2010–2019
Puai o te taata iho no roto mai i te Taraehara a Iesu Mesia
Atopa 2013


Te puai o te taata iho no roto mai i te Taraehara a Iesu Mesia

Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, e nehenehe ta tatou tata‘itahi e riro mai ei taata mâ, e e haamâmâhia te hopoi‘a o to tatou orurehau.

Aita i maoro a‘enei, ua fana‘o vau i te farereiraa i te hoê pŭpŭ feia apî maere no Idaho. Ua ui mai te hoê tamahine haapa‘o maitai ia’u e, eaha to’u mana‘o no ni‘a i te ohipa faufaa roa a‘e te ti‘a ia ratou ia rave i roto i to ratou oraraa i teie taime. Ua parau atu vau ia ratou ia haapii ratou i te ite i te mana o te Taraehara a Iesu Mesia i roto i to ratou oraraa. I teie mahana, e tatara atu vau i te hoê tuhaa o taua mana ra, oia hoʻi, te puai o te taata iho ta tatou e nehenehe e farii na roto i te Taraehara o Iesu Mesia.

I roto i te Buka a Moromona te tai‘o nei tatou i te parau no Amona e to’na mau taea‘e i te pororaa i te evanelia a Iesu Mesia i te hoê nunaa taata « rata ore, e te aau etaeta ; e te taehae ».1 E rave rahi tei faafariuhia e tei faaoti ia faaru‘e i to ratou huru taata rave hara. E no te hohonu o to ratou faafariuraa, ua huna ratou i ta ratou mau mauhaa tama’i e ua fafau i mua i te Fatu e, e ore roa ratou e faaohipa faahou i te reira.2

I muri mai, e rave rahi to ratou mau taea‘e faafariu-ore-hia tei haere mai e aro ia ratou e ua haamata i te taparahi pohe ia ratou. Ua maʻiti teie feia faaroo i teie nei ia pohe i raro a‘e i te o‘e, eiaha to ratou oraraa varua ia mou na roto i to ratou rave-faahou-raa i te mauhaa tama’i. Ua riro to ratou hi‘oraa no te paieti ei tauturu i te tahi atu mau taata ia faafariuhia e ia vaiiho i ta ratou mau mauhaa no te orurehau.3

Na roto ia Amona, ua arata‘i te fatu ia ratou ia haere e parahi i rotopu i te Ati Nephi, e ua parauhia ratou ei mau taata no Amona.4 Na te Ati Nephi i paruru ia ratou i roto i te mau matahiti e rave rahi, tera râ, i te pae hopea, ua haamata te nuu Ati Nephi i te paruparu, e e hinaarohia te tauturu.5

Tei roto te mau taata no Amona i te hoê taime fifi roa o to ratou oraraa pae varua. Inaha, ua haapa‘o maitai hoʻi ratou i ta ratou fafauraa eiaha e rave faahou i te mauhaa tamaʻi. Tera râ, ua ite atoa ratou e, e hopoi‘a na te mau metua tane ia paruru i to ratou utuafare.6 E ua navaʻi roa te reira no te feruri e ofati i ta ratou fafauraa.7

Areʻa to ratou ti‘a faatere autahu‘araa, o Helamana, ua ite oia e, aita roa e faatiʻahia ia ofati i te hoê fafauraa i fafauhia i mua i te Fatu. Ua pûpû atu oia i te hoê rave‘a faaûruhia. Ua faahamana‘o atu oia ia ratou e, aita ta ratou mau tamaiti i faahapahia i taua mau hara na ratou ra, e no reira, aita ïa ratou i titauhia ia rave atoa i taua fafauraa ra.8 Noa’tu te apî o te mau tamaiti, e mau tamaiti tino puai râ ratou, e te vahi faufaa roa’tu, e mau taata viivii ore ratou e te mâ. Ua riro te faaroo o to ratou mau metua vahine ei faaitoitoraa ia ratou.9 I raro a‘e i te arata‘iraa a to ratou peropheta-faatere, ua mono teie mau taure‘are‘a i te ti‘araa o to ratou mau metua tane no te paruru i to ratou mau utuafare.10

Na te mau ohipa e haati nei i teie faaotiraa faufaa rahi e faaite mai nei e, e mea nahea te Taraehara a Iesu Mesia i te hopoi mai i te puai o te taata iho i roto i te oraraa o te mau tamarii a te Atua. A feruri na i te mau mana‘o pe‘ape‘a o taua mau metua tane ra. Eaha to ratou mana‘o i te iteraa e, na roto i ta ratou mau ohipa iino i mutaa ihora, aita ïa i ti‘a ia ratou ia paruru i ta ratou mau vahine e te mau tamarii i taua taime titauhia ra. No to ratou ite i te ino rahi e farereihia e ta ratou mau tamaiti, eita e ore e, ua ta‘i huna noa ratou. Te mau metua tane, eiaha te mau tamarii, tei faataahia no te paruru i to ratou mau utuafare !11 Eita e ore e, e oto rahi to ratou.

No te aha to ratou ti‘a faatere autahu‘araa faaûruhia, i mataʻu ai i ta ratou faaotiraa ia rave i ta ratou mauhaa tama’i, « o te mo‘e ïa to ratou varua » ?12 Ua parau te Fatu e, « Inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoʻi au, o te Fatu e haamana‘o faahou â i te reira »13 E mea maoro i teie nei to teie mau metua tane haapa‘o maitai tatarahaparaa i ta ratou mau hara, e ua mâ ratou i te Taraehara a Iesu Mesia, no reira, no te aha ratou i parauhia ai e, eiaha e paruru i to ratou mau utuafare ?

Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia e tamâhia ai tatou. E parau mau faufaa rahi teie. E nehenehe ta tatou e riro mai ei taata maitai e te viivii ore. Tera râ, i te tahi mau taime, e faatupu mai ta tatou mau faaotiraa ino i te mau hopearaa vai maoro. Te hoê o te mau taahiraa faufaa no te hoê tatarahapa hope roa, o te amoraa ïa i te mau hopearaa tau poto e te mau hopearaa tau maoro, no ta tatou mau hara i mutaa ihora. Na ta ratou mau maʻitiraa i mutaa ihora i tuu i teie mau metua tane Amoni i mua i te hiaai o te tino, o te nehenehe hoʻi e riro faahou mai ei vahi paruparu, e o ta Satane e tamata i te faaohipa.

E tamata Satane i te faaohipa i to tatou haamana‘oraa i te mau hapa tahito no te huti faahou atu ia tatou i muri i roto i to’na mana. E ti‘a ia tatou ia ara eiaha ia topa i roto i ta’na faahemaraa. Tera ïa te huru o te mau metua tane Amoni haapa‘o maitai. Noa’tu te rahiraa matahiti to ratou oraraa ma te haapa‘o, e mea faufaa roa no ratou ia paruru ia ratou iho i te pae varua i te mau umeraa i roto i te haamana‘oraa i te mau hara i mutaa ihora.

I rotopu i te mau aroraa e rave rahi, na te raatira Moroni i arata‘i i te haapaariraa o te mau oire paruparu. « E ua faaue oia ia ratou ia hamani i te hoê aua raau i ni‘a i te pae roto i te pouohu ra ; e ua huê a‘era ratou i te repo i piha‘i mai i te aua raau ra … e ati noa a‘e te oire ra… i te aua raau e te repo, e mea etaeta ïa e te teitei hoʻi ».14 Ua ite te raatira Moroni i te faufaa o te haapaariraa i te mau vahi paruparu no te faatupu i te puai.15

Mai tera atoa te huru o teie mau metua tane Amoni. E titauhia te mau haapaariraa teitei e te aano i rotopu i to ratou oraraa faaroo e to ratou huru paieti ore i mutaa ihora. Ta ratou mau tamaiti, ua fana‘o ratou i te mau haapiiraa ti‘a, e no reira, aita ratou e fifi i mua i taua huru faahemaraa ra. Ua ti‘a ia ratou ia paruru i to ratou utuafare mai te haapa‘o maitai ma te ore e haafifi i to ratou ora maitai pae varua.

Te parau apî oaoa no te mau taata atoa e hinaaro e faaore i te mau hopearaa o te mau faaotiraa ino no mutaa ihora maori râ, e mea taa ê te hi‘oraa a te Fatu i te paruparu e i te orurehau. Ua faaara mai te Fatu e, te orurehau aore i tatarahapahia, e faatae mai ïa i te faahaparaa.16 Areʻa ia parau te Fatu i te parau no te paruparu, e mea na roto ïa i te aroha.17

E mea papû maitai e, e nehenehe e parau e, teie mau metua tane Amoni, ua haapiihia ratou i te mau haapiiraa hape a to ratou mau metua, tera râ, pauroa te mau tamarii a te Metua i te Ao ra, ua haere mai ratou i te tahuti nei ma te Maramarama o te Mesia i roto ia ratou. Noa’tu te huru o te tumu no ta ratou mau ohipa ino, te mea i itehia o te tupuraa ïa te paruparu i te pae varua o ta Satane e tamata i te faaohipa.

Aua‘e ua haapiihia ratou i te evanelia, ua tatarahapa, e na roto i te Taraehara a Iesu Mesia ua hau a‘e to ratou puai i te pae varua i to te mau faahemaraa a Satane. Aita paha te mana‘o i tupu mai i roto ia ratou ia ho‘i faahou i roto i to ratou huru etaeta tahito ra, tera râ, na roto i te peeraa i to ratou peropheta-faatere, aita ratou i horo‘a ia Satane i te rave‘a ia « haavare i to ratou varua, e te arata‘i maite atu hoʻi ia ratou i raro i hade ».18 Aita te Taraehara o te Faaora i tamâ noa ia ratou i te hara, no to ratou râ haapa‘o i te a‘o a to ratou faatere autahu‘araa, ua ti‘a i te Faaora ia paruru ia ratou i to ratou paruparu e ia haapuai ia ratou. Na to ratou haapa‘oraa maoro e te haehaa ia faaru‘e i ta ratou mau hara i paruru i to ratou mau utuafare hau atu i ta ratou e rave i ni‘a i te tahua aroraa. Aita to ratou auraro i faaʻere ia ratou i te mau haamaitairaa. Ua haapaari te reira ia ratou, e ua haamaitai i te mau u‘i e rave rahi no a muri a‘e.

Te haamaramarama mai nei te hopea o te aamu i te huru no to te aroha o te Fatu faariroraa « i te mau mea paruparu ei mea etaeta ».19 Ua tono taua mau metua tane haapa‘o maitai ra i ta ratou mau tamaiti i te tamaʻi i raro a‘e i te ti‘aʻiraa a Helamana. Noa’tu te u‘ana ta ratou mau aroraa, e te tahi mau taata tei pêpê rii noa, aita râ hoê o ratou i pohe.20 Ua riro teie feia apî ei tumu no te puai o te nuu faehau o te ati Nephi. Ua haapa‘o maitai ratou e ua puai i te pae varua a ho‘i mai ai ratou i te fare. Ua haamaitaihia to ratou mau utuafare, ua paruruhia e ua faaitoitohia.21 I to tatou nei anotau, e rave rahi mau piahi o te Buka a Moromona tei haapuaihia na roto i te hi‘oraa o teie mau tamaiti viivii ore e te parau ti‘a.

Tatou tata‘itahi, te vai ra te tahi mau taime i roto i to tatou oraraa ua rave tatou i te mau faaotiraa tano ore. E hinaaro papû tatou i te mana faaora o te Taraehara a Iesu Mesia. E mea ti‘a ia tatou tata‘itahi ia tatarahapa i ta tatou mau orurehau. « No te mea aita e ti‘a ia’u, i te Fatu, ia hi‘o noa’tu i ni‘a i te hara ma te faatiʻa i te reira ».22 Eita Ta’na e nehenehe no te mea ua ite Oia i te mea e titauhia no te riro mai mai Ia’na te huru.

E rave rahi o tatou ua faatiʻa tatou i te paruparu ia hotu i roto i to tatou huru. Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, mai te mau ati Amoni, e ti‘a ia tatou ia patu i te mau haapaariraa varua i rotopu ia tatou iho e te mau hape atoa no mutaa ihora, o ta Satane e tamata i te faaohipa. Te mau paruru pae varua tei patuhia na te hiti i te mau metua tane Amoni, ua haamaitai e ua haapaari te reira ia ratou iho, to ratou mau utuafare, to ratou fenua e te mau u‘i no a muri a‘e. Mai te reira atoa no tatou.

No reira, e nahea tatou i te patu i teie mau haapaariraa mure ore ? Te taahiraa matamua o te tatarahapa mau ïa, e te hohonu e te hope roa. Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, e nehenehe ta tatou tata‘itahi e riro mai ei taata mâ, e e haamâmâhia te hopoi‘a o to tatou orurehau. A haamana‘o na, e ere te tatarahapa i te faautu‘araa. O te e‘a ïa tei î i te mana‘o ti‘aturi e tae atu ai i te hoê ananahi hanahana a‘e.

Ua horo‘a mai te Metua i te Ao ra i te mau mauhaa o te tauturu ia tatou ia patu i te mau haapaariraa i rotopu i to tatou mau vahi paruparu e to tatou haapa‘o maitai. A feruri i teie mau mana‘o tauturu i muri nei :

  • A rave i te mau fafauraa e a farii i to outou iho mau oro‘a. I muri iho, a rave tamau maite i te ohipa no te rave i te mau oro‘a i roto i te hiero no to outou iho mau tupuna.

  • A faaite i te evanelia i te melo ore e aore râ, i te mau melo utuafare paruparu e aore râ, i te mau hoa. Na roto i to outou faaiteraa i teie mau parau mau, e horo‘a mai te reira i te oaoa apî i roto i to outou oraraa.

  • A tavini ma te haapa‘o maitai i roto i te mau piiraa atoa o te Ekalesia, i roto ihoa râ i te ohipa haapiiraa e te hahaereraa utuafare. Eiaha outou ia riro noa ei orometua haapii e aore râ, hahaere utuafare no te 15 minuti noa te maoro. A haere râ e farerei i te melo tata‘itahi o te utuafare. A imi i te rave‘a ia ite outou ia ratou. A faariro ia outou ei hoa mau. Na roto i te mau ohipa here, a faaite ia ratou i to outou mana‘ona‘o rahi ia ratou.

  • Te vahi faufaa roa’tu, a tavini i te mau melo o to outou iho utuafare. A faariro i te hoturaa pae varua o to outou hoa faaipoipo e te mau tamarii ei ohipa matamua roa na outou. A haapa‘o maitai i te mau mea e ti‘a ia outou ia rave no te tauturu i te taata tata‘itahi. A horo‘a papû i to outou taime e ta outou haapa‘oraa.

I roto i teie mau mana‘o tauturu tata‘itahi, te vai ra hoê parau tumu : a faaî i to outou oraraa i te ohipa taviniraa ia vetahi ê. Mai te mea e, e haamo‘e outou i to outou oraraa i roto i te taviniraa i te mau tamarii a te Metua i te Ao ra,23 e mo‘e ïa te mana no te mau faahemaraa a Satane i roto i to outou oraraa.

No te mea ua rahi te here o to outou Metua i te Ao ra ia outou, e faatupu te Taraehara a Iesu Mesia i taua puai ra. E ere anei te reira i te mea faahiahia ? E rave rahi outou tei farii i te teimaha o te mau maʻitiraa ti‘a ore, e e ti‘a ia outou tata‘itahi ia ite i te mana mure ore o te faaoreraa hapa a te Fatu, te aroha e te puai. Ua ite au i te reira, e te faaite papû atu nei au e, e roaa te reira ia outou tata‘itahi, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.