2010–2019
«E ore roa hoʻi au e tahemo atu ia oe, e ore hoʻi e faaruʻe ia oe»
Atopa 2013


«E ore roa hoʻi au e tahemo atu ia oe, e ore hoʻi e faaruʻe ia oe»

To tatou Metua i te Ao ra … ua ite … Oia e, e haapii e e tupu tatou i te rahi e e puai mai tatou na roto i te faarururaa e te upootiʻaraa i te mau tamataraa ta tatou e ti‘a ia ratere atu.

I roto i ta’u buka aamu i teie pô, e papa‘i atu vau, « Ua riro teie tuhaa pureraa ei hoê o te mau tuhaa pureraa amuiraa faaûru roa a‘e ta’u i haere. E auraa rahi roa e e auraa pae varua mau tei itehia ».

Te mau taea‘e e te mau tuahine, ono avaʻe i ma‘iri a‘enei, te amui ra tatou no ta tatou amuiraa rahi, tei te fare maʻi ïa to’u hoa here o Frances, ua topa oia e ua pêpê maitai i te tahi mahana rii na mua’tu. I te avaʻe no me, i muri mai i te tahi hepetoma aro-itoito-raa i ta’na mau pêpê, ua haere atu oia i te ao mure ore. E moʻe rahi roa teie no’u. Ona e o vau nei, ua faaipoipo maua i roto i te hiero no Roto Miti i te 7 no atopa 1948. Ananahi e riro ïa te 65raa o te matahiti no to maua faaipoiporaa. O ona te here o to’u oraraa, to’u hoa ti‘aturi rahi e to’u au manava. Ia parau ana‘e au, te mihi ra vau ia’na, aita ïa e navaʻi no te faahiti i to’u mana‘o hohonu.

Teie amuiraa rahi, a 50 atura ïa matahiti to’u piiraahia i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e te peresideni David O. McKay. I roto i teie mau matahiti atoa, te mea ta’u e tape‘a nei mai roto mai to’u hoa here, maori râ, to’na paturu rahi e to’na paturu hope ia’u. Aita e nehenehe e tai‘o i te mau faatusiaraa ta’na i rave ia nehenehe ia’u ia rave faaoti i to’u piiraa. Aita vau i faaroo a‘enei i te hoê parau amuamuraa mai roto mai ia’na, inaha e rave rahi hoʻi mahana e te tahi mau taime e hepetoma roa ta’u i reva i te atea ia’na e ta maua mau tamarii. E melahi mau oia, papû roa.

Ua hinaaro vau e faatae atu i to’u tapa‘o haamauruururaa, na reira atoa to to’u utufare, no te here rahi faahiahia tei tae mai no te moʻeraa o Frances. Hanere e hanere tareta e rata tei haponohia mai na te ao atoa nei no te parau i to ratou faahiahiaraa ia’na e te tapa‘o aroha i to’na utuafare. Ua rahi atoa te mau pûpâ tiare ta matou i farii. Ua mauruuru roa matou no te mau aufauraa atoa tei ravehia na ni‘a i to’na i‘oa no te afata rahi na te mau misionare o te Ekalesia. Na ni‘a i te i‘oa o matou ta’na i vaiiho mai, te faatae atu nei au i te mauruuru rahi roa no to outou maitai e te here o to outou aau.

Te mea e tamahanahana rahi roa nei i to’u aau i roto i teie faataa-ê-raa, o to’u ïa iteraa papû no te evanelia a Iesu Mesia e to’u ite e, te ora noa nei o Frances iti. Ua ite au e, no te tahi noa taime teie faataa-ê-raa. Ua taatihia maua i roto i te fare o te Atua na te hoê taata e mau nei i te haamanaraa no te taati i ni‘a i te fenua nei e i ni‘a atoa i te raʻi. Ua ite au e, e faatahoê-faahou-hia maua i te hoê mahana e eita maua e faataa-ê-faahou-hia. Teie te ite e turu nei ia’u.

Te mau taea‘e e te mau tuahine, nehenehe paha e parau papû e, aita hoê noa a‘e taata i ora, tei ore i ite i te mamae e te oto, aita atoa e tau i roto i te aamu o te taata nei, aita i tupu te tahi peʻapeʻa rahi e te mauiui.

Ia tae te eʻa o te ora i te hoê tioiraa mauiui roa, e tae mai te faahemaraa ia ui e, « No te aha vau ? » I te tahi taime, e au e, aita faahou e maramarama i te tahi atu pae, aita e hihi mahana no te faahope i te poiri o te pô. E au e, te ti‘a-faaati-hia ra tatou e te inoino no te mau moemoea tei maʻue ê e te hepohepo no te mau tia‘iraa tei morohi. E uuru amui tatou mai te taparuraa i roto i te Bibilia, « Aita e raau i Gileada ? »1 E au e, ua faaruʻehia tatou, ua maui te aau, ua vai otahi noa. Tae roa mai te mana‘o ia hi‘o i to tatou fifi na roto i te hi‘o no te aau hepohepo. Aita faahou e faaoromairaa, aita te rave‘a o te fifi i tae mai, e inaha te moʻe ra ia tatou e, titau-pinepine-hia te parau hanahana no te faaoromairaa.

Te mau tafifiraa e tae mai i ni‘a ia tatou, te reira mau ïa te mau tamataraa i to tatou aravihi ia faaoromai. Teie te uiraa rahi e pahono atu, na tatou tata‘itahi te reira : E faaruʻe anei au, e aore râ, e haere anei au i te hopea ? Te vai ra te faaruʻe nei no te mea aita e roaa nei ia ratou ia ti‘a i ni‘a’tu i ta ratou mau tamataraa. No te haere i te hopea, titauhia te faaoromai e tae noa’tu i te hopea o te oraraa iho.

Ia feruri ana‘e tatou i te mau ohipa e nehenehe e topa i ni‘a ia tatou paatoa, ua nehenehe ta tatou e parau na muri ia Ioba no tahito ra, « I fanau maira te taata no te ati ».2 O Ioba, « e taata parau ti‘a e te paieti, i te mataʻuraa i te Atua, e te faaruʻeraa i te ino ».3 E taata paieti, e taata moni roa, ua faaruru Ioba i te hoê tamataraa te nehenehe e haamou i te hoê taata. Ua faaʻerehia ona i ta’na mau faufaa, ua faaoohia e te mau hoa, ua teimaha i raro a‘e i ta’na mau mauiui, ua fati i te moʻeraa to’na utuafare, ua faaitoitohia ona ia « faaino atu i te Atua ».4 Ua pato‘i râ oia i te faahemaraa ma te faahiti i teie mau parau mai te hohonu o to’na aau hanahana :

« E teie nei, inaha, tei te raʻi te ite ia’u, e tei haapa‘o mai ia’u ra tei ni‘a ïa i te parahiraa ».5

« Ua ite hoʻi au e, te ora ra te faaora ia’u ».6

Ua haapa‘o Ioba i te faaroo. E na reira atoa anei tatou ia faaruru atu tatou i teie mau tamataraa na tatou ?

Ia hiti noa mai te mana‘o teimaha i roto i te mau mataʻi rahi o te oraraa, e haamana‘o na tatou e, ua na reira atoa te tahi mau puʻeraa, ua faaoromai e ua upootiʻa mai.

Ua î te aamu o te Ekalesia no teie tau, te tau tuuraa no te îraa o te mau tau, i te aamu no te mau taata tei tafifi i roto i te oraraa e o tei vai papû noa e o tei vai itoito noa. Te tumu ? Ua faariro ratou i te evanelia a Iesu Mesia ei tumu no to ratou oraraa. Teie te mea e huti atu ia tatou noa’tu te mea e haere mai na mua. Ratere noa’tu tatou na te mau tamataraa rarahi, e roaa râ ia tatou ia faaruru i te reira, ia faaû atu e ia upootiʻa mai.

I roto anei i te roʻi no te mauiui, i ni‘a anei i te turuʻa rari roimata, e faateiteihia tatou ia tae i te raʻi na roto i te haapapûraa hanahana e te parau fafau rahi mau : « E ore roa hoʻi au e tahemo atu ia oe, e ore hoʻi e faaruʻe ia oe ».7 Aita e faaauraa no teie tamahanahanaraa.

Ua ratere au na te mau vahi atoa o teie nei ao no te rave faaoti i te hopoi‘a o to’u piiraa, ua haapii au e rave rahi mea—e teie te hoê e ere i te mea iti, te vai nei te oto e te mamae na te ao atoa nei. Aita ta’u e nehenehe e tai‘o i te mau aau mauiui atoa e te mau oto ta’u i ite a farerei ai au ia ratou te aro ra i te mauiui, tei roohia i te maʻi, tei faataa i te hoa faaipoipo, te tafifi ra no te hoê tamaiti e aore râ tamahine tei haere ê atu, e aore râ te mauiui ra i te mau utuʻa no te hara. E nehenehe te tapura e faaî-faahou-hia, e rave rahi hoʻi fifi te nehenehe e taʻiri ia tatou. E mea fifi roa ia iriti mai te tahi, ia feruri ana‘e râ vau i teie mau tamataraa, e haere to’u mana‘o i ni‘a i te taea‘e Brems, hoê o to’u mau orometua i te Haapiiraa Sabati, i to’u apîraa. E melo haapa‘o maitai oia no te Ekalesia, e taata aau auro. Raua ta’na vahine, o Sadie, e vaʻu tamarii ta raua, e rave rahi o ratou ua tuʻati noa to ratou matahiti i to matou.

I muri iho i to maua Frances faaipoiporaa, ua taui maua i te paroisa, e ua farerei noa maua i te taea‘e e te tuahine Brems e te tahi atoa mau melo o te utuafare i te tahi mau faaipoiporaa, mau hunaraa maʻi e te tahi atoa mau pureraa na te paroisa.

I te matahiti 1968, ua faaruʻe te vahine a te taea‘e Brems, o Sadie. E piti atoa o na tamarii e vaʻu tei faaruʻe i roto i tera mau matahiti.

I te hoê mahana, fatata 13 matahiti i teie nei, ua taniuniu mai te mootua matahiapo a te taea‘e Brems. Ua parau mai oia e, ua raʻehia i to’na papa ruau te 105 raa o te matahiti. Ua parau mai oia, « Te ora ra oia i roto i te hoê pû aupururaa taata ruhiruhia, e pauroa te mau sabati e farerei oia i to’na utuafare taatoa, e na’na e horo‘a mai i te tahi haapiiraa no ni‘a i te evanelia ». Parau faahou mai nei oia, « I te sabati i maʻiri a‘enei, ua faaara mai papaʻû ia matou e, ‘E te mau tamarii here e, e pohe au i teie hepetoma. Ua nehenehe anei ta outou e taniuniu ia Tommy Monson. Ua ite ihoa ona eaha te rave’ ».

I te ahiahi ihoa no te mahana no muri mai, ua haere au e farerei i te taea‘e Brems. Ua maoro roa a tahi ra vau a ite faahou ai ia’na. Aita e nehenehe e paraparau ia’na, ua turi to’na tariʻa. Aita e nehenehe e papa‘i i te tahi mea ia tai‘o mai oia, ua matapohia oia. Ua parauhia mai e, no te paraparau ia’na, e rave te utuafare i te manimani rima o te rima atau no te papa‘i i roto i te apu rima aui i te i‘oa o te taata i reira. Mea na reira noa no te paraparau ia’na. Ua pee au i teie faanahoraa, e ua rave au i to’na manimani rima no te papa‘i « T-O-M-M-Y M-O-N-S-O-N », te i‘oa ua mâtau noa oia i te pii ia’u. Oaoa roa te taea‘e Brems, e ua rave atura i to’u na rima no te tuu i ni‘a i to’na upoo. Ua ite au o tera to’na hinaaro, ia farii i te hoê haamaitairaa no te autahu‘araa. Na te taata i faahoro ia’u i ô i tauturu mai ia’u, e ua tuu maua i to maua na puʻe rima i ni‘a i te upoo o te taea‘e Brems e ua horo‘a atura i te haamaitairaa ta’na i hinaaro. I muri iho, ua tahe to’na roimata. Ua haru oia i to maua na rima ma te mauruuru. Noa’tu e, aita oia i faaroo i te haamaitairaa ta maua i horo‘a, ua puai râ te Varua, e te ti‘aturi nei au e, ua faaûruhia oia no te ite e, ua horo‘a maua i te haamaitairaa tei titauhia. Aita faahou ta teie taata iti e nehenehe e ite. Aita faahou ta’na e nehenehe e faaroo. Ua vai noa oia, te mahana e te pô, i roto i te hoê piha i tera pû aupururaa. Teie râ, ua putapu roa to’u aau i to’na mata ataata e ta’na mau parau. « Mauruuru », ua parau mai oia, « I maitai noa hoʻi to’u Metua i te Ao ra i ni‘a ia’u »

I roto i te tera hepetoma, mai tei tohuhia e te taea‘e Brems, ua faaruʻe mai oia. Aita roa’tu oia i faaea noa i ni‘a i te mea i erehia e a’na ; aita, ua mauruuru rahi noa oia no ta’na mau haamaitairaa e rave rahi.

Te horo‘a nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou e rave rahi oaoaraa, ua ite atoa râ Oia e, e haapii e e tupu tatou i te rahi e e puai mai tatou na roto i te faarururaa e te upootiʻaraa i te mau tamataraa ta tatou e ti‘a ia ratere atu. Ua ite tatou e, e hiti mai te mahana e ite atu tatou i te oto, e mauiui atu tatou e e tamatahia tatou i to tatou hopea roa. Atira noa’tu, na te reira mau fifi e faati‘a ia tatou ia taui ei mea maitai a‘e, ia patu faahou i to tatou oraraa ia au i te haereʻa ta to tatou Metua i te Ao ra e haapii nei ia tatou, e ia riro atoa ei taata taa ê atu i te taata ta tatou i riro na—maitai a‘e i te mea ta tatou i riro na, maramarama a‘e i te mea ta tatou i riro na, aroha a‘e i te mea ta tatou i riro na, ma te iteraa papû puai a‘e i te mea i riro na.

O teie ta tatou fa e ti‘a’i—ia faaitoito noa e ia faaoromai, oia ïa, ia haamaitai atoa râ tatou i te pae varua a ratere noa ai tatou na te mau vahi mahana e na te mau vahi oto. Ahani aita te mau tamataraa e upootiʻa’tu e aita e fifi e pahono atu, e vai noa tatou mai te reira, aore reʻa e aore roa’tu e haereraa i mua e tae atu ai i ta tatou fa no te ora mure ore. Teie rii ihoa te mana‘o o te rohipehe a parau ai oia :

Te raau maitai, eita e tupu ohie noa,

Puai noa’tu te mataʻi, puai noa’toa’tu te tumu raau.

Teitei noa’tu te raʻi, rahi noa’toa’tu te roa.

Rahi noa’tu te vero, rahi noa’toa’tu te puai.

E noa’tu te mahana e te toʻetoʻe, te ua e te hiona,

I roto i te tumu raau e te taata e tupu ai te raau maitai.8

O te Orometua ana‘e tei ite i te hohonu o ta tatou mau tamataraa, to tatou mau mauiui e to tatou mamae. Na’na ana‘e e pûpû ia tatou i te hau mure ore i roto i te tau ati. Na’na ana‘e e haaputapu i to tatou varua hepohepo na roto i Ta’na mau parau tamahanahana :

« E haere mai outou ia’u nei, e te feia’toa i haa rahi e tei teiaha i te hopoi‘a, e na’u outou e faaora.

« A rave mai i ta’u zugo i ni‘a ia outou, e ia haapiihia ouout e au, te mărû nei hoʻi au e te haahaa o te aau : e e noaa hoʻi te ora i to outou varua.

« Te mărû nei hoʻi ta’u zugo e te mama nei ta’u hopoi‘a ».9

E taime au anei, e taime ino anei, tei piha‘i iho noa Oia ia tatou nei. Ua parau fafau mai Oia e, eita roa te reira e taui.

To’u mau taea‘e e to’u mau tuahine, ia roaa ia tatou te pûpûraa ia tatou iho i to tatou Metua i te Ao ra, e ia ore te reira ia taui haere na roto i te mau matahiti e te mau tafifiraa o to tatou oraraa. Aita e ti‘a ia farii roa tatou i te fifi no te haamana‘o Ia’na, e aita e ti‘a ia arata‘ihia tatou i te haehaa na mua i te horo‘araa Ia’na i to tatou faaroo e te ti‘aturi.

E tutava noa ana‘e tatou ia haafatata i to tatou Metua i te Ao ra. No te rave i te reira, e ti‘a ia tatou ia pure Ia’na e ia faaroo Ia’na i te mau mahana atoa. Oia mau, ua hinaaro tatou Ia’na i te mau hora’toa, i te hora maitai e i te hora ua. Ia riro noa Ta’na parau fafau ei parau rahi na tatou : « E ore roa hoʻi au e tahemo atu ia oe, e ore hoʻi e faaruʻe ia oe ».10

Na roto i te puai atoa o to’u varua, te faaite papû nei au e, te ora nei te Atua e ua here Oia ia tatou, ua ora e ua pohe Ta’na Tamaiti Fanau Tahi no tatou, e ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei maramarama rahi e anaana nei na roto i te poiri o to tatou oraraa. Ia riro mau hoʻi te reira no tatou, o ta’u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.