u e no te amuiraa. Aita oia i te fare, to’na râ metua vahine tei pahono mai, « e oaoa roa oia i te mea ua taniuniu mai oe! Teie ta’na taime matamua a pure ai oia i te pure no te oro‘a mo‘a, e ua faaineine maua i te reira, ma te aparau na ni‘a i te faufaa o te oro‘a mo‘a e te hi‘opo‘a-faahou-raa i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa e te Faaora ». Ua here roa vau i teie metua vahine maitai no to’na haapiiraa i ta’na tamaiti i te mana o te mau fafauraa o te bapetizoraa, e nahea oia e nehenehe e tauturu i te mau melo o te paroisa ia ite i taua mana ra.

Ua ite atoa vau i te tahi atu metua vahine tei parahi oia ana‘e i roto i te pureraa e rave rahi matahiti e ta’na na tamarii na‘ina‘i e maha. Varavara roa te taime e nehenehe ta’na e faatumu i to’na mana‘o i ni‘a i te Faaora i te taime no te oro‘a mo‘a, no reira, ua rave oia i te hoê faanahoraa. I teie nei i te mau mahana maa atoa e tamata oia i te rave i te taime no te hi‘opo‘a i ta’na hepetoma e no te feruri i ta’na mau fafauraa e i te mau mea e titauhia ia’na ia tatarahapa. Te parau ra oia e, « no reira, noa’tu te huru o te ohipa e tupu mai na roto mai i ta’u mau tamarii i te sabati, ua ineine au no te rave i te oro‘a mo‘a, faaapî i ta’u mau fafauraa, e ia ite i te mana tamâ o te Taraehara ».

No te aha te Faaora e tuu ai i te faufaa rahi i ni‘a i te oro‘a mo‘a, e te mau tuahine here? Eaha te faufaa ta teie faaapîraa i ta tatou mau fafauraa no te bapetizoraa i te mau hepetoma atoa e horo‘a mai i roto i to tatou oraraa? Te ite ra anei tatou i te ti‘araa o te Faaora ia tamâ hope roa ia tatou i te mau hepetoma atoa a rave ai tatou i te oro‘a mo‘a ma te ti‘amâ e te aau tae mau? Ua faaite papû mai te Peresideni Boyd K. Packer e, « teie te fafauraa o te evanelia a Iesu Mesia e te Taraehara… i te hopea o [to tatou oraraa], e nehenehe tatou e tomo na roto i te paruru ma te tatarahapa i ta [tatou] mau hara e ma te tamâhia i te toto o te Mesia ».1

E oaoa rahi to to tatou peresideniraa ia rave ana‘e to tatou mau tuahine e to ratou mau utuafare i te mau fafauraa e ia haapa‘o i te reira, te oto nei râ to matou aau no outou e farerei nei i te ati i roto i to outou oraraa no te ofatiraa te feia tei herehia e outou i te fafauraa. Ua faaue te Fatu i te peropheta Iakoba, te taea‘e o Nephi, ia paraparau i to’na mau taea‘e no ni‘a i te mau vahine e te mau tamarii parau ti‘a o to’na ra anotau. Te faaite papû nei au e, ua faaherehere-taa ê-hia teie mau parau no to tatou nei anotau. Te parau mai nei oia ia tatou mai te huru e, te Faaora iho teie e paraparau mai nei. « Ua rahi atu te teiaha o … te mana‘o tapitapi » o Iakoba a parau hua ai oia i te mau tane e te mau metua tane :

« Ua taiâ atoa vau i te mea e, ia papû hua’tu ta’u parau… i mua i ta outou mau vahine e ta outou mau tamarii hoi e ti‘a’i, ua marû roa te aau o te tahi pae o ratou, e te haapa‘o maitai, e te taiata ore hoi…

« … Ua tae roa’tu te tai o to ratou aau i ni‘a i te Atua ia outou … I pohe ai te mau taata e rave rahi, i patiahia i te mau puta hohonu ra ».2

Ua fafau mai Iakoba i te mau vahine e i te mau tamarii tei haapa‘o i te fafauraa i to’na ra anotau e i to tatou nei anotau :

« E ti‘aturi na outou i te Atua ma te aau aueue ore, e e pure atu ia’na ra ma te faaroo rahi, e na’na ïa e faaherehere mai ia outou i to outou mau ati…

« … A faateitei na i to outou upoo i ni‘a ia noaa te parau mauruuru a te Atua ra, e ia faaîhia i to’na ra aroha ».3

Te mau tuahine, te faaite papû nei au i te puai e i te mana o te pure ia ninii ana‘e tatou i to tatou varua, ma te faaite i to tatou oto rahi e to tatou mau hinaaro i to tatou Metua i te Ao ra, e te mau pahonoraa e fariihia ia « faaîhia » tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e i te mau parau a te mau peropheta ora.

Fatata e toru matahiti i ma‘iri a‘e nei ua mou roa i te auahi te rotoraa o te fare menemene tu‘iroo e te herehia i Provo, Utaha. Ua riro to’na haamouraa ei ati rahi no te mau taata no taua oire ra e no te mau melo o te Ekalesia. E rave rahi te taata tei ui maere e, « no te aha te Fatu i vaiiho ai i teie ohipa ia tupu? E mea papû maitai e, e nehenehe Ta’na e tape‘a i te auahi e aore râ, e tape‘a i to’na haamouraa ».

Hoê ahuru ava‘e i muri mai, i roto i te amuiraa rahi no atopa 2011, ua faaroohia te reo hitimahuta o te taata i te taime a faaite ai te Peresideni Thomas S. Monson e, e riro mai te fare menemene tei fatata roa i te mou ei hiero mo‘a—ei fare no te Fatu! I taua taime mau ra, ua ti‘a ia tatou ia ite i te mea ta te Fatu i ite a‘e na! Aita Oia i faatupu i te auahi, ua vaiiho râ Oia i te auahi ia haamou roa i te rotoraa. Ua hi‘o Oia i te fare menemene ei hiero nehenehe—ei fare tamau no te raveraa i te mau fafauraa mo‘a e te mure ore.4

E au mau tuahine here, e faati‘a te Fatu ia tamatahia tatou, i te tahi taime i te faito hopea o to tatou paari. Ua ite na tatou i te oraraa o tei herehia e tatou—e to outou atoa paha—ia ama roa i te auahi, e ua ui maere tatou e, no te aha te hoê Metua here e te aupuru i te Ao ra e faati‘a ai i te mau ohipa mai teie te huru ia tupu mai. Aita râ Oia e vaiiho ia tatou i roto i te rehu ; E ti‘a Oia ma te hohora i to’na na rima, e ma te ani manihini onoono ia tatou ia haere atu Ia’na ra. Te patu nei Oia i to tatou oraraa i roto i te mau hiero nehenehe i reira hoi To’na Varua e parahi ai e a muri noa’tu.

I roto i te Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 58:3–4, te parau mai nei te Fatu ia tatou :

« E ore roa e ti‘a ia outou ia ite na roto i to outou mata taata noa nei, no teie taime noa nei, i te opuaraa no to outou Atua no ni‘a i tera ra mau mea o te tupu a muri atu ra, e te hanahana hoi o te tae mai i muri a‘e i te mau ati e rave rahi ra.

« No te mea i muri mai i te mau ati e rave rahi ra e tae mai ïa te mau haamaitairaa. No reira te tae maira te mahana outou e faakoronahia’i te hanahana rahi ».

E te mau tuahine, te faaite papû nei au e, e faanahonahoraa ta te Fatu no to tatou oraraa tata‘itahi. Aore roa hoê mea e tupu i riro ei hitimahutaraa Na’na. Ua ite Oia i te mau mea atoa, e ua here Oia i te mau mea atoa. E hinaaro rahi To’na ia tatuturu ia tatou, ia tamahanahana ia tatou, e ia tamaru i to tatou mauiui mai te mea e, e ti‘aturi tatou i te mana o te Taraehara e e faatura hoi i ta tatou mau fafauraa. Ua ite au i te reira. E nehenehe te mau tamataraa e te mau ati ta tatou e farerei e riro ei mau ohipa o te arata‘i ia tatou Ia’na ra, e ia haapa‘o i ta tatou mau fafauraa, i reira hoi e ti‘a ai ia tatou ia ho‘i faahou i mua i To’na aro e ia farii i te mau mea atoa na to tatou Metua ra.

I teie matahiti i ma‘iri a‘e nei ua hinaaro vau ia ite hohonu atu i te here o te Fatu, ia farii i te heheuraa no’u iho, ia maramarama maitai a‘e au i ta’u mau fafauraa no te hiero e ia haamamahia ta’u hopoi‘a. A pure ai au no teie mau haamaitairaa taa ê, ua farii au i te faaûruraa a te Varua i te arata‘iraa ia‘u ia haere i te hiero e ia faaroo maitai a‘e i te parau tata‘itahi o te mau haamaitairaa i faahitihia i ni‘a ia‘u. Te faaite papû nei au e, na roto i to’u faaroo-maitai-raa e to’u tamataraa ia faaohipa i to’u faaroo, ua haamaitai mai te Fatu ia‘u e ua tauturu mai ia mama ta’u hopoi‘a. Ua tauturu mai Oia ia‘u ia farii i te hau rahi no te mau pure aita â i pahonohia mai atura. E ruuruu tatou i te Fatu ia haapa‘o i Ta’na mau fafauraa mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou mau fafauraa e e faaohipa tatou i to tatou faaroo.5 A haere mai i te hiero, e te mau tuahine here, e a titau i to outou mau haamaitairaa!

Te hinaaro atoa nei au e paraparau i te tahi atu rave‘a o te horo‘a mai ia tatou i te ti‘aturi e i te faaroo. I te tahi taime, tatou te mau vahine, te vai ra tera hinaaro i roto ia tatou ia hi‘o haavî ia tatou iho. I roto i taua mau huru taime ra, e ti‘a ia tatou ia imi i te Varua e ia ani e, « Te hinaaro anei te Fatu ia feruri au mai te reira no ni‘a ihoa ia’u, aore râ o Satane anei teie e tamata nei i te haaparuparu ia’u. A haamana‘o tatou i te huru o to tatou Metua i te Ao ra, e to’na here maitai roa e te rahi.6 Te hinaaro nei Oia i te haapuai ia tatou, eiaha râ i te haaparuparu ia tatou.

Tatou te mau melo no te Ekalesia, i te tahi taime e hinaaro tatou ia riro ei tuhaa no te hoê « utuafare maitai roa no te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei » ia ti‘a hoi i te Fatu ia farii mai ia tatou. Pinepine tatou i te mana‘o e, « e ere tatou i te mea ti‘amâ e aore râ, aita i au ia tatou te basileia » mai te mea e, aita i roaa ia tatou taua huru utuafare ra. E te mau tuahine here e, ia hope te mau mea atoa i te parauhia e i te ravehia, te mea faufaa i mua i to tatou Metua i te Ao ra o te huru ïa no to tatou haapa‘oraa i ta tatou mau fafauraa, e te huru o to tatou itoito i te tamataraa i te pee i te hi‘oraa o to tatou Faaora o Iesu Mesia.

Te faaite papû nei au e, o Iesu Mesia to tatou Faaora e to tatou Taraehara. Na roto i Ta’na tusia taraehara, e ti‘a ia tatou ia tamâhia i te mau hepetoma atoa na roto i to tatou raveraa ma te ti‘amâ i Ta’na oro‘a mo‘a. Ia faaapî e ia faatura ana‘e tatou i ta tatou mau fafauraa, e nehenehe ta tatou hopoi‘a e haamamahia, e e nehenehe tatou e tamâ-noa-hia, e e haapuaihia, e i te pae hopea o to tatou oraraa, e tai‘ohia tatou e mea ti‘amâ no te farii i te faateiteiraa e i te ora mure ore. Te faaite papû nei au i teie mau mea na roto i te i‘oa o to tatou Faaora herehia, o Iesu Mesia, amene.