2010–2019
Te mau faaotiraa no te maitai e a muri noa’tu
Atopa 2013


Te mau faaotiraa no te maitai e a muri noa’tu

Te faaʻohiparaa ma te paari, i to outou ti‘amâraa ia rave i ta outou iho mau faaotiraa, e mea faufaa rahi ïa no to outou tupuraa i te pae varua, i teie nei e a muri atu.

E to’u mau taeae e mau tuahine, ua riro te mahana tata‘itahi ei mahana no te rave i te mau faaotiraa. Ua haapii mai te peresideni Thomas S. Monson ia tatou e, « e na te mau faaotiraa e faataa i to tatou tapaeraa hopea ».1 Te faaʻohiparaa ma te paari, i to outou ti‘amâraa ia rave i ta outou iho mau faaotiraa, e mea faufaa rahi ïa no to outou tupuraa i te pae varua, i teie nei e a muri atu. Aita hoʻi outou i riro ei feia apî roa no te haapii mai, e ei feia paari roa hoʻi no te taui.To outou mau hiaai ia haapii e ia taui no ô mai ïa i te hoê hinaaro niiniihia mai e to te ra‘i no te haereraa mure ore i mua.2 Te afa‘i mai nei te mahana tata‘itahi i te rave‘a no te mau faaotiraa e maitai ai outou e a muri atu.

E mau taata mure ore tatou—e mau tamarii varua a te mau metua i te ra‘i ra. Te faaʻite nei te Bibilia e « hamani ihora hoʻi te Atua i te taata ma to’na ihora huru… i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine ».3 Aita i maoro a‘enei ua faaroo vau i te hoê pupu himene a te mau tamarii i te himeneraa i te himene herehia « E Tamarii Au na te Atua ra ».4 Ua feruri au, « No te aha râ aita vau e faaroo nei i te mau metua vahine e te mau metua tane haapa‘o maitai ia himene pinepine i teie himene ? » E ere anei tatou paatoa e mau tamarii na te Atua ? Oia mau, eita roa te hoê a‘e o tatou e faaea i te riroraa ei tamarii na te Atua !

Ei mau tamarii na te Atua, e ti‘a ia tatou ia here Ia’na ma to tatou aau e varua atoa, hau atu i to tatou hereraa i to tatou mau metua tahuti nei.5 E ti‘a ia tatou ia here i to tatou mau taata tupu ei mau taea‘e e ei mau tuahine. Aita’tu e mau faaueraa hau atu i teie.6 E e ti‘a ia tatou ia faatura i te faufaa rahi o te oraraa o te taata, na roto i te mau tufaa atoa o te reira.

Te haapii nei te papa‘iraa mo‘a e te tino e te varua o te taata nei ïa.7 No te mea hoʻi e e piti na tufaa i roto ia tatou e nehenehe ïa ta tatou tata‘itahi e haamauruuru i te Atua no ta’na mau horo‘araa faito ore no to tatou tino e to tatou varua.

Te tino taata

Ua noaa ia’u, na roto i te mau matahiti ohiparaa ei taote, te hoê faaturaraa hohonu i te tino taata. Ei horo‘a tei hamanihia e te Atua no outou, e mea maere roa ïa te reira ! A feruri na i to outou mau mata no te hi‘o, te mau tari‘a no te faaroo, e te mau manimani rima no te tape‘ape‘a i te mau mea maere e haati nei ia outou. E faati‘a to outou roro ia outou ia haapii, ia feruri, e ia mana‘o.Te pâmu nei to outou mafatu i te mahana e te pô ma te rohirohi ore, ma to outou ite ore.8

E paruru to outou tino ia’na iho. E tae mai te mauiui mai te hoê faaararaa e ua hape te tahi mea e e ti‘a ia haapa‘ohia. E ta‘iri mai te mau maʻi haapê i te tahi mau taime, e ia tupu mai te reira, ua hamanihia te mau raau paruru no te faarahi i to outou pato‘iraa i te mau haapêraa i muri mai.

E tâtâî to outou tino ia’na iho. E ora te mau mutu e te mau pêpê. E nehenehe te mau ivi fati ia riro i te puai faahou â. Ua faahiti noa vau i te hoê hi‘oraa iti roa o te mau maitai maere o to outou tino ta te Atua i horo‘a mai.

Noa’tu râ te reira, e au ra e, te vai nei i roto i te mau utuafare atoa, i roto i te mau taata atoa, te tahi mau huru o te tino e ti‘a ia haapa‘o-maitai-hia.9 Ua horo‘a mai te Fatu i te hoê rave‘a no te faaruru atu i taua huru fifi ra. Ua parau Oia, « te horoa noa ra vau i te paruparu i te taata atoa i faahaehaa … ia faahaehaa hoʻi ratou ia ratou iho i mua ia’u, e ia faaroo ia’u, ei reira e faariro vau i te mea paruparu ei mea etaeta no ratou ».10

E mea pinepine te mau varua taa ê i te tuuhia i roto i te mau tino paruparu.11 E nehenehe te horo‘araa o taua huru tino ra i te haapuai mau i te hoê utuafare ia hinaaro ana‘e te mau metua e te mau tamarii i te taui i to ratou oraraa no te haapa‘o i taua tama ra tei roohia e teie mau fifi taa ê.

Ua riro atoa te ru‘auraa ei horo‘a na te Atua, mai te pohe. Te poheraa o to outou tino tahuti, e mea titauhia ïa e te rave‘a rahi oaoa a te Atua.12 No te aha ? No te mea e faati‘a ïa te pohe i to outou varua ia ho‘i faahou Ia’na ra.13 Ia hi‘o-atea-ana‘e-hia, e ere te pohe i te mea oioi roa maori râ no te feia tei ore i ineine ia farerei i te Atua.

No te mea hoʻi e ua riro to outou tino ei tufaa faufaa rahi no te opuaraa mure ore a te Atua, e ere ïa i te mea maere i parau ai te aposetolo Paulo e, ua riro te tino ei hoê « hiero no te Atua ».14 I te mau taime atoa e hi‘o ai outou i roto i te hi‘o, a faariro i to outou tino ei hiero no outou. E nehenehe i taua parau mau ra—o te ti‘a hoʻi ia haamauruuruhia i te mau mahana atoa—e haamaitai i ta outou mau faaotiraa e nahea outou ia atuatu e ia faaʻohipa i to outou tino. E na taua mau faaotiraa ra e faataa i to outou hopearaa. Eaha ïa te tumu o te reira ? No te mea ua riro to outou tino ei hiero no to outou varua. E tae‘a-roa-hia to outou varua i te huru o ta outou faaʻohiparaa i to outou tino. Teie te tahi o te mau faaotiraa o te faataa i to outou tapaeraa mure ore :

  • Nahea outou ia aupuru e ia faaohipa i to outou tino ?

  • Eaha te mau maitai varua ta outou e maʻiti i te faarahi ?

Te varua taata

E taata mure ore to outou varua. Ua parau te Fatu i Ta’na peropheta ia Aberahama : « Ua maitihia oe hou oe i fanauhia ai ».15 Ua parau te Fatu i te hoê â mea no ni‘a ia Ieremia16 e no ni‘a i te tahi atu â e rave rahi.17 Ua parau atoa Oia i te reira no ni‘a ia outou.18

E mea maoro to to outou Metua i te Ao ra mâtauraa ia outou. Ua maʻitihia outou, Ta’na tamaiti aore râ tamahine, e Ana no te haere mai i te fenua nei i teie taime papû maitai, ia riro ei faatere i roto i Ta’na ohipa rahi i ni‘a i te fenua nei.19 Aita outou i maʻitihia no te huru o to outou tino, no te mau maitai râ o to outou varua, mai te mataʻu ore, te itoito, te mâ o te aau, te hoê hiaai i te parau mau, te hoê hiaai i te paari e te hoê hinaaro ia tavini ia vetahi ê.

Ua faatupu outou i te tahi o teie mau maitai i roto i te oraraa matamua ra. E nehenehe ta outou e faatupu i te tahi atu i ni‘a i te fenua nei20 ia tamau outou i te imi i te reira.21

Te hoê maitai varua faufaa rahi roa o te haavîraa ïa ia’na iho—te puai ia rave i te mau maʻitiraa mai te au i te feruriraa eiaha râ te mau hinaaro. E patu te haavîraa i te hoê feruriraa paari. E na to outou iho feruriraa e arata‘i i ta outou mau pahonoraa morare i mua i te mau ohipa fifi e te teimaha e te mau faahemaraa. E tauturu te haapaeraa maa i to outou varua ia noaa te haavîraa i ni‘a i to outou mau hiaai tino. E faarahi atoa te haapaeraa maa i te tautururaa a te ra‘i, e haapuai hoʻi te reira i ta outou mau pure. No te aha tatou e ti‘a ai ia haavî ia tatou iho ? Ua tuu te Atua i roto ia tatou te mau hiaai puai no te faaamu e no te here, e e mea faufaa rahi hoʻi te reira ia vai noa mai te taata.22 Ia tape‘a ana‘e tatou i to tatou mau hiaai i roto i te mau oti‘a o te mau ture a te Atua, e nehenehe ïa ia tatou ia fana‘o i te hoê oraraa roa, te here rahi, e te oaoa hope roa.23

No reira e ere i te mea maere e, te rahiraa o te mau faahemaraa ia hahi ê atu i te rave‘a oaoa a te Atua no roto mai ïa i te faaʻohipa-tano-ore-raa i taua mau hiaai faufaa rahi ra tei horo‘ahia mai e te Atua. Te haavîraa i to tatou mau hiaai e ere ia i te mea ohie noa. Aita hoê a‘e o tatou e noaa i te haavî hope roa i te reira.24 E tupu te mau hape. E ravehia te mau hape. E ravehia te mau hara. Eaha ïa ta tatou e nehenehe e rave ? E nehenehe ïa ta tatou e haapii mai na roto i teie mau hape. E e nehenehe ta tatou e tatarahapa mau.25

E nehenehe ta tatou e taui i to tatou huru. E nehenehe i to tatou mau hinaaro iho e taui. Nahea ? Te vai nei te hoê ana‘e rave‘a. E nehenehe te tauiraa mau—te tauiraa tamau—e tae mai na roto ana‘e i te mana faaora, te mana tamâ, e te mana puai no te Taraehara a Iesu Mesia.26 Ua here Oia ia outou—ia outou tata‘itahi !27 Te faati‘a nei Oia ia outou ia noaa mai To’na mana ia haapa‘o ana‘e outou i Ta’na mau faaueraa, ma te oaoa, ma te hinaaro mau e te papû. E mea ohie roa e te papû. Te evanelia a Iesu Mesia, e evanelia ïa no te faataui ia tatou !28

E riro te hoê varua taata puai, o te haavî i te mau hiaai o te tino nei, ei faatere i ni‘a i te mau mana‘o e te mau hiaai eita râ oia e riro ei tîtî no te reira. E mea faufaa rahi taua huru tiʻamâraa no te varua e te mata‘i no te tino ! Te orara faatîtî ore o te reira ïa te tiʻamâraa mau !29

« E mea ti‘a ia [tatou] ia rave i te ti‘amâ e te ora mure ore … aore râ ia imi i te tîtîraa, [te ati], e te pohe ».30 Ia maʻiti ana‘e tatou i te e‘a teitei roa‘e e arata‘i atu i te ti‘amâraa e te ora mure ore, tei roto ïa te faaipoiporaa i taua e‘a ra.31 Te poro nei te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e « ua haamauhia te faaipoiporaa i rotopu i te tane e i te vahine e te Atua e ua riro te utuafare ei tumu no te opuaraa a Tei Hamani no te hopea mure ore o Ta’na mau tamarii. Ua ite atoa tatou e « Ua riro te apeniraa tane e te apeniraa vahine ei tuhaa faufaa rahi roa no te ihotaata e no te tumu o te taata tata‘itahi i roto i te ao na mua a‘e, i roto i te ao tahuti nei, e i roto hoʻi i te ao a muri atu ».32

E tufaa tumu te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine no te haapiiraa tumu a te Fatu e te mea faufaa rahi no te opuaraa mure ore a te Atua. Te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine o te hoho‘a ïa a te Atua no te îraa o te oraraa i ni‘a i te fenua nei e i niʻa i te ra‘i. Eita roa e ti‘a i te faanahoraa a te Atua no te faaipoiporaa ia ofatihia, ia taa-ore-hia aore râ ia faahapehia.33 E paruru te faanahoraa a te Atua no te faaipoiporaa i te mana mo‘a no te fanauraa tamarii e te oaoa no te oraraa mau i roto i te tane e te vahine.34 Ua ite tatou e, ua faaipoipohia Adamu e Eva e te Atua hou a ite ai raua i te oaoa no te riroraa ei tane e ei vahine faaipoipo.35

I to tatou nei tau, e mana‘ona‘oraa taa ê no te mau faatereraa hau tivira ia paruru i te faaipoiporaa no te mea na te mau utuafare puai e haamau i te rave‘a maitai roa‘e no te haapa‘oraa i te ea, te haapiiraa, te oraraa maitai e te ruperupe o te mau u‘i apî.36 Tei raro a‘e râ te mau faatereraa hau tivira i te mana puai o te mau peu sotiare e te mau haapiiraa a to te ao ia papa‘i, ia papa‘i faahou, e ia haapaari i te mau ture. Noa’tu eaha te mau faatureraa tivira tei maʻitihia, eita ïa e nehenehe ia tauihia te haapiiraa a te Fatu no ni‘a i te faaipoiporaa e te oraraa morare.37 A haamana‘o e : te hara, noa’tu tei haamanahia e te taata, e hara ïa i mua i te aro o te Atua !

A tamata ai tatou i te pee i te maitai e te aroha o to tatou Faaora, e a haafaufaa ai tatou i te mau ti‘araa e te mau mana‘o o te mau tamarii atoa a te Atua, eita e nehenehe ia tatou ia taui i Ta’na haapiiraa. E ere na tatou e taui. E haapii, e maramarama, e e paturu râ tatou i Ta’na haapiiraa.

E mea maitai te huru oraraa o te Faaora. Te vai ra i roto i To’na huru oraraa te viivii ore na mua i te faaipoiporaa e te faaturi ore i roto i te faaipoiporaa.38 Te huru oraraa o te Fatu o te rave‘a ana‘e ïa e ite ai tatou i te oaoa e ti‘a i te vairaa. E afa‘i mai To’na huru oraraa i te tamahanahanaraa i to tatou mau varua e te hau tamau i roto i to tatou mau utuafare. E te mea maitai roa‘e i te mau mea atoa, e faaho‘i To’na huru oraraa ia tatou Ia’na ra e i to tatou Metua i te Ao ra, i te ora mure ore e te faateiteiraa.39 Teie te tumu mau no te ohipa e te hanahana o te Atua.40

E au mau taea‘e e au mau tuahine, te mahana tataʻitahi e mahana ïa no te faaotiraa, e na ta tatou mau faaotiraa e faataa i to tatou tapaeraa hopea. Ia tae i te hoê mahana e ti‘a ïa tatou tata‘itahi i mua i te Fatu ia haavâhia.41 E farerei ïa tatou tata‘itahi ia Iesu Mesia.42 E faaʻite ïa tatou i te mau faaotiraa ta tatou i rave no to tatou mau tino, to tatou mau maitai varua, e nahea to tatou faaturaraa i te hoho‘a a te Atua no ni‘a i te faaipoiporaa e te utuafare. Ia maʻiti tatou ma te paari i te mau mahana tata‘itahi i te mau faaotiraa e maitai ai tatou e a muri noa’tu, o ta’u ïa pure tuutuu ore i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Thomas S. Monson, « Decisions Determine Destiny » (pureraa pae auahi na te Faanahoraa Haapiiraa a te Ekalesia, 6 no novema 2005, 3 ; speeches.byu.edu).

  2. Ua haru-maitai-hia mai te mana‘o no te haereraa mure ore i mua e W. W. Phelps i roto i te parau no te himene ra « Ahiri e Reva Tatou i Koloba ra » (Te Mau Himene, n° 175). Te parau ra te irava 4 : « Aita te puai e te maramarama e mou ; / Aita atoa te tahoêraa e mou / E aita hoʻi te autahu‘araa e mou / Aita atoa hoʻi te parau mau e mou ». E e hope te irava 5 : Aita te hanahana e te here e mou / Aita te pohe e itea i te ra‘i / Aita te hanahana e te here e mou / Aita te pohe e te itea i te ra‘i ».

  3. Genese 1:27 ; hi‘o atoa Kolosa 3:10 ; Alama 18:34 ; Etera 3:15 ; Mose 6:9.

  4. « E Tamarii Au na te Atua ra », Te Mau Himene, n° 185.

  5. Hi‘o Mataio 10:37.

  6. Hi‘o Mareko 12:30–31.

  7. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:15.

  8. Te ohipa atoa nei te tahi atu mau rave‘a tei horo‘ahia mai e te Atua i roto i to outou tino. E mea faufaa rahi roa te mau miti mai te tōtiumu, te pōtātiumu, e te taratiumu, e te mau ano‘i mai te pape, te turuto e te mau poroteina no te ora. Te faaʻohipa atoa nei te tino i te mau mata‘i mai te otitene e te mata‘i arahu. E hamani te tino i te mau horomona mai te insuline, adrenaline, e thyroxin. Na teie iho mau miti e te tahi atu â mau maa i roto i te tino e faatere i to ratou iho faito i roto i te tahi mau oti‘a. Na te mau tao‘a iho o te tino e faatere nei i te mau auraa i rotopu ia ratou. Ei hi‘oraa, te hamani nei te hoê pito e vai nei i te niu o te roro i te hoê horomona no te faaitoito i te tufaa rapae o te mau pito e hamani nei i te mau horomona adrenaline. Na te mau faito teitei o te mau horomona no te pito i roto i te roro e faaore i te horomona faaitoito e na reira noa’tu. E tape‘ahia te faito anuvera o to outou tino i te faito 37° Teteri, tei te ropuraa o te fenua aore râ i te Poro Apatoerau.

  9. E ite-oioi-hia mai te tahi mau huru ma’i ; e mea taere te tahi. No roto mai te tahi i te mau metua ; aita te tahi. E noaa noa i te tahi mau taata te ma’i mariri a’i taata, i te tahi atu te ma’i tatira’a, e te tahi atu â. E nehenehe ia tatou tata‘itahi ia haapa‘o maitai i to’na iho tufaa paruparu e ia haapii ma te haehaa i te mea ta te Fatu e haapii ia riro mai te mau mea paruparu ei puai.

  10. Etera 12:27.

  11. Eita te tahi mau huru e faatitiaifarohia e tae noa’tu i te Ti‘afaahouraa ia « faaho‘ihia te mau mea atoa ra i to ratou iho vahi mau » (Alama 40:23).

  12. Hi‘o Alama 42:8.

  13. Ua papa‘i te Salamo, « E mea tao‘a i te aro o Iehova te pohe o to’na ra mau tavini » (Salamo 116:15). E mea tao‘a rahi te pohe no te mea e « ho‘iraa » te reira no te feia mo‘a i te Fatu ra.

  14. 1 Korinetia 3:16 ; hi‘o atoa 6:19.

  15. Aberahama 3:23.

  16. Hi‘o Ieremia 1:5.

  17. Hi‘o Alama 13:2–3.

  18. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:55–56.

  19. Hi‘o Alama 13:2–3 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:38–57.

  20. Te vai nei i roto i te horo‘araa varua ta tatou e nehenehe e faatupu e e farii mai « te faaroo, te viivii ore, te ite, te hitahita ore, te faaoromai, te aroha taeae, te huru paiete, te aau aroha, te haehaa i te aau, [e] te itoito » (Parau Haapiiraa e Parau Fafau 4:6). Te aau mauruuru o te tahi atoa horo‘araa varua ia o te nehenehe e faarahihia. Na te aau mauruuru e haamaitai i te huru e te itoito o te taata. E ia « fanau-varua-ana‘e-hia outou i ta te Atua » e nehenehe ïa ta outou e farii i To’na hoho‘a i to outou mata (hi‘o Alama 5:14).

  21. Hi‘o 1 Korinetia 12 ; 14:1–12 ; Moroni 10:8–19 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 46:10–29.

  22. E faahemahia te tahi ia amu rahi. « Ua riro te ma’i poria ei ma’i ino na te ao taatoa nei, e 2,8 milioni taata e pohe nei i te mau matahiti atoa no to ratou poria rahi » (World Health Organization, « 10 Facts on Obesity », Mati 2013, www.who.int/features/factfiles/obesity/en. E faahemahia te tahi ia faaiti i te tamaa. Te tu‘ino nei te tarani-rahi-raa i te maa e te amu-rahi-raa i te maa i te mau oraraa e rave rahi, te mau faaipoiporaa, e te mau utuafare. E te faahemahia ra te tahi e te mau hiaai tino tei rahuihia e to tatou Atua. E itehia te haamaramaramaraa i roto i te Manuel 2: Administration de l’Église, o te parau e : « Te ture viivii-ore a te Fatu o te haapaeraa ïa i te ta‘otoraa te tane i te vahine i rapae au i te faaipoiporaa i mua i te ture e te faaturi oreraa i roto i te faaipoiporaa… E hara te faaturi, te poroneio, te mau auraa i rotopu i te tane e te tane aore râ te vahine e te vahine, e te mau peu viivii, ti‘a ore, e te faufau ». No roto â i te buka arata‘i : « Te ofati nei te ta‘otoraa te tane i te tane i te mau faaueraa a te Atua, tei ore hoʻi i tano i te mau opuaraa no te oraraa tane e te vahine, e te faa‘ere nei i te mau taata te mau haamaitairaa e nehenehe e itehia i roto i te oraraa utuafare e i roto i te mau oro‘a faaora no te evanelia… Noa’tu ta’na pato‘iraa i te peu ta‘otoraa te tane i te tane, te toro nei te Ekalesia i to’na rima ma te haroaroa e te faatura i te mau taata e faahinaaro nei i te mau taata e hoê â apeniraa » ([2010], 21.4.5, 21.4.6).

  23. Hi‘o 1 Korinetia 6:9–20 ; Iakobo 1:25–27 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 130:20–21. E ia haamana‘o tamau noa tatou e « te vai nei te mau taata ia noaa to ratou oaoa » (2 Nephi 2:25).

  24. Ua riro te tahuti nei ei hoê tau no te tamataraa, mai ta te papa‘iraa e faaʻite ra : « E e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapao anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra » (Aberahama 3:25).

  25. Hi‘o Mosia 4:10 ; Alama 39:9 ; Helamana 15:7. Tei roto i te Manuel 2 teie parau : « E nehenehe e faaorehia te hapa no te huru pa‘i‘a [homosexuel] na roto i te tatarahaparaa mau » (21.4.6).

  26. Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia e na roto i te haapa‘oraa i te mau parau tumu o te evanelia, e nehenehe te mau taata atoa e faaorahia (hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:4 ; Te mau Hiro‘a Faaroo 1:3).

  27. Hi‘o Etera 12:33–34 ; Moroni 8:17.

  28. Hi‘o Mosia 5:2 ; Alama 5:12–14.

  29. Hi‘o Roma 8:13–17 ; Galatia 5:13–25 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 88:86.

  30. 2 Nephi 2:27.

  31. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 131:1–4.

  32. « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  33. Hi‘o Mataio 19:4–6 ; Mosia 29:26–27 ; Helamana 5:2.

  34. Ua fanauhia te taata tata‘itahi ma to’na iho ti‘araa, to’na iho mau toromotoma e to’na iho ADN. Te ADN o te hoê ïa puturaa atomi o te farii i te mau arata‘iraa o te faaʻohipahia no te faatupuraa e te tereraa o te mau tino ora ha‘iha‘i. Ua haamanihia te DNA o te taata tata‘iahi ia apiti ana‘e te ADN no te hoê metua tane e no te hoê metua vahine no te hamani i te ADN o te hoê tino apî—te hoê auhoaraa i rotopu i te metua tane, te metua vahine e te tama.

  35. Hi‘o Genese 2:24–25 ; 3:20–21 ; 4:1–2, 25.

  36. Ua papa‘i te taote Patrick F. Fagan : « Te niu faufaa rahi e patuhia’i te tereraa faufaa o te utuafare metua ïa tei faaipoipohia—te utuafare e rave rahi mau tamarii o te haere i te pureraa i te mau hebedoma atoa… E faatupu te mau faaipoiporaa atoa i te hoê utuafare apî, te hoê faanahoraa no te tereraa faufaa moni, no te mau haamau‘araa, no te haaputuraa, e no te faatupuraa i te ohipa » (« The Family GDP : How Marriage and Fertility Drive the Economy », The Family in America, vol. 24, no. 2 [Spring 2010], 136).

  37. Hi‘o Exodo 20:14 ; Levitiko 18:22 ; 20:13 ; Deuteronomi 5:18 ; Mataio 5:27–28 ; Mareko 10:19 ; Luka 18:20 ; Roma 1:26–27 ; 13:9 ; Mosia 13:22 ; 3 Nephi 12:27–28 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:24 ; 59:6.

  38. Hi‘o Gordon B. Hinckley, « This Thing Was Not Done in a Corner », Ensign, Novema 1996, 49.

  39. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 14:7.

  40. Hi‘o Mose 1:39.

  41. Hi‘o 2 Nephi 9:41, 46 ; Mosia 16:10.

  42. E haavâhia tatou mai te au i ta tatou mau ohipa e te hinaaro o to tatou mau aau (hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 137:9 ; hi‘o atoa Hebera 4:12 ; Alama 18:32 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 6:16 ; 88:109).