2010–2019
Te amuiraa rahi: haapuairaa i te faaroo e te iteraa papû
Atopa 2013


Te amuiraa rahi: haapuairaa i te faaroo e te iteraa papû

Auê ïa te rahi o to tatou hinaaro i te amuiraa rahi e ! Na roto i te mau amuiraa e haapuaihia’i to tatou faaroo e e faahohonuhia’i to tatou mau iteraa papû.

Mauruuru e te Peresideni Monson, no ta oe haapiiraa e te hoho‘a o ta oe taviniraa mai te au i te Mesia e ta oe titauraa ia matou paatoa ia riro ei mau misionare. E pure noa â matou no oe.

I roto i to tatou nei tau tuuraa evanelia, ua faahiti te Faaora o Iesu Mesia i te hoê haaputuputuraa a te Feia Mo‘a mai « ta’u amuiraa rahi ».1

Noa’tu tei hea tatou i roto i teie nei ao, noa’tu eaha te mau rave‘a e farii ai tatou i teie haapurororaa, te faaite papû atu nei au e ua haaputuputuhia tatou i roto i Ta’na amuiraa. Te faaite papû atoa nei au e e faaroo ïa tatou i Ta’na parau, no te mea ua parau Oia e « na roto i to’u iho reo e a ore râ na roto i te reo o ta’u mau tavini, hoe â ïa ».2

I te mau taime atoa, ua riro te mau amuiraa ei tufaa no te Ekalesia mau a Iesu Mesia. Ua haaputuputu Adamu i to’na huaai e ua tohu i te mau mea e tae mai. Ua haaputuputu Mose i te mau tamarii a Iseraela e ua haapii ia ratou i te mau faaueraa ta’na i farii. Ua haapii te Faaora i te mau nahoa rahi taata i te Fenua Mo‘a i Iseraela e i ni‘a i te fenua Amerika. Ua haaputuputu Petero i te feia ti‘aturi i Ierusalema. Ua tupu te amuiraa rahi matamua i teie mau mahana hopea nei e piti noa iho ava‘e i muri a‘e i te faati‘araahia te Ekalesia e ua tamau noa te reira e tae noa mai i teie mahana.

I te mau taime atoa, tei raro a‘e ïa teie mau amuiraa i te arata‘iraa a te Fatu, arata‘ihia e To’na ra Varua.3 Aita matou i faataahia no te a‘o i ni‘a i te tahi mau parau tumu taaê. I te roaraa o te mau hepedoma e te mau ava‘e, ma te taoto-pinepine-ore, ua tia‘i matou i te Fatu. Na roto i te haapaeraa maa, te pure, te tuatapaparaa, e te feruriraa, ua haapii mai matou i te poro‘i Ta’na e hinaaro ia matou ia horo‘a.

E ani paha te tahi, « No teaha te faaûruraa e ore e tae ohie mai e oioi mai ? » Ua haapii te Fatu ia Olive Kaudere, « e imi maite oe i te reira i roto i to oe aau e tia‘i ei reira oe e ani mai ai ia’u e ua tia anei ».4

E parau mau teie parau tumu no te mau melo atoa o te Ekalesia, a faaineine ai tatou no te mau amuiraa paroisa, tĭtĭ e te mau amuiraa rahi. E ti‘a ia tatou ia tuatapapa i roto i to tatou feruriraa i te mea ta tatou e titau e te hinaaro o te Metua i te Ao ra, e ia pure tatou ia maramarama e ia faaohipa i te mea tei haapiihia ia tatou. Ia tae mai te taime no te amuiraa e haapae ïa tatou i te tahi mau faaoaoaoraa, « haapae [raa] i te mau mea no teie nei ao, [no te] titau hoi i te mau mea no tei maitai a‘e ra ».5 I muri iho e haaputuputu tatou i to tatou mau utuafare no te faaroo i te parau a te Fatu mai ta te nunaa o te Arii Beniamina i rave.6

E mea au na te mau tamarii e te feia apî ia faaô mai. E mea hape roa no tatou ia mana‘o e te amuiraa, eita e taa maitai ia ratou i te mau mea i te pae feruriraa e te pae varua. Te fafau nei au i te mau melo apî o te Ekalesia e mai te mea e faaroo outou, e ite outou i te Varua i te tupu rahi i roto ia outou. E faaite te Fatu ia outou i te mea Ta’na e hinaaro ia outou ia rave i to outou oraraa.

E nehenehe ta tatou e farii i roto i te mau amuiraa i te parau a te Fatu tei faataahia no tatou ana‘e. Ua parau te hoê melo : « Ua maere roa vau i to’u faarooraa i ta oe a‘oraa… Ua riro ta oe a‘oraa ei heheuraa no to’u utuafare no ô ti‘a mai i te Fatu ra. Aita roa vau i ite a‘e nei i teie huru faaiteraa puai a te Varua i roto i to’u nei oraraa, mai teie mau minuti a paraparau ti‘a mai ai te Varua Maitai ia’u.

Ua parau vetahi, « Aita roa vau i ite hohonu a‘e nei e te a‘oraa tei horo‘ahia no’u ïa ».

E nehenehe te reira e tupu no te mea e afa‘i te Varua Maitai i te parau a te Fatu i roto i to tatou aau na roto i te mau parau e nehenehe ia tatou ia taa.7 Ia papa‘i ana‘e au i te mau nota o te amuiraa, eita vau e papa‘i i te mau mea atoa ta te taata a‘o e parau ra ; e papa‘i râ vau i te arata‘iraa ta te Varua e horo‘a mai ia’u.

E ere te mea o te parauhia i te mea faufaa mai te mea ta tatou e faaroo e ta tatou e ite.8 No reira matou e tutava ai ia faariro i te amuiraa ei vahi i reira te reo iti ha‘iha‘i o te Varua e nehenehe ai e faaroohia, e itehia e e taa-maitai-hia’i.

Auê ïa te rahi o to tatou hinaaro i te amuiraa rahi e ! Na roto i te mau amuiraa e haapuaihia’i to tatou faaroo e e faahohonuhia’i to tatou mau iteraa papû. Ia faafariu-ana‘e-hia tatou, e haapuai ïa tatou te tahi i te tahi ia vai paari i mua i te mau ohi auahi no teie mau mahana hopea nei.9

I teie tau, aita te Ekalesia e faaruru rahi nei i te mau taa-ore-raa e te mau haamani-ino-raa rahi tei faaruruhia e te Feia Mo‘a matamua. Eita ïa te reira e na reira noa. Te faaatea vitiviti ê atura te ao nei i te Fatu. Te faaohipa nei te enemi i to’na mana i ni‘a i te fenua nei. Te hi‘o nei, te faaroo nei, te tai‘o nei, te tuatapapa nei, e te faaite nei tatou i te mau parau a te mau peropheta no te faaara e no te paruru ia tatou. Ei hi‘oraa, « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei » ua horo‘a-atea-hia mai te reira na mua roa‘e tatou i ite ai i te mau tamataraa ta te utuafare e faaruru nei i teie nei. Ua faaineine-atea-hia « Te Mesia Ora, te iteraa papû o te mau Aposetolo » i te taime e hinaaro rahi ai tatou i te reira.

Eita paha tatou e ite i te mau tumu atoa no te aha te mau peropheta e te mau taata a‘o i te amuiraa e a‘o ai i ni‘a i te tahi mau tumu parau i roto i te amuiraa, ua ite râ te Fatu. Ua haapii te Peresideni Harold B. Lee e, « te parururaa hoê roa e vai nei i ni‘a ia tatou te mau melo no te Ekalesia, o… te haapa‘oraa ïa i te mau parau e te mau faaueraa ta te Fatu e horo‘a mai na roto i To’na peropheta… Te vai ra te tahi mau mea e titauhia te faaoroma’i e te faaroo. Eita paha outou e au roa i te mau mea no ô mai i te feia faatere o te Ekalesia… Aita paha te reira e tu‘ati ra i to outou iho mau mana‘o. Aita paha te reira e tu‘ati ra i te oraraa totiare. Te haafifi ra paha te reira i te tahi mau tufaa o to outou iho oraraa totiare. Area râ, mai te mea e haapa‘o outou i teie mau mea, mai te huru ra e no roto mai i te vaha o te Fatu iho, ma te faaoroma’i e te faaroo, ua fafauhia e, ‘e ore roa outou e noaa i te mau uputa o hade … e e haapurara ê atu te Fatu o te Atua i te mau mana no te pouri mai mua atu ia outou, e e faaaueue hoi Oia i te ra‘i ei maitai no outou na, e no te hanahana hoi o to’na i‘oa ». (PH&PF 21:6)10

Nahea to te Peresideni Lee iteraa i te mea e faaruruhia e tatou i to tatou nei tau? Ua ite oia no te mea ua riro na oia ei peropheta, e hi‘o e e heheu parau oia. E mai te mea e faaroo e e haapa‘o tatou i te mau parau a te peropheta i teie nei, e te mau taata atoa o te a‘o mai i roto i teie amuiraa, e haapuai e e paruruhia ïa tatou.

Te mau haamaitairaa rahi roa‘e no te amuiraa rahi e tae mai ïa i ni‘a ia tatou ia oti ana‘e te amuiraa. A haamana‘o i te hoho‘a tei papa‘i-pinepine-hia i roto i te papa‘iraa mo‘a : e haaputuputu tatou no te faaroo i te mau parau a te Fatu, e e ho‘i tatou i to tatou mau fare no te haapa‘o i te reira.

I muri a‘e i to te Arii Beniamina haapiiraa’tu i to’na nunaa « ua tuu atura oia i te feia, ho‘i atura ratou, o te taata o to’na fetii, i to’na iho utuafare ».11 I to’na tau, ua na reira atoa te Arii Limehi.12 I muri a‘e i to’na haapiiraa e to’na taviniraa i te nunaa i te Hiero no Bounitifula, ua faaue te Faaora i te nunaa « e haere outou i to outou mau utuafare, a feruri ai i ta’u parau ra, e e ani i te Metua i to’u ra i‘oa ia ite outou, e e faaineine i to outou mana‘o no ananahi, ei reira, e ho‘i faahou mai ai ».13

E farii tatou i te aniraa a te Faaora ia feruri e ia pure ana‘e ia taa i te mea tei haapiihia ia tatou e ia haere i muri iho e ia rave i To’na hinaaro. A haamana‘o i te mau parau a te Peresideni Spencer W. Kimball : « Ua faaoti au e ia ho‘i au i te fare mai teie atu amuiraa [rahi] … e rave rahi roa mau tufaa i roto i to’u nei oraraa e nehenehe ta’u e haamaitai roa. Ua hamani au i te hoê tabula i roto i to’u feruriraa, e te tia‘i nei au i te rave i te reira ia faaoti ana‘e tatou.14 Ua parau iho nei te Peresideni Monson : « Te faaitoito nei au ia outou ia tai‘o faahou i te mau a‘oraa e ia feruri maite i te mau poro‘i i roto. I roto i to’u iho nei oraraa, ua ite au i te apî rahi mai roto mai i teie mau haapiiraa faaûruhia a tuatapapa hohonu ai au i te reira ».15

Taaê noa’tu i te aniraa ia tatou ia haamau i te tai‘o-tata‘itahi-raa e te utuafare i te papa‘iraa mo‘a, te hinaaro nei te Metua i te Ao ra ia tuatapapa tamau e ia faaohipa tatou i te mea ta tatou i haapii mai i roto i te amuiraa. Te faaite papû nei au e te feia o te tuu i to ratou ti‘aturiraa i ni‘a i te Fatu e o te haapa‘o i teie a‘o ma te faaroo e noaa ïa ia ratou te puai rahi no te haamaitai ia ratou iho e to ratou mau utuafare e te mau u‘i e rave rahi i mua nei.

Ua horo‘a mai te Metua i te Ao ra i te rave‘a. I teie nei amuiraa, 97 i ni‘a i te hanere o te Ekalesia e nehenehe e faaroo i teie mau poro‘i na roto i to ratou iho reo. E milioni melo i roto i na fenua e 197 o te mata‘ita‘i i teie amuiraa na roto i na reo e 95. I roto noa i na mahana e piti aore râ e toru, e fâ mai te mau poro‘i i ni‘a i te LDS.org na roto i te reo peretane, e e vai mai ïa i roto i te area e hoê hepetoma, i roto ïa i na 52 reo. Teie nei e farii tatou i te mau ve‘a a te Ekalesia o te nene‘ihia e toru hepetoma i muri a‘e i te amuiraa rahi. Eita tatou e tia‘i faahou e rave rahi mau ava‘e ia tae mai te mau a‘oraa na roto i te afata rata. E nehenehe ta tatou e tai‘o, e faaroo, e mata‘ita‘i e e faaite i te mau haapiiraa a te mau peropheta i ni‘a i te matini roro uira, te niuniu aore râ te tahi atu rave‘a uira. E nehenehe ta tatou i te mau taime atoa, i te mau vahi atoa e faarahi i to tatou ite, e haapuai i to tatou faaroo e te iteraa papû, e paruru i to tatou mau utuafare e ia arata‘i atu ia ratou i te fare ma te maitai.

E tuu-atoa-hia te mau poro‘i no teie amuiraa i roto i te haapiiraa na te feia apî na roto i te roro uira. E te mau metua, e nehenehe ta outou e tai‘o atoa i te mau haapiiraa a te feia apî i ni‘a i te LDS.org. Ia ite outou eaha ta ta outou mau tamarii e haapii ra, e a faariro i te reira ei tumu parau no ta outou iho tuatapaparaa, te mau tau‘araa parau utuafare, te mau pô utuafare, te mau apooraa utuafare, e te mau farereiraa tata‘itahi e ta outou mau tamarii tata‘itahi no ni‘a i te mea o ta ratou e ti‘a ia haapii tata‘itahi mai.

Te faaitoito nei au i te mau melo atoa ia faaohipa i te mau rave‘a atoa e vai nei i ni‘a i te mau tahua itenati e te mau mauhaa roro uira afa‘ifa‘i a te Ekalesia. E tamau-noa-hia te reira i te haamaitaihia ia ohie a‘e te faaohiparaa e ia hau atu i te faufaa no to tatou mau oraraa. I ni‘a i te LDS.org e ite ïa outou i te mau rave‘a no te tauturu ia outou ia tuatapapa i te evanelia, ia haapuai i to outou nohoraa e te utuafare, e ia tavini i roto i to outou piiraa. E nehenehe atoa outou e imi i to outou tupuna o te hinaaro te mau oro‘a o te hiero e te mau rave‘a no te turu ia outou i roto i te ohipa no te faaoraraa, mai te faaiteraa i te evanelia. E nehenehe ta te mau metua e arata‘i i te faaineineraa i ta ratou mau tamarii no te bapetizoraa, te autahu‘araa, te mau misioni rave tamau e te hiero. E nehenehe ta ratou e tauturu ia tatou ia haere na ni‘a i te e‘a afaro e te piriha‘o no te mau oro‘a e te mau fafauraa no te hiero e ia noaa hoi te haamaitairaa no te ora mure ore.

I te amuiraa i te ava‘e Eperera ra, i roto i te pureraa autahu‘araa, ua faati‘a vau i te aamu no to’u metua tane i te nana‘oraa i te hoho‘a no te hoê aito i roto i te haana tama’i no te haapii ia’u ia ahu i te haana tama’i atoa a te Atua e te parururaa varua ta te reira e afa‘i mai.

I muri a‘e i taua pureraa autahu‘araa ra, ua faaite te hoê metua tane i to’na utuafare i te mea ta’na i haapii mai. Ma te faaûruhia, ua imi ta raua tamaiti hopea o Jason i ni‘a i te LDS.org ia faaroo oia iho i te poro‘i. Tau mahana i muri mai ua fâ atu oia i roto i te pureraa pô utuafare no te faaite i te haapiiraa i to’na mau taea‘e e tuahine. Teie oia.

Hōho’a
Jason

Te hoê parau poro‘i ohie roa no te amuiraa, tei faaûruhia e te Fatu, e tei fariihia e te hoê tama, ua haapiihia ïa i te hoê utuafare na roto i te hoê rave‘a puai mau. Mea au na’u to’na tapo‘i ouma no te faaroo no te haafifi i te mau ihe auahi atoa a te enemi. Mea au na’u to’na paruru o te faaroo. Teie te mau haamaitairaa no roto mai i te amuiraa.

To’u mau taea‘e e tuahine, te faaite nei au i to’u iteraa papû taaê e te ora nei te Fatu o Iesu Mesia e te ti‘a nei Oia i te upoo o teie Ekalesia. Teie Ta’na amuiraa rahi. Te fafau atu nei au ia outou i To’na ra i‘oa e mai te mea e pure outou ma te hoê hinaaro mau i te faaroo i te reo o to outou Metua i te Ao ra i roto i te mau poro‘i o teie amuiraa, e ite ïa outou e ua paraparau mai Oia ia outou no te tauturu ia outou, no te haapuai ia outou, e no te arata‘i atu ia outou i mua i To’na ra aro. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.