2010–2019
Te puai pae morare o te mau vahine
Atopa 2013


Te puai pae morare o te mau vahine

To outou mana‘o matamua, o te raveraa ïa i te mea maitai e te riroraa ei mea maitai, e a pee noa ai outou i te Varua Maitai, e tupu i te rahi to outou haamanaraa pae morare e ta outou faaûruraa pae morare.

Mai te tau e te tau, ua turuʻi te mau sotaiete i ni‘a i te puai pae morare o te mau vahine. Noa’tu â pai e ere te reira ana‘e faaûruraa maitai e haa nei i roto i te sotaiete, ua riro râ teie niu pae morare o te mau vahine ei maitai papû e te taa ê no te taatoaraa. Peneiaʻe no te faufaa rahi o te reira, te hi‘o-faufaa-ore-hia nei teie tautururaa a te mau vahine. Te hinaaro nei au ia faaite i to’u mauruuru no te faaûruraa a te mau vahine maitai, ia faataa mai i te tahi mau mana‘o hohonu o te taata e te mau ohipa e haamataʻu nei i te puai o te mau vahine e to ratou ti‘araa, e ia taparu atoa i te mau vahine ia aupuru noa ratou i teie mana pae morare tumu i roto ia ratou.

Tei roto i te mau vahine te hoê faufaa taa ê, te hoê horo‘a hanahana o tei faariro ia ratou ei mau taata aravihi no te faatupu i te mau maitai mai te faaroo, te itoito, te aroha taata e te mau mea au i roto i te mau auraa taata e te mau peu o te fenua. I to’na arueraa i te « faaroo haavare ore » i roto ia Timoteo, ua faaite Paulo e, ua vai maite na teie faaroo « i roto i te tupuna vahine ia Loidi i mutaa ihora, e i roto atoa i to metua vahine ia Eunike ».1

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘enei, te ora ra matou i Mehiko, ua ite roa vau i te auraa o te parau a Paulo. Te haamana‘o ra vau i te hoê metua vahine apî, mai te itehia i roto i te Ekalesia i Mehiko, no to ratou faaroo i te Atua, ua faaunauna ohie te reira i to ratou oraraa, e mai te huru roa e, aita ratou e haapa‘o faahou nei i te reira. Ua anaana noa i roto i teie tuahine iti te hoê haamanaraa pae morare mai roto mai i to’na maitai, o tei faaûru i te maitai i roto i te taatoaraa o te taata na piha‘i iho ia’na. Raua ta’na tane, ua rahi te mau faaanaanataeraa e te mau faufaa ta raua i faatusia no te mau ohipa faufaa roa a‘e, e aita e feaa tei itehia. To’na aravihi ia rave i te ohipa maere no te turu, no te piʻo i raro e no te faataʻueʻue i ta’na mau tamarii, aita i atea roa ia « Superman ». Ua rau te mau titauraa i ni‘a i to’na na tapono e aita e pau ta’na ohipa, e ohipa mai te mau ohipa atoa ; e i raro a‘e râ i teie mau mea, e hau nehenehe te itehia, te mana‘o no te raveraa i te ohipa a te Atua. Mai te Faaora, ua faahanahanahia oia i te haamaitairaa a vetahi ê na roto i te taviniraa e te faatusiaraa. Ua riro oia ei hi‘oraa no te here.

Ua haamaitai-roa-hia vau na roto i te faaûruraa pae morare a te mau vahine, to’u ihoa râ metua vahine e ta’u vahine. Te tahi atoa vahine ta’u e hi‘o nei ma te aau mauruuru, o Anna Daines ïa. O Anna e ta’na tane, o Henry, e ta raua mau tamarii, e mau pionie ratou no te Ekalesia i New Jersey, i te mau Hau Amui no Marite. I te mau tamahiti 1930 ra, e piahi titau i te parau tuʻite « doctorat » o Henry i te fare haapiiraa Rutgers University, onoono noa raua Anna i te ohiparaa i piha‘i iho i te mau faanahoraa haapiiraa e faanahoraa a te oire i Metuchen, te vahi te ora ra ratou, no te faaore i te mana‘o hape no ni‘a i te mau Momoni tei aa-roa-hia i reira, e no te faariro atoa i teie vahi ei vahi maitai a‘e no te mau metua atoa no te atuatu i ta ratou mau tamarii.

Te tahi hi‘oraa no Anna. Ua faaô oia ia’na i roto i te faanahoraa YMCA no Metuchen, e, riro mai nei oia ei tuhaa faufaa o te reira. Hoê noa matahi e ua faautahia oia ei peresideni no te Pupu Tauturu a te mau Mama ei reira, « ua anihia oia ia horo no te hoê o na ti‘araa vahine e toru i roto i te tomite faatere a te YMCA. Ua rê mai nei oia ma te pato‘i ore, e ua amui atura i roto i taua tomite nei tei pato‘i i te Feia Mo‘a ia faatupu i te pureraa i roto i ta ratou fare pureraa tau matahiti na mua’tu ! »2

Ua tae matou to’u utuafare i roto i te paroisa no New Brunswick, e taure‘are‘a noa vau. Ua ite mai te tuahine Daines ia’u e pinepine oia i te faaite mai ia’u i to’na ti‘aturiraa i to’u mau aravihi e to’u faito puai, e inaha ua faaûru te reira ia’u ia titau i te hoê faito teitei—teitei a‘e i ta’u i mana‘o ahani aita ta’na faaitoitoraa. I te hoê taime, auaʻe ta’na mau faaararaa papû i te taime ti‘a, ua ape au i te tahi ohipa e tatarahapa atu vau ahani aita. Noa’tu e, aita faahou oia, te tamau noa nei te faaûruraa a Anna Daines i te tae mai e i te anapanapa i roto i te oraraa o ta’na mau huaai e te tahi atu mau taata e rave rahi, mai ia’u iho nei.

Ua haapii mai to’u mama ruau, o Adena Warnick Swenson, ia’u ia rave maite i ta’u taviniraa i roto i te autahu‘araa. Ua faaitoito mai oia ia’u ia tamau aau i te mau haamaitairaa no te oro‘a, te pane e te pape, e ua faaite mai oia e, e rave‘a te reira no te faahiti i te pure ma te maramarama rahi a‘e e ma to’na aau atoa. Te iteraa vau ia’na i te patururaa i to’u papa ruau, e patereareha no te titi, ua faatupu te reira i roto ia’u i te tura rahi no te mau mea mo‘a. Aita roa i roaa ia mamaʻû Swenson ia haapii ia faahoro i te pereoo, ua ite râ oia e nahea ia tauturu ia riro ei tane no te autahu‘araa.

Aita e vahi ê atu e itehia te faaûruraa pae morare a te hoê vahine, i to’na mana rahi a‘e, e aita atoa e vahi ê atu no te faaohiparaa i te reira ia tae mai te maitai maori râ i roto i te fare. Aita e faanahoraa maitai a‘e no te atuaturaa i te uʻi e haere mai nei maori râ i roto i te faanahoraa utuafare mâtauhia, i reira te metua tane e te metua vahine e ohipa hoê ai no te faafana‘o, no te haapii e no te aupuru i ta raua mau tamarii. I te vahi aita teie faanahoraa utuafare, e tutava te taata ia pee i te mau maitai o te reira, e i te maitai roa a‘e e roaa ia ratou i roto i to ratou oraraa.

I roto i te mau ohipa atoa, e nehenehe i te hoê metua vahine ia faatae i te hoê faaûruraa aita ta te tahi atu taata e aore râ ta te tahi atu taamuraa. Na roto i te mana o to’na hi‘oraa e ta’na haapiiraa, e haapii ta’na mau tamaiti ia faatura i te ti‘araa vahine e ia apo mai i te aau auraro e te mau faatureraa pae morare teitei i roto i to ratou oraraa. E haapii ta’na mau tamahine ia aupuru i to ratou iho faufaa ma te ti‘a mai no te parau ti‘a, faahou e faahou â, noa’tu e ere te reira i te mea tui roo. E arata‘i te metua vahine, to’na here e ta’na mau titauraa teitei, i ta’na mau tamarii no te amo i ta ratou hopoi‘a ma te haavarevare ore, no te haapa‘o maitai i te haapiiraa e no te faatupuraa ia’na iho e no te horo‘araa i te tautururaa tamau no te maitai o te feia na piha‘i iho ia ratou. I te hoê taime, ua ani Elder Neal A. Maxwell e : « Ia hohora-hope-hia mai te aamu mau o te taata nei, e faaroo rahi anei tatou i te mau paainaraa pupuhi e aore râ te faaûruraa o te mau himene faataʻoto ? Te mau hauraa tamaʻi a te mau faʻehau e aore râ te faahauraa a te mau vahine i roto i te fare e na rapae mai ? E riro anei te mau ohipa tei tupu i roto i te roʻi pêpe i te faatere rahi a‘e i te mau ohipa i roto i te mau fare apooraa rahi ? »3

E mea mo‘a roa’tu te ti‘araa o te hoê vahine i roto i te hamaniraa o te ora. Ua ite tatou e, no ô mai to tatou tino tahuti i te Atua4 e e ti‘a ia tatou ia haere na roto i te fanauraa tahuti e te fanau-faahou-raa varua no te tapae i te mau terona teitei roa a‘e i roto i te basileia o te Atua.5 E no reira, e tuhaa to te mau vahine (o te nehenehe atoa e haamataʻu i to ratou ora) i roto i te ohipa e te hanahana a te Atua « ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».6 Ei mama ruau, ei metua vahine e ei hi‘oraa maitai, i riro na te mau vahine ei mau paruru no te puna o te ora, ma te haapiiraa i te mau uʻi atoa i te faufaa rahi no te viivii ore—te vai-mâ-noa-raa na mua a‘e i te faaipoiporaa e te haapa‘o-maitai-raa i roto i te faaipoiporaa. Na roto i te reira, ua riro mai ratou ei faaûruraa no te mau peu maitai i roto i te sotaiete ; ua huti mai ratou i te mea maitai a‘e mai roto mai i te tane ; ua faaherehere ratou i te vahi oraraa au no te atuatu i te tamarii hiro‘a maitai e te ea maitai.

E te mau tuahine e, aita vau e hinaaro nei ia faarahi roa ta’u mau parau mai te ravehia nei i te oro‘a no te mau mama, e e au ore te tae mai i te tahi taime. Aita i titauhia ia outou ia maitai roa ;7 aita vau e parau nei ua tae outou i reira (taa ê noa’tu pai i te tahi tuahine aita i atea roa ia’u). Ta’u e parau nei, oia hoʻi, noa’tu e, ua faaipoipohia outou e aore râ aita, ua fanau outou i te tamarii e aore râ aita, e mea paari outou, e mea apî, e aore râ tei ropu, e mea faufaa rahi roa teie haamanaraa pae morare o outou, e peneiaʻe ua haamata matou i te haafaufaa ore i te reira e o outou atoa. Papû roa, te vai nei te tahi mau ohipa e te tahi mau puai e haaparuparu nei e e haamou roa atoa nei i ta outou faaûruraa, riro atura ïa ei ati rahi no te taata, no te utuafare e no te tuhaa rahi o te sotaiete. E parau atu vau no e toru o te reira ei faahi‘oraa e ei faaararaa.

Te hoê o te mana‘o hohonu o te taata nei e tuʻino ra i te faaûruraa pae morare o te mau vahine, o te haafaufaa-ore-raa ïa i te faaipoiporaa e te ti‘araa metua vahine e te ohiparaa i te fare ei toro‘a ohipa. Te mana‘o nei vetahi e te ohiparaa i te fare ei ohipa au ore e te ohie, ma te parau e, e te faaiti nei te reira i te vahine e te mau titauraa tamau ia atuatu i te mau tamarii ei hoê ohipa faatîtîraa taata.8 Te faaoo nei ratou i te mea ta ratou e pii nei « te mama faaea fare », e ere te reira i te toroʻa. E ere ïa i te mea au e ua hape atoa. Aita matou e faaiti nei i te faufaa no te tutavaraa parau ti‘a e aore râ no te toroʻa ohipa o te vahine e aore râ, o te tane—te fana‘o nei matou i teie mau faaotiraa—te ite noa râ matou e, aita e maitai hau atu i te ti‘araa metua vahine e metua tane i roto i te faaipoiporaa. Aita e toroʻa ohipa rahi atu, e aita atoa e tino moni, e mana faatere e aore râ e tui roo o te nehenehe e faahemo i te faufaa hope o te utuafare. Noa’tu â te ohipa ta te hoê vahine e rave, eita ta’na faaûruraa e faaohipahia i to’na faito hopea maori râ i roto i te utuafare.

Te haapeʻapeʻa nei te mau peu taʻotoraa i te taata i te haamanaraa pae morare o te mau vahine, e e rave rahi hi‘oraa. Te haamaruaraa tamarii, no to’na iho au maitai e aore râ no te au maitai o te sotaiete, te taʻiri nei te reira i te niu mau o te mau mana mo‘a roa a‘e a te vahine ma te haamou atoa mai i to’na haamanaraa pae morare. Hoê â parau no te oraraa viivii e te ahu ti‘a ore o te faaiti nei i te vahine e o te faauʻana atoa nei i te mana‘o haavare e, na te huru taʻotoraa o te vahine i te taata e faaite i to’na faufaa.

E mea maoro i teie nei, ua mana‘o-noa-hia e piti huru faatureraa, oia hoʻi, e haavi te vahine ia’na i te pae no te viivii ore, e te tane râ, e faati‘a noa ïa. Papû maitai e, e ere teie huru faatureraa pae piti i te mea au, e ua faahapa-tano-hia te reira e ua pato‘i-atoa-hia. I roto i teie pato‘iraa, ua manaʻohia e, e paʻuma mai te mau tane i ni‘a i te faatureraa teitei a‘e, aita ïa, te tahi ïa ohipa tei tupu—te faaitoitohia nei te mau vahine e te mau tamahine ia pou mai i ni’a i te faatureraa mai ta te mau tane. I tera ra tau, na te mau faatureraa teitei a‘e a te mau vahine i titau i te fafauraa e te hopoi‘a a te mau tane, i teie nei râ, aita e ma‘itiraa faahou, e mea taʻoto haere noa i te taata, aita e feruriraa, aita e metua tane i roto i te utuafare, e te ʻuana noa’tura te veve. Na teie huru faatureraa pae piti no te viivii i eia i te faaûruraa pae morare o te mau vahine e i faaino atoa i te sotaiete.9 I roto i teie huru faanahoraa, o te mau tane te mea fana‘o, ua horo haere noa, e o te mau vahine e te mau tamarii te mamae rahi nei.

Te toru o te mana‘onaʻoraa, no roto mai ïa ia ratou e hinaaro nei e tumâ i te mau taa-ê-raa atoa i rotopu i te huru tane e te huru vahine, no to ratou hinaaro i te aifaitoraa. Pinepine roa, te turaʻi nei te reira i te mau vahine ia tipee mai i te mau peu a te tane—e riri vave atu, haapaari e tamaʻi te tahi i te tahi. E peu mâtau-roa-hia i teie nei ia ite i roto i te mau hoho‘a e te mau ha‘uti i te vahine e aro puai nei, e tino pohe noa i muri mai ia’na e te ano. E mea ino roa no te varua ia hi‘o i te tane i tera huru ti‘araa, e papû roa e, e ere i te mea au a‘e e vahine ana‘e te rave ra e aore râ te mamae ra i teie ino rahi.

Ua parau te hoê peresideni rahi no te Feia Apî Tamahine, o Margaret D. Nadauld : « Ua ravaʻi te ao nei i te mau vahine aau etaeta ; e hinaarohia te mau vahine mărû. Ua ravaʻi te mau vahine iria ; e hinaarohia te mau vahine peu maitai. Ua ravaʻi te mau vahine ite ore i te peu ; e hinaarohia te mau vahine peu maitai. Ua ravaʻi te mau vahine tuiroo e te moni ; e hinaarohia te mau vahine faaroo. Ua ravaʻi te nounou ; e hinaarohia te maitai. Ua ravaʻi te teoteo ; e hinaarohia te haapa‘o maitai. Ua ravaʻi te faafaahiahiaraa ; e hinaarohia te mâ ».10 Na roto i te haapoiriraa i te taa-ê-raa i rotopu i te tane e te vahine, te moʻe nei ia tatou i te mau horo‘a taa ê e te mea tuʻati o te vahine e te tane, e ia amuihia te reira e hotu mai te hoê mea maitai a‘e.

Teie ta’u taparuraa i te mau vahine e te mau tamahine i teie mahana, a paruru e a aupuru i te puai pae morare e vai ra i roto ia outou. A faaherehere i te reira faufaa tumu e te mau horo‘a hoê ta outou e hopoi nei i roto i teie nei ao. To outou mana‘o matamua, o te raveraa ïa i te mea maitai e te riroraa ei mea maitai, e a pee noa ai outou i te Varua Maitai, e tupu rahi mai to outou haamanaraa pae morare e ta outou faaûruraa pae morare. Te parau nei au i te feia apî tamahine, eiaha ia moʻe te reira puai pae morare e noa’tu e, aita â outou i faatupu hope roa i te reira. A hi‘o maitai ia vai mâ noa ta outou mau parau, eiaha te parau ino ; ia vai tano to outou mau ahu, eiaha te haapeu-noa-raa ; e ia ite-noa-hia to outou huru mâ i roto i ta outou mau ohipa, eiaha te haaviiviiraa. Eita e roaa ia outou ia faateitei ia vetahi ê mai te viivii ore mai, i te hoê pae, e i te tahi pae, te anaanatae ra outou i te viivii.

E te mau tuahine, no te mau faanahoraa atoa tei roto outou, o to outou auraa e te Atua, to outou Metua i te Ao ra, o oia te puna no to outou mana pae morare, o ta outou e tuu noa i mua. A haamana‘o e, ua tae mai te mana o Iesu na roto i To’na mana‘o-rotahi-raa i te hinaaro o te Metua. Aita Oia i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai To’na metua.11 A tutava e a riro mai i teie huru pipi na te Metua e na te Tamaiti, e eita ta outou faaûruraa e morohi.

E eiaha outou e taiâ ia faaohipa i teie faaûruraa ma te mataʻu ore e te mana‘o tatarahapa. « Ia vai ineine â outou ia parau atu i te [tane, vahine e tamarii atoa] ia ui mai ia outou i te ti‘aturi i roto ia outou na ».12 « E faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â, i te hora au e te hora au ore ; e faaite hua i te hapa, e aʻo atu, e faaitoito atu, ma te faaoromai rahi, e te haapii-maite-raa’tu ».13 « Ia haapii atu i to outou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau ».14 « E e haapii atoa … [ia ratou] ia pure, e ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu ».15

I roto i teie mau parau aʻo i te mau vahine, eiaha roa te tahi e hape. No to’u arueraa e to’u faaitoitoraa i te puai pae morare o te mau vahine, aita vau e parau nei e, ua nehenehe noa i te mau tane e i te mau tamaroa ia ape i ta ratou hopoi‘a ia ti‘a no te parau mau e te parau ti‘a, e aore râ, e ere ta ratou hopoi‘a ia tavini, ia faatusia e ia faatere, i te mea iti a‘e i ta te mau vahine e aore râ, ua nehenehe e vaiiho atu i te mau vahine ra. E te mau taea‘e, ia ti‘a tatou e te mau vahine atoa, ia amo amui ana‘e i ta ratou mau hopoi‘a e ia aupuru tatou i te haamanaraa pae morare o to tatou hoa.

E te mau tuahine here e, te turuʻi nei matou i ni‘a i te puai pae morare ta outou e hopoi nei i roto i teie nei ao, i roto i te faaipoiporaa, i roto i te utuafare, i roto i te Ekalesia. Te turuʻi nei matou i ni‘a i te mau haamaitairaa ta outou e faatae nei na roto i ta outou mau pure e to outou faaroo, no ô mai i te raʻi. Te pure nei matou no to outou paruru, to outou maitai e to outou oaoa e no ta outou faaûruraa, ia paturuhia te reira. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. 2 Timoteo 1:5.

  2. Orson Scott Card, « Neighborliness: Daines Style », Ensign, Eperera 1977, 19.

  3. Neal A. Maxwell, « The Women of God », Ensign, Me 1978, 10–11.

  4. Hi‘o Mose 2:27.

  5. Hi‘o Mose 6:57–60.

  6. Mose 1:39.

  7. « Hoê tenetere a‘enei, ua itehia mai i te hoê aivanaa no ni‘a i te taamuraa, o John Bowlby e, ua riro te taamuraa tei tupu na roto i te aupururaa rahi roa a te metua vahine i ta’na tamarii ei niu rahi roa no te tupuraa sotiare e te tupuraa i te manava … E ua ite mai te aivanaa Sara Ruddick, o te ‘poihere’ o te metua vahine te niu rahi no te ti‘araa metua aravihi. Na roto i te ‘mata faaoromai e te mata o te here’, e faatupu te mau metua i te hoê ite taa ê no ta ratou mau tamarii—te hoê ite e horo‘a ia ratou i te hoê hi‘oraa atea taa ê no eaha te mau ‘raveraa maitai roa a‘e’ no te tamarii » (Jenet Jacob Erickson, « Love, Not Perfection, Root of Good Mothering », Deseret News, 12 no me 2013, G3).

  8. E parau mau e, e rave rahi uʻi i ma‘iri a‘enei, ua faahepo-noa-hia e ua faateimaha-noa-hia te mau vahine i te hopoi‘a tano ore i roto i te utuafare e te ohipa toroʻa, eiaha râ teie huru mana‘o i te tahi e teie faatusiaraa ia riro roa ei hoê haatîtîraa. Ua parau o Elder Bruce C. Hafen : « Mai te mea ‘te manaʻoraa i te tahi’ e faaere i te vahine i to’na hiro‘a mau e to’na iho tupuraa, ua hape ïa tera huru feruriraa i te manaʻoraa i te tahi … I teie râ tau, ua rahi roa ta te mana‘o faataui peu (libérationniste) i to’na pae, ma te faahoho‘a i te mau vahine ei taata i te atea ê roa o to’na utuafare. Te tahi atoa hi‘oraa, e hi‘oraa paari a‘e, oia hoʻi, e ti‘araa apipiti to te tane e te vahine … Te mana‘o faahapa e faahaere nei i te mau metua vahine mai te ti‘araa piri i te ti‘araa atea, te faaore ra ïa ratou i tera repo ropu faahotu no te apipitiraa. Te feia e faahaere nei i te mau metua vahine mai te manaʻoraa i te tahi i te mana‘o pipiri, te faaore ra ïa ratou i tera repo ropu faahotu no te mana‘o taviniraa e tauturu nei i te tupuraa o te vahine iho. No teie mau peu faarahi, ua riro atura ïa te mau matuturaa no ni‘a i te faufaa o te ti‘araa metua ei faaitiraa eiaha noa te mau metua vahine, te taatoaraa râ o te mau vahine » (« Motherhood and the Moral Influence of Women » [parau tei vauvauhia i te World Congress of Families II, Geneva, Plenary Session IV, 16 no novema 1999], http://worldcongress.org/wcf2_spkrs/wcf2_hafen.htm).

  9. Ua parau te hoê metua vahine i ni‘a i te tuhaa papa‘iraa a te veʻa iho Wall Street Journal : « Taa ê noa’tu i te tahi mau Momoni, mau ati Iuda evanelia e aore râ te au i te faaroo mau, te rahiraa o tatou aita e ite nei nahea i te haapii i ta tatou mau tamaiti e tamahine eiaha e horo‘a ohie noa i to’na tino … E oia mau, i rotopu i to’u iho mau hoa vahine, ua puai roa te hiaai ia hoʻi i muri. Aita hoê o ratou te ore e puta mai i te hoê mana‘o tamau no te tatarahapa i ta ratou mau haereʻa matamua i te pae no te taʻotoraa i te taata. E aita roa e vahine ta’u i te uiui atu no ni‘a i te reira tei parau mai e, ahani ua rahi atu ta’u i tamata na » Jennifer Moses, « Why Do We Let Them Dress Like That? » Wall Street Journal, 19 no mati 2011, C3).

  10. Margaret D. Nadauld, « Te oaoa o te auvahineraa », Liahona, Tenuare 2001, 18.

  11. Hi‘o Ioane 8:29.

  12. 1 Petero 3:15.

  13. 2 Timoteo 4:2.

  14. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 93:40.

  15. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 68:28.