2010–2019
Ma te mau maite
Atopa 2013


Ma te mau maite

Ia mau maite na tatou i te auri ra o te arata‘i nei ia tatou i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra.

Te haamana‘o ra to’u metua tane i te manaha mau, te hora mau atoa hoʻi, to’na utuafare—te metua tane, te metua vahine e maha tamarii—faaruʻeraa i te Ekalesia, e e rave rahi tei ore i hoʻi mai i roto i teie oraraa. 13 matahiti to’na, e diakono, e i tera ra mau tau, e haere te mau utuafare i te Haapiiraa Sabati i te poʻipoʻi e i te pureraa oro‘a i te avatea. I te hoê mahana nehenehe, e tau faatupuraa raau tera tau, ua hoʻi mai te utuafare i te fare mai te pureraa o te poʻipoʻi no te tamaa, ani atura to’na metua vahine i to’na metua tane, « E te hoa here, eaha to oe mana‘o, e haere anei tatou i te pureraa oro‘a i teie avatea e aore râ e haere e faaorihaere i te utuafare i te tahi mau vahi ? »

No to’u metua tane, aita roa teie mana‘o no te monoraa i te pureraa oro‘a i tupu a‘enei i roto i to’na feruriraa, e ua vai ti‘a noa’tura ona e ta’na na taea‘e e tuahine ma te hi‘o eaha ra te pahonoraa. Ua au maitai ihoa ïa tera tere orihaere i taua mahana sabati ra, tera râ, ua riro taua faaotiraa naʻinaʻi nei ei haamataraa no te hoê aveiʻa apî tei arata‘i i to’na utuafare i te atea ê i te Ekalesia e i to’na paruru, to’na haapuraa e to’na mau haamaitairaa, e ua taui roa’tura te eʻa.

Ei haapiiraa no ratou i teie anotau te mana‘o rii nei paha e maʻiti ia taui i te eʻa, ua faaite te peropheta Lehi i roto i te Buka a Moromona i te hoê orama tei roto to’na utuafare e « ite atura [oia] i te mau pupu taata e rave rahi eita e hope ia tai‘o ; e te nene‘i maira ratou e rave rahi ia noaa ia ratou te eʻa e tae mai ai i taua raau i piha‘i iho [ia’na] ra.

« I haere maira ratou, e ua haamata ihora i te haere na te eʻa e tae mai ai i taua raau ra.

« Tupu a‘era te mahu poiri … e te taata i haamata i te haere na te eʻa ra, ua moʻe roa te eʻa ia ratou, haere ê atura ratou, moʻe roa’tura ».1

Ua ite a‘era Lehi i te piti o te pupu « i te neneʻiraa mai ; haere maira ratou, e ua mau ihora ratou i te auru o taua auri ra ; neneʻi maira ratou na roto i te mahu poiri ra, a mau papû ai i te mea auri ra, e tae roa maira ratou i te raau ra, amu ihora i to te reira maa ». I te otiraa râ, « e amu a‘era ratou i te hotu o taua raau ra, ua hi‘o a‘era to ratou mata e ati noaʻe, mai te mea ra e, ua haama ratou » no te feia i roto i « te hoê fare rahi e te aano » o te « tâhitohito maira e te amuamu maira hoʻi ratou i te mau taata i haere mai i reira, e te amu ra i taua hotu ra ». Ei reira, « maʻiri ihora ratou i te mau eʻa au ore ra, moʻe atura ».2 Aita i roaa ia ratou, e peneiaʻe aita’toa paha to ratou e hinaaro ia faaoromai e tae noa’tu i te hopea.

Te vai ra te toru o te pupu, tei manuia roa i taua raau no te ora ra, ma te ore atoa e maʻiri i te mau eʻa au ore i muri iho. No ratou, te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a e, ua neneʻi mai ratou « ma te mau maite i taua auri ra, e ia tae maira ratou i reira, maʻiri ihora ratou i raro, amu ihora i te hotu o taua raau ra ».3 No teie pupu taata, ua riro teie noa auri, e aita’tu ai, ei paruru e ei haapuraa tei itehia mai ia ratou, e ua mau maite ratou i te reira ; ua pato‘i ratou ia vaiiho i te reira noa’tu te tere orihaere na te mau vahi i te hoê avatea mahana sabati.

No ni‘a i teie pŭpŭ taata, ua haapii Elder David A. Bednar : « Te parau rahi i roto i teie irava, oia hoʻi, ‘ma te mau maite’ i te auri ra … Peneiaʻe ua tamau noa teie pupu toru i te tai‘o e i te tuatapapa e i te imi i te mau parau a te Mesia … Teie te pupu e ti‘a ia outou e ia’u atoa nei ia tutava ia amui atu ».4

Tatou te mau melo o te Ekalesia a te Atua no teie nei mahana, ua rave tatou i te mau fafauraa ia pee ia Iesu Mesia e ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. I te taime no te bapetizoraa, ua fafau mai tatou ia ti‘a ei ite no te Faaora,5 ia aupuru i te feia paruparu e tera i roto i te ati,6 ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e ia tatarahapa ia titauhia anaʻe te reira ; ua haapii hoʻi te aposetolo Paulo e, « Ua rave paatoa hoʻi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra ».7

I te mau hepetoma atoa e taime ta tatou ia haere i te pureraa oro‘a i reira tatou e faaapî ai i teie mau fafauraa na roto i te raveraa i te pane e te pape no te oro‘a mo‘a. Te faati‘a nei teie ohipa ohie ia tatou ia faaite faahou i ta tatou fafauraa ia pee ia Iesu Mesia e ia tatarahapa ia maʻiri tatou i te na reira. Ei reira te parau fafau a te Atua ia tatou nei e tae mai ai, e riro mai To’na Varua ei arata‘i e ei paruru no tatou.

Ia au i te buka Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia, te haapii nei ta tatou mau misionare e, e tae mai te heheuraa e te iteraa papû ia haere tatou i te mau pureraa a te Ekalesia i te sabati : « A haere ai tatou i te mau pureraa a te Ekalesia e ia haamori amui, e haapuai ïa tatou te tahi i te tahi. E faaapîhia to tatou amuiraa e te mau hoa e te utuafare. E haapuaihia to tatou faaroo a tai‘o ai tatou i te mau papa‘iraa mo‘a e a haapii hau atu ai tatou i te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai ».8

E ani paha te tahi, no te aha te vai ra e toru pureraa taa ê i te sabati e no te aha ua titauhia te reira ? E hi‘o na tatou i teie na pureraa e toru :

  • Te horo‘a nei te pureraa oro‘a i te taime no te rave i te oro‘a mo‘a. E faaapî tatou i ta tatou mau fafauraa, e farii tatou i te hoê faito rahi a‘e no te Varua e e haamaitairaa hau atu ta tatou ia haapiihia mai e ia haamaitaihia mai e te Varua Maitai.

  • E faati‘a te Haapiiraa Sabati ia tatou ia « haapii atu outou te tahi i te tahi ra i te haapiiraa evanelia no te basileia »,9 ia « haamaitaihia raua toopiti e e oaoa apipiti hoʻi raua ».10 E mana rahi e e hau i roto i te taata iho e tae mai ia maramarama tatou i te mau haapiiraa tumu no te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai.

  • Te pureraa autahu‘araa, e taime ïa no te mau tane e te feia apî tamaroa no « te haapii mai i [ta ratou] iho ohipa »11 e ia « haapii-maitai-hia »,12 e te mau pureraa a te Sotaiete Tauturu, e taime ïa no te mau tuahine o te Ekalesia no te « faarahi i to ratou faaroo … haapuai i [to ratou] utuafare e te fare e tauturu i te feia i roto i te ati ».13

Mai te reira atoa, e pureraa taa ê e te piha haapiiraa taa ê ta te feia apî tamahine e te mau tamarii, i reira ratou e haapiihia ai i te evanelia no te faaineine ia ratou no te mau hopoi‘a rahi e tae mai. I roto i teie mau pureraa taa ê e te tuʻati atoa hoʻi, e haapii tatou i te haapiiraa tumu, e putapu tatou i te Varua e e tavini tatou te tahi i te tahi. E hiti mai paha te tahi maʻiriraa tano no te atea, no te moni aufau e aore râ no te fifi i te ea, e ti‘a râ ia tatou ia tutava noa ia haere i te mau pureraa atoa i te sabati. Te parau fafau atu nei au e, e tae mai te mau haamaitairaa no te oaoa rahi e no te hau ia haere tatou e haamori i te taime no ta tatou na pureraa e toru.

Ua fafau matou to’u utuafare ia matou iho ia haere i te mau pureraa atoa i te sabati. Te mea tei itehia mai e matou, oia hoʻi, ua haapuai te reira i to matou faaroo e ua faahohonu i to matou maramaramaraa i te evanelia. Ua haapii matou e, e mana‘o maitai tei tae mai no teie faaotiraa ta matou ia haere i te mau pureraa a te Ekalesia, i te taime ihoa râ e hoʻi matou i te fare e e haapa‘o noa i te sabati. E haere atoa matou i ta matou mau pureraa sabati ia revareva matou. Aita i maoro a‘enei, ua papa‘i mai te tahi tamahine ta maua no te parau mai e, ua haere oia i te pureraa i roto i te oire ta’na i ratere e i muri noa mai, teie ta’na i haapapû mai, « Oia papa, ua haere au i na pureraa e toru o te sabati ». Ua ite maua ua haamaitaihia oia no teie faaotiraa parau ti‘a.

Ua rau te mau maʻitiraa na tatou nahea ia haapa‘o i te mahana sabati. E vai noa ihoa te tahi ohipa « maitai » o te nehenehe, e o te ti‘a atoa hoʻi, ia vaiiho i mua i te maʻitiraa maitai a‘e ia haere i te pureraa a te Ekalesia. Teie mau hoʻi hoê o te mau rave‘a a te enemi no te « haavare i to [tatou] varua, e te arata‘i maite atu hoʻi ia [tatou] i raro i hade ».14 E faaohipa oia i te mau ohiparaa maitatai ei mono no te mau ohiparaa « maitai a‘e » e te mea « maitai roa a‘e ».15

Ma te mau maite i te auri, te auraa ra, e haere tatou i ta tatou mau pureraa i te sabati, i te taime atoa e ti‘a ia tatou : te pureraa oro‘a, te Haapiiraa Sabati e te mau pureraa autahu‘araa e na te Sotaiete Tauturu. E haere ta tatou mau tamarii e te feia apî i ta ratou mau pureraa i te Paraimere, te Feia Apî Tamaroa e te Feia Apî Tamahine. Eiaha roa tatou e maʻiti eaha te pureraa ta tatou e haere atu. Ia mau maite noa tatou i te parau a te Atua na roto i te haamoriraa e te haereraa i ta tatou mau pureraa i te sabati.

Ma te mau maite i te auri, te auraa ra, e tutava tatou ia haapa‘o i te mau faaueraa atoa a te Atua, ia faatupu i te pure utuafare e ta tatou iho i te mau mahana atoa e ia tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa.

Ma te mau maite, e tuhaa ïa te reira no te haapiiraa tumu a te Mesia mai tei haapiihia i roto i te Buka a Moromona. E faaohipa tatou i te faaroo ia Iesu Mesia, e tatarahapa tatou i ta tatou mau hara, e taui to tatou aau e ei reira e pee tatou Ia’na i roto i te pape no te bapetizoraa e e farii atu ai i te horo‘araa i te Varua Maitai, o te riro ei arata‘i e ei faaaʻo. Ei reira, mai tei haapiihia e Nephi, e « haere ti‘a’tu [tatou] i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia » e hope noa’tu to tatou oraraa.16

To’u mau taea‘e e to’u mau tuahine, e feia no te fafauraa tatou. Te vai nei to tatou hinaaro ia rave e ia haapa‘o i te mau fafauraa, e teie atura ïa te mau haamaitairaa i fafauhia, oia hoʻi, e farii tatou i « te mau mea atoa na [te] Metua ra ».17 A tamau noa ai tatou i te mau maite i te auri ra na roto i te haapa‘oraa i ta tatou mau fafauraa, e haapuaihia tatou no te patoʻi i te mau faahemaraa e te mau ati o teie nei ao. E e tere atu tatou i roto i teie oraraa tahuti nei e i roto i ta’na mau tamataraa atoa e tae roa’tu i te raau ra e to’na hotu « ua hau ê … te maitai e te hinaarohia i to te mau hotu atoa ».18

Ua fana‘o to’u metua tane i te faaipoipo i te hoê vahine tei faaitoito ia’na ia hoʻi mai i te pureraa o to’na apîraa no te haamata faahou i te tere i ni‘a i te eʻa ra. Ua haamaitai to ratou oraraa haapa‘o maitai i ta raua mau tamarii, te mau mootua i muri iho e te mau hina i teie nei.

Mai te faaotiraa ohie ia haere e aore râ ia ore e haere i te hoê o ta ratou pureraa o te mahana sabati i taui roa i te oraraa o te utuafare o to’u papa ruau, e ‘umeʻume taa ê atoa ta tatou mau faaotiraa o te mahana tata‘itahi i to tatou oraraa. Te hoê noa a‘e faaotiraa iti e haere e aore râ eiaha e haere i te pureraa oro‘a, e nehenehe i te reira e faatupu i te mau faahopearaa rarahi, e te mure ore atoa hoʻi.

Maitai e, e maʻiti tatou ia vai itoito noa no te farii mai i te mau haamaitairaa e te mau rave‘a paruru e tae mai na roto i te putuputuraa e te haapa‘oraa i te mau fafauraa. Ia mau maite na tatou i te auri ra o te arata‘i nei ia tatou i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra, o ta’u ïa pure na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.