2010–2019
Mai te auʻa i parari ra
Atopa 2013


Mai te auʻa i parari ra

Nahea outou ia pahono maitai aʻe ia tupu anaʻe mai te fifi i te pae o te feruriraa e aore râ i te pae o te manava, i niʻa i te feia ta outou i here ?

Ua papaʻi te Aposetolo Paulo e, te feia e pee ia Iesu Mesia, « ei aau tahi to outou i te aroha-atoa-raa »1 ratou. I roto i taua varua aroha ra, te hinaaro nei au e paraparau atu i te feia tei roohia i te tahi huru fifi i te pae no te feruriraa e aore râ, tei roohia i te fifi i te manava, te mea iti e te mea ino roa, no te hoê anei maa taime iti noa e aore râ, e mea tamau i roto i te oraraa taatoa. E taa ia tatou te teimaha o teie mau fifi ia faaroo anaʻe tatou i te mau taata aravihi ia paraparau i te parau no te fifi o te maʻi uaua roro e te fifi vaite (psychose), te ohieraa ia roohia i te maʻi tupuna e te mana‘o meho (anomalies chromosomiques), te maʻi manava rua (bipolarité), te manava tupatupa (paranoïa) e te te manava aoaoa (schizophrénie). Noa’tu te atâta o teie mau mea, e mau ati te reira no te oraraa tahuti, e eiaha faahou â e haamâ i te reira mai te hoê maʻi neneʻi toto puai (tension) e aore râ te faauraraa o te maʻi mariri aitaata.

I roto i te tautooraa ia roaa te hau e te maramarama i roto i teie mau parau fifi, e mea faufaa ia haamanaʻo e, te ora nei tatou—e na tatou iho i maʻiti—i roto i te hoê ao hiʻa i reira hoʻi ta tatou imiraa haapa‘o maitai ia farii i te huru Atua e tamatahia ai faahou e faahou â. Te haapapûraa rahi roa a‘e i roto i teie faanahoraa a te Atua, oia hoʻi, ua parau-fafau-hia mai te hoê Faaora, hoê Taraehara, e na roto i to tatou faaroo Ia’na, Na’na e amo ia tatou ma te umere i niʻa aʻe i taua mau tamataraa ra, noa’tu e, e hoo faito ore to te reira no te Metua, tei tono mai Ia’na, e te Tamaiti tei haere mai. Ia taa maitai anaʻe ia tatou teie here hanahana, na te reira ïa e faariro i to tatou mamae iti ei mamae e tiʻa ia faaoromaihia, e i muri iho, ei mamae maramaramahia, e i te pae hopea ra, ei mamae no te faaora.

E vaiiho vau i teie mau maʻi ta’u i faahiti a‘enei no te tutonu i ni‘a i te MFM—« te maʻi faaturumaraa mana‘o »—tei parau-atoa-hia te faaturumaraa (dépression). Ia parau anaʻe au no teie mau fifi, aita vau e parau nei no te hoê mahana haapeʻapeʻa, te mana‘ona‘oraa i te tute e aufau e aore râ te tahi mau taime rumaruma ta tatou paatoa e faaruru atu. E roohia tatou paatoa i te hepohepo e te aau oto i te tahi taime. Te faaite ra te Buka a Moromona e, ua faaturuma atoa Amona e to’na mau taeaʻe i te hoê taime fifi roa o ta ratou ohipa taviniraa2 e na reira atoa no tatou. Tera râ i teie mahana te parau nei au no te hoê mea fifi atu â, oia hoʻi, te maʻi rahi o te faaiti roa hoʻi i te tiʻaraa o te hoê taata ia ora maitai, no niʻa hoʻi i te hoê pêpê rahi roa no te hoê taata ia tinai na roto noa i te manaʻo tuutuu ore e te manaʻo papû—noa’tu e, te faaitoito uʻana nei au i te reira huru manaʻo !

Aita, teie huru poiri i roto i te feruriraa e te varua, e ere ïa i te manaʻo paruparu noa. Ua ite aʻenei au i te reira i te tupuraa i niʻa i te hoê tane hiʻoraa melahi i te taime a pohe ai to’na hoa here e 50 matahiti. Ua ite atoa vau i te reira i niʻa i te mau metua vahine apî i muri aʻe i te fanauraa i te hoê aiu, te parauhia nei te « baby blues ». Ua ite au i te reira i te taʻiriraa i te mau piahi hepohepo, te mau faehau tahito e te mau mama ruau i te haapeʻapeʻaraa no ta ratou mau mootua.

E ua ite atoa vau i te reira i niʻa i te metua tane apî e tamata ra i te imi i te ora no to’na utuafare. Ia ite mai outou, ua mataʻu atoa vau i te reira. I te hoê taime i roto i to maua faaipoiporaa a tupu ai te peʻapeʻa moni apitihia i te rohirohi-roa-raa, ua taparuru to’u manava, e ua tae taʻue noa mai, e mea mau râ. Auaʻe te aroha o te Atua, e te here o to’u utuafare, ua nehenehe ia’u ia ora noa e ia rave noa i te ohipa, e mai te reira taime râ e noa’tu te matahiti, ua vai noa i roto ia’u te here rahi no vetahi ê te teimaha tamau ra i teie huru haapoiriraa, e te vai atoa ra e mea hohonu atu â. E i roto i teie huru fifi, ua roaa ia matou paatoa te itoito na roto mai i te feia ta te peropheta Iosepha Semita i parau ra e, tei « imi [… e tei] hiʻo … i roto i te apoo pouri roaʻe »3, e ua faaoromai noa i te reira—e te tahi o taua mau taata rahi ra, o Abraham Lincoln ïa, o Winston Churchill, e o Elder Georges Albert Smith, ona te taata mărû roa a‘e e te hohoʻa i te Mesia i roto i to tatou nei tau tuuraa, ona tei aro noa i te faaturumaraa tamau e rave rahi matahiti hou a riro mai ai oia i muri aʻe ra te vaʻu o te peropheta e peresideni no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia moʻa i te mau Mahana Hopea nei.

No reira, nahea outou ia pahono maitai aʻe ia tupu anaʻe mai te fifi i te pae o te feruriraa e aore râ i te pae o te manava, i niʻa i te feia ta tatou i here? Na mua roa, eiaha te faaroo ia moʻe, te faaroo i to outou Metua i te Ao ra o te here nei ia outou, hau atu i ta outou e haroʻaroʻa. Mai ta te peresideni Monson i parau putapu i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i te ahiahi mahana maa i ma’iri a‘enei, « E ore roa taua here ra e taui … Te vai noa ra te reira no outou, ia pe‘ape‘a e aore râ, ia oaoa ana‘e outou, ia paruparu ana‘e te mana‘o e aore râ, ia tupu te ti‘aturiraa. Te vai noa ra te here o te Atua no outou noa’tu e, ua ti‘a e aore râ, te mana‘o ra outou e aita e ti‘a ia outou ia farii i te [reira]. Te vai noa ra te reira i te mau taime atoa ».4 Eiaha, eiaha roa’tu e feaa e eiaha roa’tu e faaetaeta i to outou aau. A tamau noa i te imi ma te haapa‘o maitai i te mau raveraa e hopoi mai i te Varua a te Fatu i roto i to outou oraraa. A ani i te aʻo a te feia tei mau i te mau taviri no to outou maitai pae varua. A ani e a poihere i te mau haamaitairaa o te autahuʻaraa. A rave i te oroʻa i te mau hepetoma atoa, e a vai mau maite i ni‘a i te mau parau fafau haamaitai o te Taraehara a Iesu Mesia. A tiʻaturi i te mau stemeio. Ua ite rahi roa vau i te taeraa mai te reira a turu noa ai te mau faaiteraa atoa e, aita e faufaa te ti‘aturiraa. E ore roa te ti‘aturiraa e moʻe. Ia ore ana‘e teie mau semeio e tae oioi mai e aore râ, e tupu hope roa e aore râ, aita a‘e e hoho‘a te tupu ra, a haamanaʻo i te hiʻoraa o to te Faaora iho ati : aita ana‘e e topa te auʻa maramara, a inu noa e a haapuai ia outou ma te ti‘aturi i te ananahi maitai a‘e.5

No te tinai i te mau huru maʻi atoa, ia roaa ana‘e, a vai ara maitai i te mau tapa‘o faaite no te hitahita i roto ia outou iho e i roto ia vetahi ê o ta outou e nehenehe e tauturu atu. Mai te pereoo atoa hoʻi, te ahuraa o te matini, te tere-vitiviti-roa-raa, e aore râ, te pauraa te mori. Ia raʻe anaʻe outou i te « rohirohi faaturuma », a rave i te faaauraa e tano—E enemi mâtau-maitai-hia te rohirohi e tatou—a haere mărû rii, a faafaaea rii, a imi faahou i te puai e a faaî faahou i te mori. Te haapapû nei te mau taote ia tatou e, ia ore tatou e faataa i te taime no te haamaitai ia tatou, e faataa mai ihoa te maʻi i te taime na’na.

Mai te mea e, e tamau noa te mau fifi i te inoraa, a imi i te arataʻiraa a te mau taata aravihi, te feia no ratou te reira toroʻa, e e nehenehe e tiʻaturi. A faaite papû ia ratou i to outou aamu e ta outou aroraa. Na roto i te pure e te haapaʻo maitai, a feruri i te aʻo ta ratou e horoʻa mai, e i te mau raveʻa ta ratou e faataa mai. Mai te mea e, e maʻi aau pe (appendicite) to outou, e hinaaro te Atua ia outou ia titau i te haamaitairaa a te autahuʻaraa e ia rave i te raau maitai roa aʻe. Mai te reira atoa te maʻi i te pae no te manava. Te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra ia faaohipa tatou i te mau horo‘a faahiahia atoa o Ta’na i horo‘a mai i roto i teie tau tuuraa hanahana.

Mai te mea e, o outou te taata maʻi, e aore râ, te taata rapaau i te taata maʻi, a tamata ia vai noa ma te hau i mua i ta outou ohipa. Eiaha e mana‘o e, e roaa ia outou i te tâtâî i te mau mea atoa, a tâtâî râ i ta outou e nehenehe. Mai te peu e, e mau manuiaraa na‘ina‘i noa, a poupou i te reira e a faaoromai. E rave rahi taime i roto i te papaʻiraa moʻa, te faaue mai nei te Fatu i te taata ia « faaea noa » e aore râ ia « faaea noa ma te hau »—e a tiaʻi.6 Te faaoromai-maite-raa i te tahi mau mea, e tuhaa te reira no to tatou haapiiraa i te tahuti nei.

No te feia rapaau, i roto i ta outou tautooraa ia tauturu i te ea o te tahi atu taata, eiaha e faaino i to outou iho ea. I roto i teie mau mea atoa, a faaohipa i te paari. Eiaha e horo i te oioi e au ore i to outou ra puai.7 Te mau mea ê atoa ta outou e ti‘a e aore râ, eita e ti‘a ia horoʻa, e nehenehe ta outou ia pûpû atu i te pure e ia horo‘a outou i « te here mau ra ».8 « E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai … eita e riri vave … e tapoʻi i te mau mea atoa ra … e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore roa te aroha e mou ».9

E haamanaʻo atoa tatou e, i roto i te maʻi e i te tamataraa rahi, e rave rahi â te mau mea i roto i te oraraa e tiʻa ia tatou ia tiaʻi e ia haamauruuru. Ua hau atu tatou i to tatou humaraa e to tatou mau ati ! 30 matahiti to Stephanie Clark Nielson e to’na utuafare riroraa ei hoa no matou. I te 16 no atete 2008, tei roto Stephanie e ta’na tane, o Christian i te ati manureva tei haapaapaa roa i to’na tino i te auahi, e no te utuafare, o to’na noa manimani avae tei penihia te tapa‘o e, o ona tera. Aita roa e ti‘aturiraa e, e ora mai o Stephanie. E toru avaʻe oia te taʻotoraa i roto i te « coma » e ua ara mai oia, e ua ite mata ihora i to’na huru. E ua tae mai te faaturumaraa no te pêpê manava e to’na haafaufauraa ia’na iho. E maha tamarii ta’na i raro mai i te hitu matahiti, aita roa Stephanie i hinaaroa ia ite faahou mai ratou ia’na. Ua mana‘o roa ona, ahani ua pohe oia, e mea maitai a‘e paha. I te hoê mahana, ua parau mai o Stephanie ia’u i roto i ta’u piha toro‘a e, « ua mana‘o vau e, e mea ohie a‘e ia haamoʻe ratou ia’u e ia haere ê atu vau i to ratou oraraa ».

No to’na râ maitai mure ore, e na roto i te mau pure a ta’na tane, to’na utuafare, to’na mau hoa, ta’na e maha tamarii e te pae atoa hoʻi tei fanauhia a 18 avaʻe i teie nei i roto i te utuafare Nielson, ua aro Stephanie no te hoʻi mai mai te apoo poiri no te haamouraa ia’na iho, no te riro mai ei « mommy bloggers » tui roo roa a‘e o te fenua, ma te faaite i te maha milioni taata e tai‘o nei i ta’na « blog » e, ta’na « opuaraa hanahana » i roto i te oraraa, o te riroraa ïa ei mama e o te poihereraa atoa i te mau mahana atoa i tei horo‘ahia mai ia’na i ni‘a i teie fenua nehenehe.

Noa’tu â to outou mau fifi, to’u mau taea‘e e mau tuahine—i te feruriraa anei e aore râ i te manava e aore râ i te tino e aore râ i te tahi atu huru—eiaha e ma’iti ia pato‘i i te faufaa rahi o te oraraa ma te faahope i te reira ! A ti‘aturi i te Atua i roto i To’na here. Ia ite outou e, te vai ra te mahana e hiti mai te mahana vetea e e horo‘a ê te mau ata rumaruma atoa o te tahuti nei. Noa’tu e, e tae mai te mana‘o e, ua riro tatou « mai te auʻa i parari ra », mai ta Salamo i parau,10 e ti‘a ia tatou ia haamana‘o e, tei roto teie auʻa i te rima o te potera hanahana. E roaa ia faaora i te feruriraa i parari mai te mau ivi i parari e te mau aau i parari e faaorahia ra. A haa noa ai te Atua i teie mau tâtâîraa, tatou e toe ra, ua nehenehe ta tatou e tauturu atu na roto i te aroharaa’tu, te haavâ-ore-raa e te hamani-maitai-raa.

Te faaite papû nei au no te Ti‘a-faahou-raa moʻa, taua ofaʻi tihi faufaa rahi ra i roto i te Taraehara o te Fatu o Iesu Mesia ! Mai te Aposetolo Paul, te faaite papû nei au e, tei ueuehia ei mea tahuti noa, e faatiʻahia ïa ei mea tahuti ore, e tei ueuehia ma te paruparu, e faatiʻahia mai ïa ma te etaeta.11 Te faaite papû nei au no taua mahana ra no tei herehia e tatou e o ta tatou i ite e huma to ratou i te tahuti nei, e tiʻa mai ïa i mua ia tatou ma te hanahana e te faahiahia, ma te nehenehe faito ore o te tino e o te varua. Auê ïa taime oaoa rahi mau ! Aita vau i ite e, e rahi aʻe anei to tatou oaoa no tatou iho i te iteraa i taua semeio ra, e aore râ, e rahi aʻe anei te oaoa no to ratou huru maitai roa « e te tiʻamâ i te hopea ra ».12 A tiaʻi atu ai i taua mahana ra e ite-papû-hia ai e tatou te horo‘a hope o te Mesia, ia ora na tatou ma te faaroo, ia mau maite i te ti‘aturiraa e « ei aau … i te aroha-atoa-raa »13 tatou, o ta’u ïa pure na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra amene.