2010–2019
Haere mai, apiti mai ia matou
Atopa 2013


Haere mai, apiti mai ia matou

Noa’tu to outou huru oraraa, to outou aamu, e aore râ, te puai o to outou iteraa papû, e parahiraa to outou i roto i teie Ekalesia.

Te vai ra hoê taata tei moemoeahia e tei roto oia i te hoê fare rahi i reira te mau faaroo atoa o te ao nei i te haaputuputuraa. Ua ite a‘era oia e, ua rau te mau mea ta te faaroo tata‘itahi e riro ei mau mea hinaarohia e te faufaa rahi.

Ua farerei oia e piti na taata maitai roa, e na ti‘a no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, e ua ui atu, « Eaha ta outou e titau nei i to outou mau melo ? »

« Aita matou e ani i te hoê a‘e mea », ta raua ïa i pahono. « Tera râ, te ani mai nei te Fatu ia haamo‘a tatou i te mau mea atoa ».

E ua tatara teie na taata i te parau no te mau piiraa o te Ekalesia, te haapiiraa e te hahaereraa utuafare, te misioni rave tamau, te mau pô utuafare hepetoma, te ohipa hiero, te mau ohipa totauturu e te tauturu na te ao atoa nei, e te mau titauraa ia haapii.

« Te aufau nei outou i to outou mau taata no te mau ohipa atoa ta ratou e rave nei ? » te uiraa ïa a teie taata.

« Aita », te faataaraa ïa a na taata. « Te horo‘a nei ratou i to ratou taime ma te tamoni ore ».

Ua parau faahou na taata nei e, « pau roa te ono ava‘e, e faataa to matou mau melo i te hoê hopea hepetoma no te haere e aore râ, no te mata‘ita‘i i te amuiraa rahi 10 hora te maoro ».

« Ahuru hora a‘oraa ? » ua ui maere teie taata.

« Eaha te parau no ta outou mau pureraa hepetoma ? Eaha te roaraa o te reira ? »

« E toru hora, pauroa te Sabati ! »

« Aïa », te parau ïa a teie taata. « Te rave ra anei te mau melo o ta outou Ekalesia i te mea ta outou i parau ? »

« Teie mau mea e te tahi atu â. Aita maua i faahiti atu i te parau no te aamu utuafare, te puhaparaa na te feia apî, te mau pureraa pae auahi, te tai‘oraa te papa‘iraa mo‘a, te haapiipiiraa na te feia faatere, te mau faaoaoaraa a te feia apî, te haapiiraa evanelia i te po‘ipo‘i roa, te tamâraa i te mau fare a te Ekalesia, e oia’toa te ture no te ora maitai a te Fatu, te haapaeraa maa i te mau ava‘e atoa no te tauturu i te feia veve, e te tuhaa ahuru ».

Na ô mai nei taua taata ra e, « Teie nei, te maere nei au. Nahea hoê taata e hinaaro ai e amui atu i te hoê ekalesia mai te reira te huru ? »

Ua ataata a‘era na taata nei e na ô atura e, « Ua mana‘o maua e, eita roa oe e ui mai ».

Nahea hoê taata e hinaaro ai e amui atu i te hoê ekalesia mai te reira te huru ?

I te hoê tau, a farerei ai te mau ekalesia e rave rahi na te ao atoa nei i te toparaa rahi o te faito melo, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei—e mea ha‘iha‘i roa ïa ia faaauhia i te tahi atu e rave rahi—ua riro ei hoê o te mau ekalesia itoito na te ao nei. I te ava‘e setepa 2013 ra, ua hau i te 15 milioni melo o te Ekalesia ati a‘e te ao nei.

E rave rahi tumu no te reira, tera râ, te hinaaro nei au e vauvau atu i te tahi mau tumu ?

Te Ekalesia a te Faaora

A tahi, na Iesu Mesia iho i faaho‘i faahou mai i teie Ekalesia i to tatou nei anotau. E itehia ia outou i ô nei te mana no te rave i te ohipa i To’na ra i‘oa—no te bapetizo ia matara te hara, no te horo‘a i te Varua Maitai, e no te taati i ni‘a i te fenua nei e i ni‘a i te ra‘i.1

Te feia e tomo mai i roto i teie Ekalesia ua here ratou i te Faaora ia Iesu Mesia e te hinaaro nei e pee Ia’na. E oaoa ratou ia ite e, te paraparau faahou mai nei te Atua i te taata. Ia farii ana‘e ratou i te mau oro‘a o te autahu‘araa mo‘a e ia rave hoi i te mau fafauraa i mua i te Atua, e nehenehe ratou e ite i To’na mana i roto i to ratou oraraa.2 Ia tomo ana‘e ratou i roto i te hiero mo‘a, e ite ratou e, tei mua ratou i To’na aro. Ia tai‘o ana‘e ratou i te mau papa‘iraa mo‘a3 e ia haapa‘o i te mau haapiiraa a To’na mau peropheta, e haafatata atu ratou i te Faaora ta ratou e here rahi nei.

Hoê faaroo ohipa

Te tahi atu tumu no te mea ïa e, te horo‘a nei te Ekalesia i te mau rave‘a no te raveraa i te maitai.

E mea faahiahia te ti‘aturiraa i te Atua, tera râ, aita te rahiraa o te taata e hinaaro e faaroo noa i te mau a‘oraa maitai e aore râ, e moemoea noa i to [ratou] aorai i ni‘a.4 Te hinaaro nei ratou e tuu i to ratou faaroo i roto i te ohipa. Te hinaaro nei ratou e firi i te rima ahu, e ia faaô atu i roto i teie ohipa rahi.

O te ohipa ïa e tupu ia apiti ana‘e mai ratou ia matou—e roaa ia ratou te mau rave‘a e rave rahi no te huri i to ratou mau taleni, te aroha, e te taime, ei mau ohipa maitai. No te mea aita ta matou e mau ti‘a faatere aufauhia i roto i ta matou mau amuiraa ati a‘e te ao nei, te rave nei to matou mau melo i te ohipa o te Ekalesia na roto ia ratou iho. E piihia ratou na roto i te faaûruraa. I te tahi taime te horo‘a nei matou i to matou taime; i te tahi taime, te faauehia nei matou ». Te faariro nei matou i te mau faaueraa ohipa eiaha mai te hoê hopoi‘a teimaha, ei mau rave‘a râ no te faatupu i te mau fafauraa ta matou i rave ma te oaoa ia tavini i te Atua e i Ta’na mau tamarii.

Te mau haamaitairaa tao‘a rahi

Te toru o te tumu e apiti mai ai te taata i roto i te Ekalesia no te mea ïa e, te haereraa na ni‘a i te e‘a o te pĭpĭ na te Mesia, na te reira e horo‘a mai i te mau haamaitairaa faufaa rahi.

Te faariro nei matou i te bapetizoraa ei taime haamataraa no to matou tere ei pĭpĭ na te Mesia. Na roto i to tatou haereraa na muri iho ia Iesu Mesia i te mau mahana atoa, na te reira e arata‘i i roto i te hau e te opuaraa i roto i teie oraraa, e te oaoa rahi e te faaoraraa mure ore i roto i te ao a muri atu.

Te feia e pee i teie e‘a ma te haapa‘o maitai, e ore ïa ratou e topa i roto i te mau here pata e rave rahi, te oto, te tatarahapa o te oraraa nei.

Te feia aau haehaa e te parau ti‘a, e itehia ia ratou i ô nei te tao‘a rahi o te ite.

Te feia tei mauiui e aore râ, tei oto, e itehia ia ratou te ora i ô nei.

Te feia tei teimaha i te hara e itehia ia ratou te faaoreraa hara, te ti‘amâraa e te hau.

No te feia tei faaru‘e

Na te ma‘imiraa i te parau mau e arata‘i e rave rahi mirioni taata i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Area râ, te vai ra te tahi pae tei faaru‘e i te Ekalesia ta ratou i here na i te hoê taime.

E ui paha te tahi taata e, « Mai te mea e, e mea nehenehe te evanelia, no te aha ïa te hoê taata e faaru‘e mai ai ? »

I te tahi taime te mana‘o nei matou e, no te mea, ua faainohia ratou e aore râ, no to ratou hupehupe, e aore râ, ua rave i te hara. Tera râ, e ere i te mea ohie. E ere hoê noa tumu i roto i te mau huru e rave rahi.

E rave rahi matahiti te tahi pae o to matou mau melo tautooraa i roto i te parau e, e faaru‘e anei ratou i te Ekalesia.

I roto i teie Ekalesia o te faatura papû nei i te ti‘amâraa o te taata; o tei faaho‘ihia mai na roto i te hoê taure‘are‘a tei ui i te mau uiraa e tei imi i te mau pahonoraa, te auraro nei matou i te feia e imi papû nei i te parau mau. E mea oto roa no matou ia hope to ratou tere i rapae i te Ekalesia e i te atea ê i te parau mau tei itehia ia matou, tera râ, te faatura nei matou i to ratou ti‘araa ia haamori i te Atua manahope ia au i to ratou hinaaro, mai ta matou atoa e titau nei i te reira haamaitairaa no matou iho.5

Te mau uiraa pahono-ore-hia

Te tautoo nei te tahi pae i roto i te mau uiraa pahono-ore-hia no ni‘a i te mau mea tei ravehia e aore râ, tei parauhia i mutaa iho ra. Te ite papû nei matou e, fatata i roto e 200 matahiti o te aamu o te Ekalesia—e te faaururaa mutumutu ore, e te faufaa, e te mau ohipa hanahana tei tupu—ua ravehia e ua parauhia te tahi mau mea tei faatupu i te uiraa i roto i te taata.

I te tahi taime e tupu mai te mau uiraa no te mea, aitâ matou i farii atura i te mau haamaramaramaraa taatoa, e ua titau-noa-hia te hoê faaoromai rii â. Ia ite-ana‘e-hia te parau mau taatoa, te mau mea aita e tatararaa na mua a‘e nei, e matara ïa te reira, ei oaoaraa no tatou.

I te tahi taime, e taa ê rii te mana‘o no ni‘a i te auraa mau o te hoê « mea ». Hoê uiraa o te faatupu i te mana‘o tapitapi i roto i te tahi mau taata, e nehenehe ïa, i muri a‘e i te hoê tuatapaparaa maitai, e patu i te faaroo i roto ia vetahi ê.

Te mau hape o te mau taata aitâ i maitaihope roa

E, eita vau e huna’tu ia outou, ua itehia a‘e nei i te tahi mau taime, te mau melo e aore râ, te feia faatere i roto i te Ekalesia tei rave i te hape. E mau ohipa paha tei parauhia e aore râ tei ravehia e aita e tano ra e ta matou ture, parau tumu e aore râ haapiiraa tumu.

Te mana‘o nei au e, e maitai hope roa te Ekalesia mai te mea e, e faaterehia oia na te mau taata maitai hope roa. E maitai hope to te Atua, e e mea viivii ore Ta’na haapiiraa tumu. Tera râ, e rave Oia i te ohipa na roto ia tatou—Ta’na mau tamarii aita i maitai hope roa—e te taata aita i maitai hope roa, e hape hoa ratou.

I te api upoo parau o te Buka a Moromona te tai‘o nei tatou e, « e teie nei, mai te mea e hapa to roto nei, o te hapa ïa a te taata; no reira, eiaha e faahapa i te mau mea a te Atua, ia ti‘a outou i mua i te haavâraa a te Mesia ra ma te porao ore ».6

Teie te huru no te tereraa ohipa i te mau taime atoa, e e vai noa te reira e tae noa’tu i te mahana maitai hope ra a faatere arii ai te Mesia iho i ni‘a i te fenua nei.

E mea huru pe‘ape‘a i te mea e, ua hi‘a te tahi mau taata na roto i te hape i ravehia e te taata. Tera râ, noa’tu te reira, aita ra te parau mau mure ore o te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia i itehia i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i muhimuhi, i iti, e aore râ, i mou.

Ei Aposetolo na te Fatu ra o Iesu Mesia, e ei hoê o tei ite matamua i te mau a‘o e te mau ohipa a teie Ekalesia, te faaite papû nei au ma te hanahana e aita e faaotiraa faufaa atu no ni‘a i teie Ekalesia e aore râ to’na mau taata o te ore e ravehia na roto i te imiraa i te faaûruraa, i te arata‘iraa, e te faaotiraa a to tatou Metua Mure ore. Teie te Ekalesia a Iesu Mesia. Aita te Atua e faati‘a e hahi ê i Ta’na Ekalesia i to’na e‘a mau e aore râ e parara i to’na taperaa hanahana.

Te vai ra to outou parahiraa

I te feia tei faaatea ê ia ratou i te Ekalesia, te parau nei au, e to’u mau hoa here, te vai noa ra te hoê parahiraa no outou i ô nei.

Haere mai e a amui mai i to outou mau taleni, to outou mau horo‘a, e to outou mau puai i to matou. E riro mai tatou paatoa ei mau taata maitai a‘e.

E ui paha te tahi pae e, « Tera râ, eaha te parau no to’u mau mana‘o tapitapi ? »

E peu matarohia te ohipa uiui—pinepine te huero o te tuatapaparaa ti‘a i te tupu e te hotu i roto i te tumu raau rahi o te haroaroaraa. I tera e tera taime, te vai ra te tahi mau melo o te Ekalesia aita ratou i aro i te mau uiraa papû e aore râ, te mau uiraa fifi. Hoê o te mau opuaraa a te Ekalesia o te faaamu ïa e te faahotu i te huero o te faaroo—noa’tu tei roto i te repo oneone o te mana‘o tapitapi e te papû ore i te tahi taime. Te faaroo o te tia’i ïa i te mau mea ite-ore-hia, o te vai nei râ.7

No reira, e to’u mau taea‘e e mau tuahine here—to’u mau hoa here—a tapitapi na mua i to outou mau mana‘o tapitapi hou a tapitapi ai i to outou faaroo.8 Eiaha roa’tu tatou e vaiiho i te mana‘o tapitapi ia tapea ia tatou ei mau auri, e ia faaatea ia tatou i te here hanahana, te hau e te mau horo‘a o te tae mai na roto i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia.

E parau paha te tahi pae e, « Aita vau e afaro ia outou i roto i te Ekalesia » .

Ahani e nehenehe ta outou e hi‘o i roto i to matou aau, e mea papû e, e ite outou e, e afaro maitai outou i roto, hau atu i ta outou e mana‘o na. E maere paha outou ia ite e, hoê â to matou mau hinaaro e te mau tautooraa e te mau ti‘aturiraa e to outou. E riro to outou mau feruriraa e aore râ, to outou mau iteraa i te taa ê i te mau mea ta outou e ite nei i roto e rave rahi Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Tera râ, e nehenehe te reira e riro ei haamaitairaa. E te mau taea‘e e te mau tuahine, te mau hoa here, te hinaaro nei matou i to outou mau taleni e te mau hi‘oraa hoê roa. Ua riro te rauraa o te taata e te mau nunaa ati a‘e te ao nei ei puai no teie Ekalesia.

E parau paha te tahi pae e, « Aita vau e mana‘o nei e, e nehenehe ta’u e haapa‘o i ta outou mau faatureraa ».

Te tahi atu â ïa tumu no te haere mai ! Ua faataahia te Ekalesia no te faaamu i te feia afaro ore, te feia e aro ra, e te feia paruparu. Ua î te Ekalesia i te taata e hinaaro nei ma to ratou aau atoa ia haapa‘o i te mau faaueraa, noa’tu e, aitâ ratou i aravihi roa’tu i te haapa‘o i te reira.

E parau paha te tahi pae e, « Ua matau vau i te hoê taata no ta outou Ekalesia, e taata haavarevare. Eita roa’tu ta’u e nehenehe e amui i roto i te hoê ekalesia te vai ra te melo mai ia’na te huru ».

Mai te mea e faataa outou te taata haavarevare, ei taata aita i haapa‘o ti‘a roa i te mau mea ta’na e ti‘aturi nei, e mau taata haavarevare ana‘e ïa matou paatoa. Aore hoê o matou i riro ei keresetiano hope roa mai te au i tei titauhia ia matou. Tera râ, te vai nei te hinaaro papû i roto ia matou ia upooti‘a i ni‘a i to matou hapa e te hinaaro ia rave te hape. Ma to matou aau e te varua ia titau ia riro ei taata maitai a‘e na roto i te tautururaa a te Taraehara a Iesu Mesia.

Mai te mea e, tera to outou mau hinaaro, noa’tu to outou huru oraraa, to outou aamu, e aore râ, te puai o to outou iteraa papû, e parahiraa to outou i roto i teie Ekalesia. Haere mai, apiti mai ia matou !

Haere mai, apiti mai ia matou !

Noa’tu to matou mau hapehape, te ti‘aturi nei au e, e itehia ia outou i rotopu i te mau melo o teie Ekalesia e rave rahi mau varua nehenehe roa a‘e e vai nei i roto i te ao nei. Mai te huru ra e, te ume mai nei te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau taata maitai e te aupuru, te feia parau ti‘a e te itoito.

Mai te mea e te mana‘o nei outou e, e itehia ia outou i ô nei te mau taata maitai hope roa, e riro ïa outou i te mauruuru ore. Mai te mea râ e, te imi nei outou i te haapiiraa tumu mau a te Mesia, te parau na te Atua o te « faaora i te aau i putahia ra »,9 e te mana haamo‘a o te Varua Maitai, i ô nei te reira e itehia ai ia outou. I teie anotau no te faaroo paruparu—i teie anotau a feruri ai te taata e rave rahi e, e mea atea roa ratou i te here o te ra‘i—i ô nei ïa e itehia ai ia outou te hoê nunaa taata e hinaaro nei e ite e e haafatata atu i to ratou Faaora na roto i te taviniraa i te Atua e i te taata nei, mai ia outou te huru. Haere mai, apiti mai ia matou !

E haere atoa anei outou ?

Te haamana‘o nei au i te hoê taime i roto i te oraraa o te Faaora a faaru‘e mai ai te hoê pae rahi o te mau taata Ia’na.10 Ua ui atura Iesu i Ta’na na pĭpĭ hoê ahuru ma piti:

« E haere atoa anei outou ?

« Ua parau atura Simona Petero ia’na, e te Fatu, e haere ti‘a matou ia vai ra ? Tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra ».11

I te tahi mau taime ia titau-ana‘e-hia ia tatou ia pahono i teie â mau uiraa. Ehaere atoa anei tatou ? E aore râ, mai ia Petero, e tapea maite anei tatou i te mau parau o te ora mure ?

Mai te mea e, e imi outou i te parau mau, te auraa, e i te hoê rave‘a no te faariro i te faaroo ei ohipa; mai te mea e, te imi na outou i te hoê vahi parahiraa: haere mai, apiti mai ia matou !

Mai te mea e, ua faaru‘e outou i te faaroo i mauhia na e outou i te hoê taime: a ho‘i faahou mai. Apiti mai ia matou !

Mai te mea e, mana‘o na outou e faaru‘e: A parahi rii noa â maa taime iti. Te vai ra te parahiraa no outou i ô nei.

Te taparu nei au i te feia atoa e faaroo mai nei e aore râ, e tai‘o atu i teie mau parau: Haere mai, apiti mai ia matou. Haere mai e faaroo i te piiraa a te Mesia hau. A rave i to outou satauro e a pee Ia’na.12

Haere mai, apiti mai ia matou ! No te mea i ô nei e itehia ai ia outou eaha te tao‘a tei hau roa i te faufaa.

Te faaite papû nei au e, i ô nei e itehia ai ia outou te mau parau o te ora mure ore, te fafauraa o te faaoraraa haamaitaihia, e te e‘a o te hau e te oaoa.

Te pure nei au ma te tuutuu ore ia ti‘a i ta outou mau ma’imiraa ia faatupu i roto i to outou aau i te hinaaro ia haere mai e ia apiti mai ia matou. Na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.