2010–2019
Ua ite anei tatou eaha ta tatou e mau nei?
Atopa 2013


Ua ite anei tatou eaha ta tatou e mau nei?

E horo‘a mai te mau oro‘a e te mau fafauraa no te autahu‘araa i te îraa o te mau haamaitairaa tei fafauhia ia tatou e te Atua, o te matara atoa na roto i te Taraehara a te Faaora.

I roto i « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », te faaite nei te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e : « Ua hamanihia te mau taata atoa—te tane e te vahine—i te hoho‘a o te Atua. Ua riro tatou tata‘itahi ei tamaiti e ei tamahine varua herehia e na metua i te ra‘i ra, e no reira, e huru e e hopea hanahana to tatou tata‘itahi ».1 No te rave faaoti i teie hopea hanahana, titauhia i te tamaiti e te tamahine tata‘itahi a te Atua ia farii i te mau oro‘a e te mau fafauraa o te autahu‘araa.

Titauhia ia tatou te bapetizoraa. I te taime e utuhihia ai tatou i raro i te pape no te bapetizoraa, ua fafau tatou ia rave i te i‘oa o te Mesia i ni‘a ia tatou, ma te haamanaʻo noa Ia’na, ma te haapa‘o maitai i Ta’na mau faaueraa e ma te tavini Ia’na, e ia vai noa To’na Varua i roto ia tatou.2

Titauhia ia tatou te horo‘araa a te Varua Maitai. Na roto i taua oro‘a ra, e ti‘a ia tatou ia farii i te hoaraa tamau o te Varua. Ua haapii mai te Peresideni Wilford Woodruff e : « Te mau tane atoa e te mau vahine atoa tei tomo i roto i te Ekalesia e tei bapetizohia ia matara te hara e ti‘araa ïa to ratou no te farii i te heheuraa, e ti‘araa to ratou no te farii i te Varua o te Atua, no te tauturu ia ratou i roto i ta ratou mau ohipa, i roto i ta ratou faatereraa i ta ratou mau tamarii, i te a‘oraa i ta ratou mau tamarii e i te mau taata o ta ratou e peresideni mai te au i to ratou piiraa. Aita te Varua Maitai i faaherehere-noa-hia no te mau tane ana‘e, aore râ te mau aposetolo aore râ te mau peropheta ana‘e; e fatuhia râ te reira e te mau tane e te mau vahine haapa‘o-maitai-atoa, e te mau tamarii tei tae i te paari no te farii i te evanelia a te Mesia ».3

Titauhia ia tatou ia farii i te oro‘a hiero. Ua parau Elder M. Russell Ballard : « Ia haere te tane e te vahine i te hiero, e ho-mai-hia ia raua i te hoê mana, oia hoʻi te mana no te autahu‘araa … Ua riro te oro‘a hiero ei horo‘a no te mana ».4

Titauhia ia tatou te oro‘a taatiraa, o te arata‘i i te ora mure ore, « o te horoa hau a‘e te reira i te mau horo‘a atoa a te Atua ».5 Na te hoê tane e te hoê vahine, raua toopiti ana‘e, e farii i teie oro‘a autahu‘araa. Ua haapii Elder Russell M. Nelson e, « Ua faaho‘i-faahou-hia mai te mana o te Autahu‘araa ia nehenehe i te mau utuafare ia taatihia ».6

Titauhia ia tatou te rave‘a no te faaapî i ta tatou fafauraa i te mau hepetoma atoa na roto i te raveraa i te oro‘a. Ua haapii mai te mau peropheta e te mau aposetolo no te mau mahana hopea nei e, ia rave ana‘e tatou i te oro‘a ma te ti‘amâ, e nehenehe tatou e faaapî eiaha noa i ta tatou fafauraa no te bapetizoraa, « te mau fafauraa atoa râ i rotopu i te Fatu ».7

E horo‘a mai teie mau oro‘a e mau fafauraa no te autahu‘araa i te îraa o te mau haamaitairaa tei fafauhia ia tatou e te Atua, o te matara atoa na roto i te Taraehara a te Faaora. Te faaahu nei te reira i te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua i te mana, te mana o te Atua,8 no te horo‘a mai ia tatou i te rave‘a no te farii i te ora mure ore—no te hoʻi i mua i te aro o te Atua e no te ora i piha‘i iho Ia’na i roto i To’na utuafare mure ore.

Aita i maoro a‘enei, ua haere au na muri iho i te feia faatere o te autahu‘araa no te hahaere i te fare o na tuahine e maha no Honduras. Ua ere roa teie nau tuahine e to ratou utuafare i te mau taviri no te autahu‘araa, te mau oro‘a e te mau fafauraa no te autahu‘araa e te mana e te mau haamaitairaa no te autahu‘araa.

Ua hahaere matou i te hoê tuahine iti tei faaipoipohia e e piti tamarii nehenehe ta’na. E mea haapa‘o oia e te itoito i roto i te Ekalesia, e te haapii nei oia i ta’na na tamarii ia ma‘iti i te maitai. Te turu nei ta’na tane ia’na i roto i te ohiparaa a te Ekalesia, e ere râ oia i te melo. E mea pautuutu to raua utuafare, tera râ no te fana‘o i te hoê puai hau a‘e, titauhia te tahi atu mau haamaitairaa a te autahu‘araa. Titauhia te metua tane ia farii te mau oro‘a no te bapetizoraa e no te horo‘araa a te Varua Maitai, e ia horo‘ahia ia’na te autahu‘araa. E titau ratou i te mana o te autahu‘araa ia tae mai na roto i te oro‘a hiero e te taatiraa.

Te hahaereraa i muri iho, tei te hoê fare ïa o na tuahine otahi e piti, e mau tuahine faaroo rahi. No te hoê tuahine, e tamaiti ta’na e faaineine ra no te misioni. No te tahi, te rapaauhia ra oia i te maʻi mariri ai taata. Ia hiti noa mai te mana‘o paruparu e te mana‘o taiâ, e haamana‘o raua i te Taraehara a te Faaora ei reira e î raua i te faaroo e te tiʻaturiraa. Titau nei raua i te mau haamaitairaa hau atu e te mana e vai ra na roto mai i te mau oro‘a no te hiero. Ua faaitoito matou ia raua ia amui atu i te mau misionare apî i to ratou fare no te faaineine no te farii i te reira mau oro‘a.

Ta matou hahaereraa hopea, tei te fare ïa o te hoê tuahine no pohe noa mai nei ta’na tane i roto i te hoê ati. Aita i maoro te faafariuraahia i te Ekalesia, e aita oia i maramarama e, e nehenehe ta’na e farii i to’na oro‘a hiero e ia taatihia i ta’na tane. I to matou haapiiraa ia’na e roaa ia’na i teie mau haamaitairaa e no ta’na tane tei pohe, ua î roa oia i te tiʻaturiraa. No to’na ite e, na roto i te mau oro‘a e te mau fafauraa o te hiero e ti‘a i to’na utuafare ia taati-amui-hia, ua roaa to’na faaroo e te hinaaro papû ia faaruru i te mau fifi te na mua mai.

Te faaineine ra te tamaiti a teie vahine ivi ia farii i te Autahu‘araa a Aarona. E riro to’na faatoroʻaraa ei haamaitairaa rahi no teie tuahine e to’na utuafare.

I to’u farereiraa i teie mau tuahine haapa‘o maitai i Honduras, ua taa ia’u e, te tutava ra ratou ia vai itoito noa to ratou utuafare i roto i te evanelia. Ua faaite mai ratou i to ratou mauruuru no te mau melo haapa‘o i te fafauraa o te paroisa tei aupuru ia ratou e tei tauturu mai i to tatou mau hinaaro pae tino e pae varua. Tera râ, e mau hinaaro to teie mau tuahine tei ore i pahono-hope-hia.

I roto i na fare e toru atoa ta matou i hahaere, ua ani te hoê ti‘a faatere no te autahu‘araa i teie mau tuahine tata‘itahi e ua farii a‘enei oia i te hoê haamaitairaa autahu‘araa. I te mau taime atoa, te pahonoraa e aita. Ua ani mai teie mau tuahine tata‘itahi e ua farii i te hoê hamaitairaa autahu‘araa i taua mahana ra. Ua taʻi ratou tata‘itahi i to ratou faaiteraa i to ratou mauruuru no te tamahanahana, te arata‘i, te faaitoitoraa e te faaûru no ô mai i to’na Metua i te Ao ra tei tae mai na roto i te hoê taea‘e ti‘amâ no te autahu‘araa.

Ua faaûru mai teie mau tuahine ia’u. Ua faaite mai ratou i te tura no te Atua e no To’na mana e To’na haamanaraa. Ua mauruuru atoa vau no te autahu‘araa o te feia faatere tei hahaere na muri ia’u. I to matou faaruʻeraa i te fare tata‘itahi, ua tauaparau matou no te ite mai nahea i te tauturu i teie mau utuafare ia farii i te mau oro‘a tei titauhia no te haere atu â i mua i ni‘a i te eʻa no te fafauraa e no te haapuai i to ratou fare.

Te vai nei te hoê hinaaro rahi i teie tau no te tane e te vahine ia faatupu i te faatura no te tahi e te tahi ei tamaiti e ei tamahine na te Atua, e ia faatupu atoa i te aau faatura no to tatou Metua i te Raʻi e Ta’na autahu‘araa—To’na mana e haamanaraa.

E faanahoraa Ta’na no tatou, e ia faaohipa ana‘e tatou i to tatou faaroo e to tatou ti‘aturi i Ta’na faanahoraa, e haapuaihia to tatou aau faatura No’na e no To’na mana e te haamanaraa autahu‘araa.

I roto i te Haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei no ni‘a i te Haapuairaa i te utuafare e te Ekalesia na roto i te autahu‘araa, ua haapiihia mai ia tatou e te mau tuahine aita to ratou autahu‘araa i roto i te fare, eiaha roa’tu ratou e mana‘o e, ua faaea otahi noa ratou. Te haamaitaihia nei e te haapuaihia nei ratou na roto i te mau oro‘a ta ratou i farii e te mau fafauraa ta ratou e haapa‘o nei. Eiaha ratou e taiâ ia tapapa ia hinaaro ana‘e i te tauturu. Ua haapii mai Elder M. Russell Ballard e ti‘a i te tuahine atoa i roto i te Ekalesia ia ite e, e episekopo to’na, hoê peresideni no te pŭpŭ peresibutero, hoê haapii utuafare e te tahi atu mau taea‘e ti‘amâ e mau nei i te autahu‘araa ta’na e nehenehe e turuʻi atu i ni‘a iho no te haere mai i to’na fare e no te tauturu e, mai ta te tuahine Rosemary M. Wixom i parau ia « horo‘a i te hoê haamaitairaa ».9

Ua haapii atoa Elder Ballard e : « E mea horo‘a to tatou Metua i te Raʻi e To’na mana. Ua matara teie mana i te mau tane atoa e te mau vahine atoa no te tautururaa i roto i to ratou oraraa. Te feia atoa tei rave i te mau fafauraa mo‘a i mua i te Fatu, e o te faatura nei i te reira mau fafauraa, ua ti‘a ia ratou ia farii i te heheuraa no ratou iho, ia haamaitaihia na roto i te taviniraa a te mau melahi [e] ia tahoê i te Atua ».10

E hinaaro tatou te tahi i te tahi. E hinaaro te mau tamaiti a te Atua i te mau tamahine a te Atua, e te mau tamahine a te Atua e hinaaro i te mau tamaiti a te Atua.

E mea taa ê ta tatou mau horo‘a e to tatou puai. Te haapapû nei te Korinetia hoê, te pene 12, i te hinaaro o te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua, tatou tata‘itahi, ia rave faaoti i to tatou iho ti‘araa e ta tatou hopoi‘a ia au i te faanahoraa a te Fatu e ia maitai mai te taatoaraa.11

E te mau tamaiti a te Atua, ua ite anei outou o vai outou ? Ua ite anei outou eaha ta outou e mau nei ? E mea ti‘amâ anei outou no te faaohipa i te autahu‘araa e no te farii i te mana e te mau haamaitairaa no te autahu‘araa ? Te tauahi ra anei outou i to outou ti‘araa e ta outou hopoi‘a ia haapuai i te fare ei metua tane, ei papa ruau, ei tamaiti, ei taea‘e e ei metua tane fetii ? Te faaite ra anei outou i te faatura i te mau tuahine, i te ti‘araa vahine e i te ti‘araa metua vahine ?

E te mau tamahine a te Atua, ua ite anei tatou o vai tatou ? Ua ite anei tatou eaha ta tatou e mau nei ? E mea ti‘amâ anei tatou no te farii i te mana e te mau haamaitairaa no te autahu‘araa ? Te farii ra anei tatou i te mau horo‘a ma te aau mehara, te mauruuru e te ti‘amâ ? Te haapa‘o ra anei tatou i to tatou ti‘araa e te mau hopoi‘a no te haapuai i te mau nohoraa ei metua vahine, ei mama ruau, ei tamahine, ei tuahine e ei metua vahine fetii ? Te faaite ra anei tatou i te faatura i te mau tane, i te ti‘araa tane e i te ti‘araa metua tane ?

Ei mau tamaiti e ei mau tamahine no te fafauraa, e faaroo anei to tatou i to tatou Metua i te Ao ra e i Ta’na faanahoraa mure ore no tatou ? E faaroo anei to tatou ia Iesu Mesia e Ta’na Taraehara ? Ua ti‘aturi anei tatou e, e huru e e hopea hanahana to tatou ? E i roto i ta tatou mau tautooraa no te rave faaoti i teie faataaraa e no te farii i te mea atoa a te Metua12, ia taa maitai ia tatou i te faufaa no te fariiraa i te mau oro‘a o te autahu‘araa e te raveraa, e te haapa‘oraa e te faaapîraa i ta tatou fafauraa e te Fatu ?

E mau tamaiti e e mau tamahine varua herehia tatou na te mau metua i te ra‘i, e te hoê huru atua e te hoê faataaraa. Ua here to tatou Faaora, o Iesu Mesia, ia tatou e ua tae roa i te horo‘a mai i To’na ora no tatou. Ua horo‘a mai Ta’na Taraehara i te rave‘a no tatou no te haere i mua i ni‘a i te eʻa o to tatou fare i te raʻi ra na roto i te mau oro‘a e te mau faafauraa mo‘a no te autahu‘araa.

Teie mau oro‘a o te autahu‘araa e te mau fafauraa, ua faaho‘ihia mai i te fenua nei na roto i te Peropheta Iosepha Semita, e i teie mahana te mau nei te Peresideni Thomas S. Monson i te mau taviri atoa o te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei.

Ua haapii mai o Elder D. Todd Christofferson e : « I roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e itehia’i te mana autahu‘araa no te faatere i te mau oro‘a e neheneh ai ia tatou ia tomo atu i roto i te mau fafauraa e ruuruu ia tatou i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te i‘oa o Ta’na ra Tamaiti Mo‘a… E tape‘a te Atua i Ta’na mau fafauraa ia outou ia faatura outou i ta outou fafauraa Ia’na ».13

No teie mau mea te faaite papû nei au, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  2. Hi‘o Moroni 4:3; 6:3.

  3. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Wilford Woodruff (2004), 49.

  4. M. Russell Ballard, « Let Us Think Straight » (Brigham Young University Education Week devotional, 20 no atete 2013); speeches.byu.edu.

  5. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 14:7; hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 131:1–4.

  6. Russell M. Nelson, « Te faahoturaa i te faaipoiporaa », Liahona, Me 2006, 37 ; aore râ i roto E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia: Te aamu e te ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 134.;

  7. Delbert L. Stapley, i roto Conference Report, Atopa 1965, 14; faahitihia i roto L. Tom Perry, « A rave ai tatou i te oro‘a i teie nei », Liahona, Me 2006, 41 ; hi‘o atoa Teachings of Gordon B. Hinckley, (1997), 561; The Teachings of Spencer W. Kimball, ed. Edward L. Kimball (1982), 220.

  8. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 109:22.

  9. Hi‘o M. Russell Ballard e Rosemary M. Wixom, « Te mau haamaitairaa o te Autahu‘araa i roto i te Utuafare Tata‘itahi, » i roto Haapuai te Utuafare e te Ekalesia na roto i te Autahu‘araa (worldwide leadership training, 2013); lds.org/broadcasts.

  10. M. Russell Ballard, « Let Us Think Straight »; speeches.byu.edu.

  11. Hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 46:9, 12.

  12. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:38.

  13. D. Todd Christofferson, « Te mana o te mau fafauraa », Liahona, Me 2009, 22.