2010–2019
A ti‘aturi i te Fatu
Atopa 2013


A ti‘aturi i te Fatu

A faaô ia outou no te rave i te noaa mai ia outou ia rave no te faaite i te poroʻi rahi no te Faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia a Iesu Mesia.

No hoʻi noa mai nei maua te tuahine Ballard mai te hoê tonoraa i te pae fenua i Europa. I reira ua fana‘o maua i te farereiraa e rave rahi o ta tatou mau misionare, peneiaʻe vetahi o ta outou tamaiti e ta outou tamahine. Mai te taime a faaara ai te peresideni Thomas S. Monson no te faatoparaa i te matahiti taviniraa no te feia apî tamaroa e no te feia apî tamahine, ua fana‘o vau i te farerei hau atu i te 3 000 o ratou. Te anapanapa nei te maramarama o te Mesia i ni‘a i to ratou mata, e ua hinaaro roa ratou ia faahaere i te ohipa i mua—ia imi e ia haapii, ia bapetizo, ia faaitoito, e ia haapuai e ia patu i te basileia o te Atua. Ia faarerei ana‘e te taata ia ratou, e ite oioi mai ratou e, eita e roaa ia rave ratou ana‘e iho i teie ohipa. I teie mahana, te hinaaro nei au e paraparau i te mau melo atoa o te Ekalesia, no te mea te vai nei te hoê ohipa ru no tatou tata‘itahi ia faaô i roto i te faaiteraa i te evanelia.

Mai tei faahiti-noa-hia e rave rahi taime, ua parau te peropheta Iosepha Semita e, « i muri a‘e i te mau mea ato‘a tei parauhia, te ohipa rahi roa‘e e tei hau i te faufaa o te pororaa ïa i te Evanelia » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita [2007], 373).

I te matahiti 1974 ra, ua parau te peresideni Spencer W. Kimball i teie : « Peneiaʻe te tumu rahi roa a‘e no te ohipa misionare, o te horo‘araa ïa i to teie nei ao te rave‘a no te faaroo e no te farii i te evanelia. Ua î te mau papa‘iraa mo‘a i te mau faaue e te mau parau fafau e te mau piiraa e te mau faautuʻaraa no te haapiiraa i te evanelia. Te faaohipa papû nei au i te taʻo faaue no te mea, e au te reira i te hoê arata‘iraa tamau eita ta tatou, te taata hoê e te taatoaraa, e nehenehe e ape » (« When the World Will Be Converted », Ensign, Atopa. 1974, 4).

I te avaʻe no tiurai no taua matahiti ra, ua reva’tu maua te tuahine Ballard e ta maua mau tamarii no te haere e peresideni i te misioni no Toronto Canada. Te taʻi noa ra te mau parau a te peresideni Kimball i roto i to’u tariʻa, te taime ihoa râ ua parau oia e : « E to’u mau taea‘e, te ui nei au mai te mea te rave ra anei tatou i te mea atoa ta tatou e nehenehe e rave. Ua mauruuru anei tatou i te huru ta tatou e haapii nei i te taatoaraa o te ao nei ? E 144 matahiti i teie nei tatou i te pororaa. Ua ineine anei tatou ia faaroa atu â i te taahiraa ? Ia faarahi atu â i ta tatou hi‘oraa ? » (Ensign, Atopa 1974, 5).

Ua ani atoa mai oia ia matou ia haapeepee i te avae, ma te ohipa amui no te patu i te Ekalesia e te basileia o te Atua.

I te avaʻe no tiunu i ma‘iri a‘enei, ua tavevo atoa mai te peresideni Thomas S. Monson i teie â piiraa i te mau melo o te Ekalesia. Ua parau te peresideni e : « Teie te taime no te mau melo e no te mau misionare ia tahoê … [e] ia rave i te ohipa i roto i te ovine a te Fatu no te hopoi mai i te mau varua Ia’na ra. Ua faaineine Oia i te mau rave‘a e ti‘a ai ia tatou ia faaite i te evanelia na roto i te mau rave‘a rau, e e tauturu mai Oia ia tatou i roto i ta tatou mau ohipa, mai te mea e, e rave tatou na roto i te faaroo no te faaoti i Ta’na ohipa ». (« Faaroo i roto i te ohipa no te Faaoraraa », [a‘oraa i horo‘ahia i te hoê haapurororaa taa ê, 23 no tiunu 2013] ; lds.org/broadcasts).

E mea maitai, e te mau taea‘e e te mau tuahine, ia feruri tatou i te mau haapiiraa a te mau peropheta mai te tau mai â o Iosepha Semita e tae roa mai i teie mahana. Ua faaitoito ratou e ua pii ratou i te feia faatere e te mau melo o te Ekalesia ia anaanatae i te faataeraa i te poroʻi no te Faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia i te mau tamarii atoa a to tatou Metua i te Ao ra e na te ao atoa nei.

Ta’u poroʻi i teie avatea, oia hoʻi, te haapeepee nei te Fatu i Ta’na ohipa. I to tatou nei tau, e nehenehe te reira e tupu ia tapapa ana‘e te mau melo atoa o te Ekalesia, na roto i te here, no te faaite i te mau parau mau o te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai. Titauhia tatou ia rave amui ei hoa ohipa e ta tatou e 80 000 misionare e tavini nei i teie nei. Te mau haamaramaramaraa no ni‘a i teie ohipa rahi, te mau ohipa taa ê ihoa râ a te feia faatere no te mau apooraa tĭtĭ e paroisa, ua hohora-pauroa-hia ïa i ni‘a i te tahua Itenati LDS.org, tei topahia te i‘oa, « Hastening the Work of Salvation [Haapeepee i te ohipa no te faaoraraa] ».

Ua ite matou i roto i ta matou mau tuatapaparaa e, te rahiraa o te mau melo itoito o te Ekalesia, ua hinaaro ratou ia faariro i te mau haamaitairaa o te evanelia ei tuhaa no te oraraa o te feia ta ratou e here nei, ratou atoa ta ratou i ore i farerei a‘enei. Ua ite atoa râ matou e, e rave rahi melo te otohe noa nei â i te rave i te ohipa misionare no te faaiteraa i te evanelia, e e piti tumu rahi no te reira :

  • A tahi, te riʻariʻa. E rave rahi melo o te ore e pure nei no te rave‘a ia faaite i te evanelia, no to ratou riʻariʻa e farii mai ratou i te mau muhumuhu hanahanaha ia rave ratou i te hoê mea aita ratou i aravihi roa ia rave.

  • Te piti o te tumu, o te taa ore ïa eaha te ohipa misionare.

Ua ite tatou e, ia ti‘a mai te hoê taata no te horoʻa i te aʻoraa i roto i te pureraa oro‘a ma te parau e, « I teie mahana e paraparau vau no te ohipa misionare », e peneiaʻe atoa, ia ti‘a mai Elder Ballard i roto i te amuiraa rahi ma te parau i tera iho parau, te vai ra te tahi o outou o te mana‘o e, « Auê, tau parau noa nei â ».

I teie nei, ua ite tatou e aita hoê ihoa taata e au i te mana‘o faahapa. Peneiaʻe te mana‘o ra outou e, e anihia ia outou ia rave i te tahi ohipa aita e tano i to outou mau hoa e mau taata tupu. Na roto i te tautururaa a te Fatu, e tamata atu vau i te haamoʻe i te riʻariʻa i roto ia outou e aore râ e rave rahi o to tatou mau misionare rave tamau no te faaiteraa i te evanelia ia vetahi ê.

A faaoti ia rave i te mea ta Iesu Mesia i ani ia tatou ia rave. Ua parau te Faaora e :

« E ani, e horoahia mai ta outou, e imi, e itea ïa outou ; e patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou :

« O tei ani ra hoi, ua noaa ïa ; e o tei imi ra, ua itea ïa ; e te feia atoa i patoto ra, ua iritihia ïa te opani.

« O vai ïa i roto ia outou i te taata nei e hopoi i te ofai na ta’na tamaiti ia ani mai oia i te pane ?

« E ia ani i te i‘a e hopoi atu i te ophi na’na ?

« E te tia na ia outou … ia horoa i te mea maitai na ta outou mau tamarii, a tae ai hoi i to outou Metua i te ao ra i te horoa i te mea maitai i te feia i ani atu ia’na ra ? » (Mataio 7:7–11).

Te mau taea‘e e te mau tuahine, e monohia te riʻariʻa i te faaroo e i te ti‘aturi ia tuturi ana‘e te mau melo e te mau misionare rave tamau i roto i te pure e te aniraa i te Fatu ia haamaitai ia ratou na roto i te tahi mau rave‘a misionare. Ei reira, e mea ti‘a ia tatou ia faaite i to tatou faaroo, e ia imi tatou i te mau rave‘a no te hohora’tu i te evanelia a Iesu Mesia i te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra, e mea papû e tae mai teie mau rave‘a. Eita roa teie mau rave‘a e titau i te hoê parau faahepo e aore râ hamanihia. E tahe mai te reira mai te faahopearaa au no to tatou here i to tatou mau taea‘e e mau tuahine. A faaite noa i te here, e ite mai ihoa te feia ta outou e paraparau atu, i to outou here. Eita roa ratou e haamoʻe i teie mana‘o noa’tu e ere te taime tano no ratou no te tauahi mai i te evanelia. Tera atoa hoʻi, e nehenehe e taui mai ananahi, ia taui te tahi ohipa o to ratou oraraa.

Eita e nehenehe e ore tatou e manuïa, ia rave maitai a‘e ana‘e tatou e tei roto ana‘e tatou i te ohipa a te Fatu. Noa’tu e, te faahopearaa, tei te huru i te faaohiparaa i to’na ti‘amâraa ia ma’iti, na tatou râ te hopoi‘a ia faaite atu i te evanelia.

A ti‘aturi i te Fatu. O Oia te Tia’i Mamoe Maitai. Ua ite Oia i Ta’na mau mamoe, e ua ite Ta’na mau mamoe i To’na reo, e i teie mahana, ua riro te reo o te Tia’i Mamoe Maitai, ei reo no outou e no’u atoa nei. E mai te peu eita tatou e faaô atu i roto, e rave rahi o ratou te riro i te faaroo i te poroʻi no te Faaho‘i-faahou-raa i te haamoʻehia. Faahitiraa ohie, tei te huru noa i to tatou faaroo e ta tatou ohipa. E mea ohie te mau parau tumu—e pure, outou ana‘e iho e i roto i to outou utuafare, no te mau rave‘a misionare. Ua parau te Fatu i roto i Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e, e rave rahi tei ere i te parau mau « no te mea ana‘e aita ratou i ite i te vahi te reira e itea mai ai ». (PH&PF 123:12).

Aita i titauhia ia outou ia riro mai ei taata paraparau rahi, ei orometua vaha mana e te navenave. Mai te peu te vai ra te here e te ti‘aturiraa tamau i roto ia outou, ua parau fafau mai te Fatu e, ia « faateitei mai na [ana‘e] [outou] i to [outou] na reo i teie nei feia [e] a parau atu i te mau mana‘o ta’u e tuu atu i roto i to [outou] na aau, e ore roa [outou] e faahaamahia i mua i te taata nei ;

« [E] e horoahia ïa ia [outou] … i te taime mau ihoa, i te mea ta [outou] e parau ». (PH&PF 100:5–6).

Te faahaamanaʻo nei te buka Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia ia tatou paatoa e « aore roa ohipa e tupu i roto i te ohipa misionare e tae noa’tu ua itea ia [tatou] i te tahi taata no te haapii. A paraparau atu i te mau taata atoa e nehenehe ia oe i te mahana hoê. E huru taata ihoa i te măta’u rii i te paraparau atu i te mau taata, e nehenehe râ ta oe e pure no te faaroo e no te puai ia itoito i te haamâmâraa i to oe vaha no te faaiteraa’tu i te evanelia tei faaho‘ihia mai » ([2004], 179). Outou te mau misionare rave tamau, mai te mea te hinaaro nei outou e haapii hau atu, e ti‘a ia outou ia paraparau atu e rave rahi taata i te mau mahana atoa. O tera noa ihoa te mea ta te Fatu i tono i te mau misionare ia rave.

Ua ite te Fatu ia tatou. Ua ite Oia e, e mau tamataraa ta tatou. Ua ite au e, te vai ra vetahi o outou tei teiaha i te hopoi‘a, te pure nei râ vau e, eita hoê o outou e mana‘o e, ua riro te haereraa i te taata ma te au e te anaanatae no te faaiteraa i te evanelia ei hopoi‘a teimaha. Aita, e haamaitairaa te reira ! Aita e oaoa rahi a‘e i roto i te oraraa i te anaanataeraa i roto i te taviniraa i te Fatu.

Te taviri, oia hoʻi, ia faaûruhia outou e te Atua, ia ani outou Ia’na i te arata‘iraa e ia haere outou no te rave i ta te Varua e muhumuhu mai. Ia hi‘o te mau melo i te ohipa no te faaoraraa ei hopoi‘a na ratou ana‘e iho, e nehenehe i te haamataʻuraa e tae mai. Ia hi‘o ratou i te reira ei aniraa ia pee i te Fatu no te hopoi mai i te mau varua Ia’na ra ia haapiihia ratou e te mau misionare tane e te tuahine rave tamau, e mea faaûru ïa, e mea faaitoito e te faateitei atoa hoʻi.

Aita matou e ani nei i te taata hoê ia rave i te mau mea atoa. E ani noa matou i te mau melo atoa ia pure, ma te iteraa e mai te peu te melo atoa, tei apî e tei paari, e tapapa i te « hoê » noa a‘e mai teie nei taime e tae atu i te Noela, tau milioni e putapu i te here o te Fatu o Iesu Mesia. E auê ïa horo‘a faahiahia mau no te Faaora.

A ono hepetoma i teie nei, ua farii au i te hoê rata na te hoê utuafare, e melo misionare, te utuafare Munns no Florida. Ua papa‘i mai ratou :

« E te taea‘e Ballard, 30 minuti i muri iho i te haapurororaa na te ao nei no ni‘a i te haapeepeeraa i te ohipa no te faaoraraa, ua faatupu matou i te hoê apooraa misionare na te utuafare. Ua oaoa roa matou i te iteraa i ta matou mau mootua taure‘are‘a i te amui-atoa-raa mai. Ua oaoa matou i te faaite atu ia oe e, mai taua apooraa ra, ua faarahi matou i ta matou mau taata e haapii atu na te utuafare, e ua 200 i ni‘a i te hanere.

« Ua tae mai te hoa o te mau mootua i te pureraa, ua au matou i te mau pureraa oro‘a e te tahi mau hoa melo mauiui, e ua farii te tahi o to matou mau hoa i te mau haapiiraa misionare. Hoê o te mau tuahine melo mauiui tei hoʻi mai, ua afaʻi mai oia i te mau hoa o te Ekalesia na muri ia’na.

« Aita hoê i pato‘i i te aniraa ia farii i te mau haapiiraa misionare. Auê ïa tau faahiahia no te riroraa ei melo no teie Ekalesia » (rata na taata iho, 15 no atete 2013).

A faaroo maite i te mau muhumuhu a te Varua. A taparu i te Fatu na roto i te pure uʻana. A faaô ia outou no te rave i te noaa mai ia outou ia rave no te faaite i te poroʻi rahi no te Faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia a Iesu Mesia.

Teie te tahi faahitiraa no te tahi melo misionare manuïa, o Clayton Christensen : « I te taime atoa e rave outou i te tahi taata ma te rima no te faafarerei ia’na ia Iesu Mesia, e ite mai outou i te hohonu no te here o te Faaora ia outou e no te taata ta outou e tape‘a ra i te rima » (The Power of Everyday Missionaries : The What and How of Sharing the Gospel [2013], 1).

Ia haamaitai mai te Atua ia outou, te mau taea‘e e te mau tuahine, ia ite mai outou i te oaoa e noaa mai na roto i te iteraa i te mau semeio o to outou faaroo. Mai tei haapiihia i roto i te Moroni pene 7 :

« E ua oti ia Iesu te parau e : Ia faaroo outou ia’u, e roaa ia outou te mana e rave ai outou i tei au ia’u ra …

« … No te faaroo hoi e ravehia’i te semeio ; e no te faaroo atoa hoi e fa mai ai te mau melahi e parau i te taata ; no reira, ia faaorehia taua mau mea nei, atae hoi te mau tamarii a te taata nei, no te faaroo ore ïa te reira, e ua riro ta tatou mau ohipa ei mea faufaa ore ». (Moroni 7:33, 37)

Na roto i to’u iho iteraa, e nehenehe ta’u e faaite papû atu ia outou e te faaroo nei te Fatu i ta outou pure e e roaa ia outou e rave rahi mau rave‘a i teie nei e no te mau matahiti e haere mai nei no te faaite i te evanelia a Iesu Mesia i te mau tamarii tao‘a rahi a te Metua i te Ao ra. E te peresideni Monson, ua faaroo matou. E imi paatoa matou no te ite hoê. Te pure nei au no tatou paatoa, ia farii i te iteraa i te oaoa rahi e tae mai na roto i te taviniraa misionare, i te i‘oa mo‘a o te Fatu o Iesu Mesia, amene.