2010–2019
Haapii na roto i te mana e te haamanaraa o te Atua
Atopa 2013


Haapii na roto i te mana e te haamanaraa o te Atua

Ua horo‘a mai te Fatu i te rave‘a i te Feia Mo‘a parau ti‘a atoa i te Mau Mahana Hopea nei ia haapii mai te huru haapii a te Faaora.

E mauruuru rahi faito ore to matou i te mau orometua haapii i roto i te Ekalesia taatoa. Ua here matou ia outou e e ti‘aturi rahi nei ia outou. Ua riro tatou ei hoê o te mau semeio rarahi no te faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia.

Tera râ, te vai ra hoê rave‘a huna no te riroraa ei orometua haapii evanelia manuïa, no te haapii na roto i te puai e te mana o te Atua. Te faaʻohipa nei au i te parau huna no te mea, te ture no te manuïaraa o te orometua haapii, e nehenehe ïa e maramaramahia e te feia ana‘e e iteraa papû to ratou no ni‘a i te ohipa tei tupu i te po‘ipo‘i o te hoê mahana nehenehe e te maramarama, i te omuaraa o te tau faatupuraa raau o te matahiti 1820.

Ei pahonoraa i te pure a te hoê tamaiti haehaa 14 matahiti, ua vetea a‘era te mau ra‘i. Ua fâ maira te Atua te Metua mure ore e Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia i te peropheta Iosepha Semita. Ua haamata te faaho‘iraa-tiaʻi-maoro-hia o te mau mea atoa, e ua haamauhia te ture no te heheuraa i roto i to tatou nei tau tuuraa. E nehenehe i te parau poro‘i a Iosepha, e ta tatou atoa parau poro‘i i to te ao nei, ia haapotohia i roto noa e maha ta‘o : « ua paraparau te Atua ». Ua paraparau Oia i tahito ra, ua paraparau oia ia Iosepha, e e paraparau Oia ia outou. Na teie e faataa ê ia outou i te tahi atu mau orometua i roto i te ao nei. No reira e ore ai e ti‘a ia outou ia ore e manuïa.

Ua piihia outou na roto i te varua tohu e te parau heheu e ua faataahia na roto i te mana o te autahu‘araa. Eaha te auraa no te reira ?

A tahi, te auraa, te rave nei outou i te ohipa na te Fatu. O outou To’na ti‘a, e ua haamanahia outou e ua horo‘ahia te hopoi‘a ia outou no te mono Ia’na e ia rave i te ohipa i to’na i‘oa. Ei ti‘a No’na, e ti‘a ia outou ia farii i Ta’na tauturu. E ti‘a ia outou ia ui ia outou iho e, « Eaha ta te Faaora e parau ahani e, Na’na e haapii i ta’u piha i teie mahana, e e nahea Oia i te parau i te reira ? » I muri iho e ti‘a ia outou ia na reira atoa.

E riro teie hopoi‘a i te faatupu i te mana‘o faito ore e aore râ, i te mata‘u. E ere te e‘a i te mea fifi. Ua horo‘a mai te Fatu i te rave‘a i te Feia Mo‘a parau ti‘a atoa i te Mau Mahana Hopea nei ia haapii mai te huru haapii a te Faaora.

A piti, ua piihia outou no te haapii i te evanelia a Iesu Mesia. Aita e ti‘a ia outou ia haapii i to outou iho mana‘o e aore râ, mau feruriraa hohonu, noa’tu ua ano‘ihia i te mau papa‘iraa mo‘a. Te evanelia o « te mana ïa o te Atua, ia ora »,1 e na roto ana‘e i te evanelia tatou e faaorahia ai.

Te toru, ua faauehia outou ia haapii i te mau parau tumu o te evanelia, mai te reira e itehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a a te Ekalesia, ia haapii i te mau parau a te mau aposetolo e te mau peropheta no teie anotau, e ia haapii i te mea ta te Varua Maitai e haapii mai ia outou.

No reira nahea tatou i te hamata ?

Ta tatou hopoi‘a rahi matamua roa o te oraraa ïa i te hoê oraraa e ti‘a ai ia tatou ia farii i te Varua Maitai ei arata‘i e ei hoa no tatou. A titau ai o Hairamu Semita ia faaô atoa ia’na i roto i teie ohipa no te mau mahana hopea nei, na ô maira te Fatu e : « Inaha, o teie ta oe ohipa, ia haapao i ta’u mau faaueraa, oia ïa, ma to oe itoito atoa, to oe mana‘o e ma to oe puai ».2 Teie te haamataraa. Te a‘o i horo‘ahia e te Fatu ia Hairamu, o te a‘o atoa ïa Ta’na i horo‘a i te Feia Mo‘a i te mau anotau atoa.

A parau ai no te mau orometua haapii i teie mahana, te na ô nei te Peresideniraa Matamua e : « Te tuhaa faufaa roa a‘e o ta outou ohipa o to outou iho ïa faaineineraa pae varua i te mau mahana atoa, oia hoʻi, te pure, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e te haapa‘oraa i te mau faaueraa. Te faaitoito atu nei matou ia outou ia horo‘a i to outou oraraa i roto i te haapa‘oraa i te evanelia ma te hoê opuaraa hau atu i te rahi i to tei mutaa iho ra ».3

E mea faufaa roa ia faaroo e, aita te Peresideniraa Matamua i parau e, te tuhaa faufaa roa a‘e o ta outou ohipa o te faaineine-maitai-raa ïa i ta outou haapiiraa e aore râ, o te faaʻohiparaa i te mau rave‘a haapiiraa. Oia mau, titauhia ia outou ia faaineine maitai i te haapiiraa tata‘itahi, e ia faaitoito i te haapii e nahea ia haapii ia ti‘a ia outou ia tauturu i ta outou mau piahi ia faaʻohipa i to ratou ti‘amâraa e ia vaiiho i te evanelia ia tomo i roto i to ratou aau, tera râ, te tuhaa matamua e te faufaa o ta outou ohipa o te faaineineraa ïa ia outou iho, te faaineineraa pae varua. A haapa‘o ai outou i teie a‘oraa, ua fafau mai te Peresideniraa Matamua e : « E tauturu te Varua Maitai ia outou ia ite i te ohipa ta outou e rave. E tupu to outou iho iteraa papû i te rahi, e hohonu to outou faafariuraa, e e haapuaihia outou no te pahono i te mau titauraa o te oraraa ».4

Eaha te haamaitairaa rahi a‘e e ti‘a i te hoê orometua haapii ia titau ?

I muri iho, ua faaue mai te Fatu e, hou a titau ai tatou ia faaʻite i Ta’na parau, e ti‘a ia noaa te reira ia tatou.5 E ti‘a ia outou ia riro ei mau tane e ei mau vahine mana‘o papû na roto i te imi-itoito-raa i te parau i papa‘ihia ra, e na roto i te faaherehereraa i te reira i roto i to outou aau. E ia ani hoʻi outou i te tauturu a te Fatu ra, e haamaitai mai Oia ia outou i te maitai o To’na Varua e o Ta’na parau. E noaa ia outou te mana o te Atua no te haapapûraa’tu i te mana‘o o te taata nei.

Ua faaʻite mai o Paulo ia tatou e, e piti huru taeraa mai te evanelia i te taata nei, na roto i te parau e na roto i te mana.6 Ua papa‘ihia te parau o te evanelia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e e nehenehe ta tatou e farii i te parau na roto i te imiraa ma te itoito. Areʻa te mana o te evanelia, e tae mai ïa i roto i te oraraa o te feia e ora i te hoê oraraa e ti‘a ai i te Varua Maitai ia riro ei hoa no ratou, e o te pee i te mau faaûruraa ta ratou e farii. E faatumu te tahi mau taata i to ratou mana‘o i ni‘a noa i te fariiraa i te parau e ia riro mai ratou ei mau taata aravihi i te faaʻiteraa i te haamaramaramaraa. Vetahi e tau‘a ore i to ratou faaineineraa e ma te ti‘aturi mai te huru ra e, na te Fatu, na roto i To’na maitai, e tauturu mai ia ratou ia haapii. Eita e ti‘a ia outou ia ti‘aʻi ia tauturu mai te Varua ia haamana‘o outou i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau tumu aita outou i tuatapapa e aore râ i feruri. No te haapii manuïa i te evanelia, e titauhia ia outou ia farii i na mea e piti, te parau e te mana o te evanelia i roto i to outou oraraa.

Ua maramarama Alama i teie mau parau tumu a oaoa ai oia i te parau no te mau tamaiti a Mosia, e ta ratou huru haapiiraa na roto i te puai e te mana o te Atua. Te taiʻo nei tatou :

« E mau taata mana‘o papu hoʻi ïa ratou, e i imi maite ratou i te parau i papaihia, ia ite ratou i te parau a te Atua ».

« E ere râ te reira ana‘e, i pinepine ratou i te pure, e i te haapae i te maa ; no reira i noaa’i ia ratou te Varua… o te heheuraa parau ».7

I muri iho, e ti‘a ia outou ia haapii i te faaroo. Ua haapii mai o Elder Jeffrey R. Holland i teie parau tumu i te mau misionare. E faahiti atu vau i te mau parau a Elder Holland, ua monohia râ e au te mau ta‘o ra misionare e te mau hoa imi o te Ekalesia i te mau ta‘o tano maitai ra, orometua haapii e piahi : « I muri noa mai i te hopoi‘a a te mau [orometua haapii] ia faaroo i te Varua, te vai ra ïa ta ratou hopoi‘a no te faaroo i te [piahi]… Mai te mea e, e faaroo tatou na roto i te tariʻa varua … e parau mai ïa [ta tatou mau piahi] eaha te haapiiraa te titauhia nei ia ratou ia faaroo ».

Te parau faahou ra o Elder Holland : « Te mea râ ho‘i, e mea faatumu rahi a‘e te mau [orometua haapii] i ni‘a i te vauvauraa i te haapiiraa mataro e te faahiti-faahou-noa-raa i te parau, aita râ e faatumu nei i ni‘a iho i ta ratou mau [piahi] ei mau taata ».8

Ia hope ta outou faaineineraa ia outou iho e i ta outou haapiiraa mai te maitai roa o to outou aravihi, e mea ti‘a ia outou ia haamata. Ia tae ana‘e mai te faaûruraa a te Varua Maitai, e ti‘a ia outou ia itoito no te vaiiho i te hiti i ta outou mau faaineineraa e ta outou mau nota, e ia haere i te vahi ta te faaûruraa e afa‘i ia outou. Ia na reira ana‘e outou, te haapiiraa ta outou e hohora atu, e ere atura ïa i te haapiiraa na outou, e riro mai râ ei haapiiraa na te Faaora.

Mai te mea e, e horo‘a outou ia outou iho no te haapa‘o i te evanelia ma te opuaraa hau atu i te rahi i tei mutaa iho ra, e ia imi i te mau papa‘iraa mo‘a, ma te faaherehere maite i te reira i roto i to outou aau, taua Varua Maitai ra, tei heheu mai i teie mau parau i te mau aposetolo e i te mau peropheta i tahito ra, e faaʻite papû mai â Oia ia outou i te parau mau o te reira. Oia ïa, e heheu faahou mai te Varua Maitai i te reira ia outou. Ia tupu ana‘e te reira, te mau parau ta outou i tai‘o, e ere faahou ïa i te mau parau noa na Nephi e aore râ, na Paulo e aore râ, na Alama, e riro mai râ ei mau parau atoa na outou. E no reira, a haapii ai outou, e ti‘a ïa i te Varua Maitai ia haapii mai ia outou i te mau mea atoa e e faahaamana‘o faahou mai ia outou i te mau mea atoa. Oia ïa, « e horoahia ïa ia orua i te hora mau ihoa, oia ïa i te taime mau ihoa, i te mea ta orua e parau ra ».9 Ia tupu ana‘e mai teie ohipa, e ite outou ia outou iho i te parauraa i te mau mea aore outou i faaineine no te parau. E mai te mea e, e haapa‘o maitai outou, e apo mai ïa outou i te hoê mea na roto mai i te mau mea ta outou i parau ia haapii ana‘e outou. Ua parau te peresideni Marion G. Romney e, « e ite au i te mau taime atoa e, te paraparau ra vau i raro a‘e i te faaûruraa a te Varua Maitai no te mea, e apo mai au i te mau taime atoa i te hoê mea na roto mai i te mau mea ta’u i parau ra ».10 A haamana‘o, e piahi atoa te orometua.

I te hopea ra, e mea ti‘a ia outou ia ti‘a ei ite ti‘amâ no te mau mea ta outou i haapii, e eiaha râ ei tavevo no te mau parau i roto i te hoê buka haapiiraa e aore râ, no te mau mana‘o o vetahi ê. A oaoa ai outou i te mau parau a te Mesia e a tutava ai outou ia ora i te evanelia ma te opuaraa rahi hau atu, e faaʻite mai te Varua Maitai ia outou e, te mau mea ta outou e haapii nei e parau mau. Teie te varua o te heheuraa, e o taua varua â te hopoi i ta outou poro‘i i te aau o te feia e hinaaro e i ineine no te farii i te reira.

E hi‘o na tatou i teie nei i te hopea i reira tatou i te haamataraa—i roto i te Uru Raau Mo‘a. No teie ohipa tei tupu i taua po‘ipo‘i nehenehe ra o te tupuraa raau aita i maoro a‘enei, e ti‘araa ïa to outou ia haapii ma te mana e te haamanaraa o te Atua. No teie te faaʻite atu nei au i to’u iteraa papû hanahana e te ti‘amâ, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.