2010–2019
Te mana i roto i te autahu‘araa
Atopa 2013


Te mana i roto i te autahu‘araa

E nehenehe i te hoê tane ia vevete i te paruru ia tomo mai te hihi mahanahana i roto i te piha, aita râ oia e fatu nei i te mahana e aore râ i te maramarama e aore râ i te mahanahana ta te reira e hopoi nei.

No te taatoaraa te mau haamaitairaa no te autahu‘araa

A himene ai te mau tamarii ma te oaoa i roto i te pureraa oro‘a i te himene a te Paraimere « Ces mots d’amour [teie mau parau no te here] », e mata ataata farii tei itehia na roto i te amuiraa. Ua faaroo maite te tahi metua vahine itoito, e pae tamarii, i te irava piti : « To’u te utuafare tei haamaitaihia i te mau hora atoa e te puai no te mana o te autahu‘araa ».1 Ua oto rii oia no to’na mana‘o e, « aita roa ta’u mau puʻeraa tamarii i ite i tera huru utuafare ».2

Ta’u poroʻi i teie tuahine haapa‘o maitai e i te taatoaraa, oia hoʻi, e nehenehe ta tatou ia ora i te mau hora atoa ma te « haamaitaihia e te puai no te mana o te autahu‘araa », noa’tu te huru o to tatou oraraa.

I te tahi mau taime, te faaau rahi roa nei tatou i te mana o te autahu‘araa i te mau tane o te Ekalesia. Te autahu‘araa, o te mana ïa e te haamanaraa ta te Atua i horo‘a mai no te faaora e no te haamaitai i te taatoaraa—te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii.

E nehenehe i te hoê tane ia vevete i te paruru ia tomo mai te hihi mahanahana i roto i te piha, aita râ oia e fatu nei i te mahana e aore râ i te maramarama e aore râ i te mahanahana ta te reira e hopoi nei. Te mau haamaitairaa o te autahu‘araa, ua hau atu ïa i te rahi i te tane iho tei anihia ia faatere i teie horo‘a.

Te fariiraa i te mau haamaitairaa, te mana e te mau parau fafau atoa hoʻi no te autahu‘araa i roto i teie oraraa e te oraraa no muri iho, o te hoê ïa o te mau raveʻa e te mau hopoi‘a rahi i te tahuti nei. Mai te mea e, e vai ti‘amâ noa tatou, e haafaufaa te autahu‘araa i to tatou oraraa i ni‘a i te fenua nei e e faaineine hoʻi ia tatou no te mau parau fafau hanahana o te ao no muri iho. Ua parau te Fatu e, « i roto i te mau oro‘a … te mana no te huru Atua e faaʻitehia mai ai ».3

Te vai nei te mau haamaitairaa taa ê no ô mai i te Atua ra no te feia ti‘amâ atoa o te bapetizohia, o te farii i te Varua Maitai e o te rave tamau nei i te oro‘a. E hopoi mai te hiero i te maramarama e te puai, apitihia i te parau fafau no te ora mure.4

E titau te mau oro‘a atoa ia tatou ia faarahi i to tatou faaroo ia Iesu Mesia e ia rave e ia haapa‘o i te mau fafauraa i mua i te Atua. Mai te mea e, e haapaʻo tatou i teie mau fafauraa mo‘a, e farii tatou i te mana e te mau haamaitairaa o te autahu‘araa.

Aita anei tatou e ite nei i teie mana autahu‘araa i roto i to tatou oraraa ma te ite mata roa’tu i te reira i rotopu i te mau melo o te Ekalesia e haapa‘o nei i te fafauraa ? Te ite nei tatou i te reira i roto i te mau melo faafariu apî a ti‘a ai ratou mai roto mai i te pape bapetizoraa ma te mana‘o e, ua faaorehia ta ratou hara e ua mâ ratou. Te ite nei tatou i ta tatou mau tamarii e te feia apî, te haru maitai nei i te mau muhumuhu e te arata‘iraa a te Varua Maitai. Te ite nei tatou i te mau oro‘a o te hiero o te riro nei ei tapa‘o no te puai e no te maramarama o te tane e te vahine parau ti‘a na te ao atoa nei.

I te avaʻe i ma‘iri a‘enei, ua hi‘o vau e piti taata faaipoipo apî tei farii i te puai rahi mai roto mai i te mau parau fafau no te taatiraa o te hiero, i te fanauraa o ta raua aiû tamaroa e ua ora noa mai hoê hepetoma. Na roto i te mau oro‘a o te autahu‘araa, e farii teie na taata faaipoipo apî, e tatou atoa hoʻi, i te tamahanahanaraa, te puai, te parururaa, te hau e te mau parau fafau mure ore.5

Te mea ua ite tatou no ni‘a i te autahu‘araa

E ui papû paha te tahi mau taata e, « Mai te peu e, e tiʻa i te mau taata atoa ia farii i te mana e te mau haamaitairaa o te autahu‘araa, no te aha ïa na te mau tane anaʻe e rave i te mau oro‘a o te autahu‘araa ? »

I to te melahi aniraa ia Nephi, « ua ite anei oe i te aroha o te Atua ? » Pahono atura Nephi ma te parau ti‘a, « ua ite au e, ua aroha oia i ta’na mau tamarii ; areʻa râ, aita vau i ite i te auraa o te mau mea atoa ».6

Ia paraparau ana‘e tatou no ni‘a i te autahu‘araa, e rave rahi mau mea ua ite tatou.

Hoê â tatou paatoa

Ua ite tatou e, ua here te Atua i Ta’na mau tamarii atoa e aita e ma‘itiraa i te taata. « Aita roa oia e faaore i te hoê tei hinaaro ia’na ra … te tane e te vahine … hoê ana‘e to te taata atoa ti‘araa i mua i te Atua ».7

Noa’tu e, ua papû ia tatou e, ua « hoê ana‘e » te here o te Atua no Ta’na mau tamaiti e Ta’na mau tamahine, ua ite atoa tatou e, aita Oia i hamani i te tane e te vahine hoê â huru. Ua ite tatou e, e tuhaa faufaa roa te apeniraa no to tatou hiro‘a e ta tatou fa i te tahuti nei e i te mure ore. E mau hopoi‘a mo‘a tei horo‘ahia i te apeni tata‘itahi.8

Mai te haamataraa mai â

Ua ite tatou e, mai te haamataraa mai â, ua haamau te Fatu i te huru no te faatereraa i Ta’na autahu‘araa. « Ua horo‘ahia te autahu‘araa na mua ia Adamu ».9 O Noa, Aberahama e Mose, ua faatere pauroa ratou i te mau oro‘a o te autahu‘araa. O Iesu Mesia te tahuʻa rahi hanahana. Ua pii Oia i te mau aposetolo. « E ere outou tei hinaaro mai ia’u », Ta’na ïa parau, « o vau râ tei hinaaro atu ia outou ».10 I to tatou anotau, ua tonohia mai te mau veʻa hanahana mai mua mai i te aro o te Atua. Ua faaho‘i faahou mai o Ioane Bapetizo, Petero, Iakobo e Ioane i te autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei na roto i te peropheta Iosepha Semita.11 Teie ta to tatou Metua i te Raʻi faatereraa i To’na autahu‘araa.12

E rave rahi horo‘a no ô mai i te Atua

Ua ite tatou e, eita te mana o te autahu‘araa mo‘a e ohipa ma te ore e titau i te faaroo, te Varua Maitai e te mau horo‘a a te Varua. Te faaara ra te mau papa‘iraa mo‘a e : « Eiaha e huna i te mau mea e horo‘ahia mai e te Atua, e rave rahi hoʻi te reira mau mea ra … E e rave rahi te huru o te horo‘araa mai i taua mau mea maitatai ra ; hoê râ Atua o te ohipa i te mau mea atoa ».13

Te vai-ti‘amâ-raa

Ua ite tatou e, e riro te vai-ti‘amâ-raa ei pû no te raveraa e te fariiraa i te mau oro‘a no te autahu‘araa. Ua parau te tuahine Linda K. Burton, peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu, « O te parau ti‘a te titauraa … no te tiaoro i te mana o te autahu‘araa i roto i to tatou oraraa ».14

Ei hi‘oraa, e hi‘o na tatou i te maʻi rahi no te hoho‘a faufau e parare ra na te ao atoa nei. Aita te faatureraa a te Fatu no te vai-ti‘amâ-raa e faati‘a neii te hoho‘a faufau i rotopu i te feia e faatere nei i roto i te mau oro‘a a te autahu‘araa. Ua parau te Faaora e :

« E tatarahapa … i ta outou mau haavare ».15

« O te mata to te tino nei lamepa … Ia maʻi hia râ to oe mata, e pouri ïa to tino atoa ».16

« O te hi‘o noa’tu i ta vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua moiheu oia ia’na i to’na ihora aau ».17

Te faatereraa e aore râ te opereraa i te oro‘a mo‘a, te haamaitairaa i tei maʻihia e aore râ te amuiraa i roto i te hoê oro‘a a te autahu‘araa ma te ti‘amâ ore, mai ta Elder David A. Bednar i parau, o te faahiti-faufaa-ore-noa-raa ïa te reira i te i‘oa o te Atua.18 Mai te peu e mea ti‘amâ ore te hoê tane, e ti‘a ia’na ia vaiiho i te faatereraa o te mau oro‘a autahu‘araa e na roto i te pure, e haere atu i to’na episekopo ei taahiraa matamua no to’na tatarahaparaa e to’na hoʻiraa mai i ni‘a i te mau faaueraa.

Te haehaa

Te tahi atoa mea ua ite tatou, ua rahi te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i roto i te utuafare i reira te hoê metua vahine e te hoê metua tane parau ti‘a e hoê ai no te arata‘i i ta raua mau tamarii. Ua ite atoa râ tatou e, te horo‘a hua atoa nei te Atua i teie mau haamaitairaa ia ratou i roto i te tahi atu huru faanahoraa.19

Ua faaʻite mai te hoê metua vahine, e metua vahine e amo nei i te hopoi‘a ia faaamu i to’na utuafare i te pae varua e i te pae tino atoa e, ua titauhia te haehaa i roto ia’na no te pii i to’na na haapii utuafare no te haamaitai i te hoê o ta’na mau tamarii. Ua parau papû atoa râ oia e, aita te reira i hau atu i te haehaa e titauhia i na haapii utuafare no te faaineine ia raua no te haamaitai i ta’na tamarii.20

Te mau taviri no te autahu‘araa

Ua ite tatou e, na te mau taviri o te autahu‘araa, te mauhia nei e te mau melo o te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e arata‘i i te ohipa a te Fatu i ni‘a i te fenua nei. Te vai nei te tahi mau taviri tei tuuhia i ni‘a i te mau peresideni titi e te mau episekopo ia au i te mau hopoi‘a i to ratou iho vahi. E e pii ratou i te tane e te vahine na roto i te heheuraa e e paturuhia ratou e e faataahia no te faaʻohipa i te haamanaraa no te tonoraa ia haapii e ia tavini.21

Na roto i to tatou ite rahi no ni‘a i te autahu‘araa, ia hi‘o ana‘e tatou na roto i te mata o te tahuti nei, aita e noaa i te mau taime atoa ia maramarama i te mau ohipa a te Atua. Teie râ Ta’na faahaamanaʻoraa, « E ere hoʻi to’u ra mana‘o i to outou ra mana‘o, e ere hoʻi to outou ra haerea i to’u ra haerea »,22 no te haapapû faahou â ia tatou e, na roto i te tau e na roto i te hi‘o-mure-ore-raa e ite atu ai tatou « i te huru mau o te mau mea e vai nei »23 ma te maramaramaraa hope a‘e i To’na here maitai roa.

Te tavini paatoa nei tatou ma te hinaaro. I te tahi taime aita tatou e mauruuru roa i to tatou piiraa, e ua hinaaro tatou ia anihia mai ia tatou ia rave hau atu â. I te tahi atu taime, e oaoa tatou ia tae ana‘e i te taime e iritihia ai to tatou ti‘araa. E ere na tatou e ma‘iti i te mau piiraa ta tatou e farii.24 Ua haapii ‘oi‘oi au i teie haapiiraa i roto i to’u faaipoiporaa. Ua ora maua ta’u vahine, o Kathy i Floride e i te hoê sabati, ua faataa mai te hoê tauturu i roto i te peresideniraa titi e, ua tuuhia mai te mana‘o i roto ia ratou ia pii ia Kathy ei orometua haapiiraa evanelia i te poʻipoʻi.

« Nahea maua ia rave i te reira ? » ta’u ïa uiraa. « E mau tamarii apî roa ta maua, e e haamata te haapiiraa evanelia i te hora 5 i te poʻipoʻi, e o vau hoʻi te peresideni Feia Apî Tamaroa o te paroisa ».

Ua faaea rii noa oia ma te mata ataata e ua parau mai ra, « Aita e fifi, e te taea‘e Andersen. E pii matou ia’na e e haamauruuru matou ia oe ».

E tera ihoa tei tupu.

Te tautururaa a te mau vahine

Ua riro te aniraa e te faarooraa i te mau mana‘o e te mau mana‘ona‘oraa a te mau tuahine ei tuhaa faufaa rahi i roto i te oraraa, te faaipoiporaa e te paturaa i te basileia o te Atua.

A piti ahuru matahiti i teie nei, i roto i te hoê amuiraa rahi, ua faati‘a o Elder M. Russell Ballard i ta raua te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu tau‘araa parau. E uiraa tei uihia no ni‘a i te haapuairaa i te faito ti‘amâ o te feia apî e faaineine ra ia tavini i te hoê misioni. Ua parau te tuahine Elaine Jack ma te mata ataata e, « ua ite oe, Elder Ballard, e mau mana‘o maitai to te mau [tuahine] o te Ekalesia … ia anihia ratou. Ia mana‘o pai oe … o matou hoʻi to ratou mau metua vahine ! »25

E aamu rahi to te peresideni Thomas S. Monson no ni‘a i tera parau no te aniraa e te pahonoraa i te mau mana‘ona‘oraa o te mau tuahine. Te tuahine tei faaûru rahi roa a‘e ia’na, o te tuahine Frances Monson. Eita roa oia e mo‘ehia ia tatou. I teie noa mahana maha i ma‘iri a‘enei, ua faahaamanaʻo atoa te peresideni Monson i te mau hui mana faatere i te haapiiraa rahi ta’na i haapii, ei episekopo, i piha‘i iho i na vahine ivi e 84 o ta’na paroisa. Ua faaûru mau ratou i ta’na taviniraa e na reira atoa i to’na oraraa taatoa.

Eiaha tatou e maere, hou te faaotiraa a te peresideni Monson, na roto i te pure, no ni‘a i te tauiraa i te matahiti taviniraa a te misionare, ua faatupuhia e rave rahi tauʻaraa parau e te mau peresideniraa rahi no te Sotaiete Tauturu, no te Feia Apî Tamahine e no te Paraimere.

E te mau episekopo, mai te mea e, e pee outou i te hi‘oraa o te peresideni Monson, e rahi atu to outou iteraa i te rima arata‘i o te Fatu i roto i te haamaitairaa i ta outou ohipa mo‘a.

Tau matahiti matou i te oraraa i Beresiria. I te tapaeraa ihoa matou i ô, ua farerei au ia Adelson Parrella, te tavini ra ei Hitu Ahuru, tae noa’tu i to’na taea‘e o Adilson, tei roto i te peresideniraa titi. I muri iho ua farerei au i to raua taea‘e o Adalton, te tavini ra ei peresideni no te titi no Florianopolis e te tahi atoa taea‘e no ratou o Adelmo, te tavini ra ei episekopo. Ua faahiahia roa vau i teie mau taea‘e, e ua ani atura vau no ni‘a i to ratou metua.

Ua bapetizohia te utuafare i Santos, i Beresiria, a 42 matahiti i teie nei. Ua parau mai Adilson Parrella e, « na mua roa, ua anaanatae roa papa i te tomoraa i roto i te Ekalesia. Aita râ i maoro, ua paruparu mai nei oia e ua ani i to matou metua vahine eiaha e haere faahou i te pureraa ».

Ua parau mai Adilson ia’u e, e nira to’na metua vahine i te ahu no te taata no te aufau i te titeti pereoo mataeinaa ia haere ta’na mau tamarii i te pureraa. E na raro teie e maha tamaroa e hoê maile i te atea i te tahi atu oire, i reira, e taʻuma atu ai i ni‘a i te pereoo mataeinaa no te hoê tere 45 minuti, ia oti, na raro faahou â no te hoê tere 20 minuti i te fare pureraa.

Noa’tu e, eita ta’na e nehenehe e haere i te pureraa e ta’na mau tamarii, ua tai‘o râ te tuahine Parrella i te papa‘iraa mo‘a e ta’na mau tamaiti e tamahine, ua haapii ia ratou i te evanelia e ua pure e o ratou. Ua î to ratou fare haʻihaʻi i te mau haamaitairaa rahi o te mana autahu‘araa. Ua paari mai teie mau tamaroa, ua tavini i te misioni, ua haere i te haapiiraa e ua faaipoipo i roto i te hiero. Ua î to ratou mau fare i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa.

E rave rahi matahiti i muri mai, ei tuahine otahi, ua tomo Vany Parrella i roto i te hiero no te farii i to’na oro‘a hiero, e i muri iho, ua tavini e toru misioni i Beresiria. I teie nei, e 84 matahiti to’na e te tamau noa nei to’na faaroo i te haamaitai i te mau uʻi i muriia’na.

Iteraa papû e parau fafau

Te itehia nei te mana no te autahu‘araa mo‘a a te Atua i roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Te faaʻite papû nei au e, a amui ti‘amâ ai outou i roto i te mau oro‘a o te autahu‘araa, e horo‘a mai te Fatu ia outou i te puai rahi a‘e, te hau e te hi‘oraa mure ore. Noa’tu te huru o to outou oraraa, e riro to outou utuafare i te « haamaitaihia i te puai no te mana o te autahu‘araa » e no ratou na piha‘i iho ia outou, e riro to ratou hinaaro i teie mau haamaitairaa i te rahi mai.

Ei tane e ei vahine, ei tuahine e ei taea‘e, ei tamaiti e ei tamahine na te Atua, te haere amui nei tatou i mua. E faufaa teie na tatou, e hopoi‘a na tatou e e haamaitairaa na tatou. Teie ta tatou faataaraa—ia faaineine i te basileia o te Atua no te hoʻiraa o te Faaora. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. « Ces mots d’amour », Chants pour les enfants, 102–03.

  2. Rata uira, 5 no atete 2013.

  3. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:20.

  4. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 138:37, 51.

  5. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:35 ; 109:22.

  6. 1 Nephi 11:16–17.

  7. 2 Nephi 26:33.

  8. Hi‘o « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129.

  9. Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 118; hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:16; 107:40–53 ; 128:18, 21; Russell M. Nelson, « Lessons from Eve », Ensign, Novema 1987, 86–89.

  10. Ioane 15:16.

  11. Hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:72; hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 13:27.

  12. Hi‘o M. Russell Ballard, « Let Us Think Straight », (BYU Campus Education Week devotional, 20 no atete 2013) ; speeches.byu.edu. Ua parau Elder Ballard : « No te aha te tane e faatoroʻahia ai i te mau toroʻa o te autahu‘araa e eiaha ra te vahine ? Ua faataa te peresideni Gordon B. Hinckley e, na te Fatu, eiaha te taata, ‘i faataa e, na te mau tane i roto i te Ekalesia e mau i te ‘autahu‘araa’, e na te Fatu atoa i ho mai na te mau tuahine i te ‘aravihi no te faananea i teie faanahoraa rahi e te faahiahia, oia hoʻi te Ekalesia e te basileia a te Atua’ (« Women of the Church », Ensign, Novema 1996, 70). I roto i te mau mea atoa tei parauhia e tei ravehia, aita te Fatu i heheu mai no te aha Oia i faanaho ai i te Ekalesia mai Ta’na i faanaho ».

  13. Moroni 10:8.

  14. Linda K. Burton, « Priesthood: ‘A Sacred Trust to Be Used for the Benefit of Men, Women, and Children’ » (Brigham Young University Women’s Conference address, 3 no me 2013) ; ce.byu.edu/cw/womensconference/pdf/archive/2013/lindaBurtonTalk.pdf.

  15. 3 Nephi 30:2.

  16. Mataio 6:22–23.

  17. Mataio 5:28; hi‘o atoa Alama 39:9. Ua parau te peresideni Thomas S. Monson : « Ua riro te hoho‘a faufau ei ohipa fifi roa e te faatîtî. E nehenehe te hinaaro titorotoro i te mau hoho‘a faufau ia riro mai ei peu, o te arata‘i i roto i te mau materia faufau roa’tu e i roto ho‘i i te hara taotoraa. A haapae roa i te mau hoho‘a faufau. (« E horo‘a mai te ineine i te mau haamaitairaa », Liahona, Me 2010, 65).« O te reira fifi rahi … te vai ra te mau parau faaʻiteraa e, e rave rahi te taata e faaʻohipa nei i te itenati no te mau tumu iino e te haaviivii, e i roto i te reira mau tumu, o te mau hoho‘a faufau ïa to mua roa. E au mau taea‘e e au mau tuahine, na te raveraa i te reira ohipa e haamou i to outou varua. A faaetaeta ia outou. A vai mâ noa. A haapae i te reira huru faaoaoaraa viivii e te haamou ma te uiui ore—noa’tu te vahi e itehia te reira ! Te faatae nei au i teie faaararaa i te mau taata atoa, i te mau vahi atoa » (« Tae noa’tu i te taime e farerei faahou ai tatou », Liahona, Me 2009, 113).« A ape i te tahi noa’tu hi‘oraa no te hoho‘a faufau. E faaoto te reira i te varua e e haamou i te feruriraa. Ua parauhia mai tatou i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau : « O tei ore i haamaitai ra, e ere ïa i ta te Atua, e e mea pouri te reira’ [Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 50:23]” (« Paari i te faaroo », Liahona, Me 2006, 18–19).

  18. Hi‘o David A. Bednar, Act in Doctrine (2012), 53.

  19. Hi‘o Dallin H. Oaks, « Te mana no te Autahu‘araa i roto i te utuafare e te Ekalesia », Liahona, Novema 2005, 24–27.

  20. Rata uira, 5 no atete 2013 ; hi‘o Iakobo 5:14.

  21. Hi‘o Hebera 5:4.

  22. Isaia 55:8.

  23. Iakoba 4:13.

  24. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 81:4–5. Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley : « E mea faufaa rahi ta outou titauraa i roto i ta outou tufaa hopoi‘a mai ta’u titauraa i roto i ta’u tufaa. Aita hoê piiraa i roto i teie ekalesia i te mea iti e ma te faahopearaa naʻinaʻi » (« This Is the Work of the Master », Ensign, Me 1995, 71).

  25. M. Russell Ballard, « Strength in Counsel », Ensign, Novema 1993, 76.