2010–2019
Te mau haamaramarama o te Ra‘i
Atopa 2013


Te mau haamaramarama o te Ra‘i

E tae mai te mau haamaitairaa pae varua e te pae tino i roto i to tatou oraraa a ora ai tatou i te ture no te tuhaa ahuru.

Te hinaaro nei au e faaite atu e piti haapiiraa faufaa ta’u i haapii mai no ni‘a i te ture no te tuhaa ahuru. Te haapiiraa matamua no ni‘a ïa i te mau haamaitairaa e fariihia e te taata e te mau utuafare ia haapa‘o maitai ana‘e ratou i teie faaueraa. Te piti o te haapiiraa, te haapapû ra te reira i te faufaa o te tuhaa ahuru i roto i te tupuraa i te rahi o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te ao atoa nei. Te pure nei au ia haapapû mai te Varua Maitai ia tatou tata‘itahi i te ti‘araa mau o te mau parau tumu ta’u e vauvau atu.

Haapiiraa numera 1—Haamaitairaa rarahi eita râ e mana‘ohia

Ua riro te metua vahine o te tuahine Bednar ei vahine faaroo e ei metua vahine faauruhia. Mai te omuaraa o to’na faaipoiporaap, ua faaherehere maite oia i te mau parau no te tereraa faufaa o te utuafare. I te roaraa o te tau, ua matutu maite oia i te faufaa a te utuafare, te faufaa e ô mai e o te haamau‘ahia, ma te faaohipa i te hoê buka matuturaa ohie roa. E rave rahi matahiti to’na matutu-maite-raa i te mau haamaramaramaraa papû e te faufaa.

I te taure‘are‘araa o te tuahine Bednar, ua faaohipa to’na metua vahine i te mau haamaramaramaraa i roto i te mau buka matuturaa no te haapapû i te mau parau tumu faufaa o te hoê oraraa tarani e o te faatere-maite-raa i te oraraa utuafare. I te hoê mahana, a hi‘opo‘a ai raua i te mau tuhaa o te mau haamau‘araa, ua ite a‘e ra to’na metua vahine i te hoê hi‘oraa. Oia ho‘i, tei raro roa te mau haamau‘araa no te taote e no te mau raau no to ratou utuafare ia faaauhia i tei numerahia. I muri iho, ua faatuati oia i taua mea ra i ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia e ua faaite atu ra i ta’na tamahine i te hoê parau mau faufaa rahi: Ia haapa‘o ana‘e tatou i te ture no te tuhaa ahuru, e mea pinepine tatou i te farii i te mau haamaitairaa rarahi eita râ e mana‘ohia, inaha, e ere te reira ta tatou i tia’i na, e e mea ohie ho‘i ia tau‘a ore i te reira. Aita te utuafare i farii i te tahi mau tino moni hau atu. Tera râ, ua tuu mai te hoê Metua here i te Ao ra i te tahi mau haamaitairaa ha‘iha‘i roa na roto i te tahi mau rave‘a ha‘iha‘i roa. Ua haamana‘o tamau noa te tuahine Bednar i teie haapiiraa faufaa roa no roto mai i to’na metua vahine no ni‘a i te tauturu ta tatou e farii na roto mai i te mau haamaramarama o te ra‘i, mai ta Malaki i fafau mai i roto i te Faufaa Tahito (a hi‘o Malaki 3:10).

E rave rahi te taime ia haapii ana‘e tatou e ia faaite papû i ni‘a i te ture no te tuhaa ahuru, e faatumu tatou i to tatou feruriraa i ni‘a i te mau haamaitairaa oioi, rarahi e te ite-oioi-hia o ta tatou e farii i te pae tino nei. E mea papû maitai e, e horo‘ahia mai taua mau haamaitairaa. Area râ, te vai ra te tahi atu mau haamaitairaa ta tatou e farii no to tatou haapa‘oraa i teie faaueraa, e mau haamaitairaa rarahi tera râ, eita e mana‘ohia. E ite tatou i te reira huru haamaitairaa mai te mea e, e mea araaraa e e mea haapa‘o maite tatou i te pae varua (a hi‘o 1 Korinetia 2:14).

E haapiiraa rahi roa to roto i teie hoho‘a o te « mau haamaramarama » o te ra‘i ta Malaki i faaohipa. Na roto mai ho‘i i te haamaramarama te maramarama o te natura i te tomo mai i roto i te hoê fare. Oia atoa te faaururaa e te mau mea o te varua, e ninii-atoa-hia mai te reira na roto mai i te mau haamaramarama o te ra‘i i roto i to tatou nei oraraa mai te mea e, e faatura tatou i te ture no te tuhaa ahuru.

Ei hi‘oraa, te hoê haamaitairaa mana‘o-ore-hia, tera râ, e haamaitairaa faufaa atoa, ta tatou e farii, o te horo‘a ïa o te aau mehara, inaha ho‘i, na to tatou mauruuru i te mau mea i fariihia e tatou, e haavî i to tatou mau hinaaro i te mau mea e hiaaihia ra e tatou. Te hoê taata aau mauruuru, ua î ïa oia i te oaoa. Te hoê taata aau mauruuru ore, aita ïa e hopearaa to’na ati oaoa ore (a hi‘o Luka 12:15).

E titau paha tatou e e pure atoa ho‘i no te ani i te tauturu ia itehia te hoê ohipa maitai. Tera râ, e titauhia te mata e te taria o te faaroo (a hi‘o Etera 12:19), no te iteraa i te horo‘a o te varua ite hohonu, o te nehenehe e horo‘a ia tatou i te mana ia ite i te mau ohipa maitai o ta te tahi atu mau taata e tau‘a ore—e aore ra, te fariiraa i te haamaitairaa o te hinaaro tuutuu ore ia imi itoito e te tamau noa i te hoê ti‘araa, hau atu i te imiraa a te tahi atu mau taata. E hinaaro paha tatou ia roaa te hoê ohipa ia tatou, tera râ, te haamaitairaa ta tatou e farii na roto mai i te mau haamaramarama o te ra‘i, o te aravihi rahi a‘e ïa no te taui i te huru o to tatou oraraa, eiaha râ e tia’i e na te hoê taata e aore ra, na te hoê mea ê atu e taui i te huru o to tatou oraraa.

Te hinaaro nei e te rohi nei paha tatou ia haamaaraahia ta tatou moni ohipa ia nava‘i maitai atu â te mau mea e hinaarohia no te oraraa. Tera râ, e titauhia te mata e te taria o te faaroo, no te iteraa i roto ia tatou i te tupuraa i te rahi o to tatou aravihi pae varua e te pae tino (a hi‘o Luka 2:52) no te faarava‘iraa i to tatou mau hinaaro pae tino noa’tu te iti o te moni, no te iteraa atoa i te aravihi rahi a‘e no te haapa‘oraa na mua roa i te mau mea faufaa a‘e, e no te oraraa i te hoê oraraa ha‘iha‘i, e te haamaitai-atoa-raa i to tatou aravihi no te atuatu i te mau tao‘a e mauhia ra e tatou. E hinaaro paha tatou ia rahi atu ta tatou moni apî, tera râ, te haamaitairaa e fariihia e tatou na roto mai i te mau haamaramarama o te ra‘i, o te aravihi rahi a‘e ïa no te taui i te huru o to tatou oraraa, eiaha râ e tia’i e na te hoê taata e aore ra, na te hoê mea ê atu e taui i te huru o to tatou oraraa.

Ua pure te mau faehau apî i roto i te Buka a Moromona (a hi‘o Alama 53; 56–58) ma te tuutuu ore ia haapuai mai te Atua e ia faaora ia ratou i te rima o to ratou mau enemi. Te vahi faahiahia, aita te mau pahonoraa i teie mau pure i faarahi atu i te mau mauhaa tama’i, aita atoa i faarahi atu i te tai‘o o te nuu. Ua horo‘a mai râ te Atua i roto i teie mau faehau haapa‘o maitai i te haapapûraa e, e faaora Oia ia ratou, ua horo‘a mai i te hau i roto i to ratou varua, e i te faaroo e te ti‘aturiraa rahi e faaora Oia ia ratou (a hi‘o Alama 58:11). No reira, ua itoito te mau tamarii a Helamana, ma te mana‘o papû ia upootia, e ua haere i mua ma to ratou puai atoa no te aro i te Atilamana (a hi‘o Alama 58:12–13). I te haamataraa, mai te mea ra e, e ere te papûraa, te hau, te faaroo e te ti‘aturi tei hinaarohia e te teie mau faaehau i roto i te aroraa, tera râ, teie mau te mau haamaitairaa i titauhia i teie mau tamaiti itoito no te haere i mua e ia upootia i te pae tino e i te pae varua.

I te tahi taime e ani paha tatou i te Atua ia horo‘a mai i te manuïa, e te horo‘a mai nei Oia i te itoito i te tino e i te feruriraa. E taparu paha tatou ia faufaahia tatou, e ua horo‘ahia mai te ite rahi e te faaoroma’i, e aore ra, te ani ra paha tatou ia tupu i te rahi i te pae varua, e te horo‘ahia mai nei ïa te horo‘a o te aroha. E nehenehe Oia e tuu mai i ni‘a ia tatou i te iteraa hohonu e te ti‘aturi papû ia tautoo ana‘e tatou ia rave faaoti i te mau opuaraa maitai. E ia taparu ana‘e tatou ia horo‘ahia mai te tauturu i roto i te mau fifi o te oraraa pae tino, pae varua e te pae feruriraa, e riro Oia i te faarahi i to tatou hinaaro tuutuu ore e to tatou itoito.

Te fafau atu nei au e, mai te mea e haapa‘o outou e o vau nei i te ture o te tuhaa ahuru, e mea papû maitai e, e iritihia mai te mau haamaramarama o te ra‘i, e a niniihia mai ai te mau haamaitairaa pae varua e te pae tino, e eita e ravai te vahi vairaa i te reira (a hi‘o Malaki 3:10). E haamana‘o atoa tatou i te parau a te Fatu e:

« E ere ho‘i to’u ra mana‘o i to outou ra mana‘o, e ere ho‘i to outou ra haerea i to’u ra haerea, te na reira maira Iehova.

« Mai te ra‘i nei ho‘i e teitei rahi to’na i to te fenua, oia atoa to’u ra haerea, e teitei ïa i to outou haerea, e to’u ra mau mana‘o i to outou ra mau mana‘o » (Isaïa 55:8–9).

Te faaite papû nei au e, mai te mea e, e haapa‘o maitai tatou i te pae varua, e haamaitaihia tatou i te maitai o te mata e ite maramarama, (te maitai) o te taria e faaroo tamau a‘e, e (i te maitai) o te aau e haroaroa hau atu i te faufaa rahi e te mana‘o-ore-hia o To’na mau haerea, To’na mau mana‘o, e Ta’na mau haamaitairaa i roto i to tatou oraraa.

Haapiiraa numera 2—te ohie o te haerea o te Fatu

Hou a piihia ai au ia tavini i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ua tai‘o vau e rave rahi taime i roto i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau i te parau no te apooraa tei piihia no te hi‘opo‘a e no te horo‘a i te moni o te tuhaa ahuru. Ua haamauhia te Te Apooraa Matutu i te tuhaa ahuru na roto i te heheuraa, tei roto te Peresideniraa Matamua, te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, e te Episekoporaa Faatere Rahi (a hi‘o PH&PF 120). I te ava‘e titema 2004, a faaineine ai au e haere no te taime matamua i roto i te apooraa a teie tomite, ua feruri au e, e taime faufaa rahi teie no te haapii ia’u.

Te haamana‘o noa nei â vau i te mau mea ta’u i haapii mai e i ite i roto i taua apooraa ra. Ua roaa ia’u te hoê mauruuru e te hoê faaturaraa rahi a‘e i te mau ture no te moni a te Fatu no te mau taata, no te mau utuafare, e no Ta’na Ekalesia. Te faanahonahoraa tumu no te moni a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei—no te apî e no te haamau‘araa—ua faataahia ïa i roto i te tuhaa 119 e te 120 o te Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. E piti faahitiraa parau i roto i teie mau heheuraa o te horo‘a nei i te niu no te tereraa faufaa a te Ekalesia.

Te faahiti ra te tuhaa 119 e, titauhia i te mau melo paatoa ia aufau « i te tufaa ahuru no ta ratou apî e noaa mai i te mau matahiti atoa; e e riro teie ei ture tumu ia ratou ra e a muri noa’tu … te na reira maira te Fatu » (irava 4.).

E no ni‘a i te parau faatia no te haamau‘araa i te tuhaa ahuru, ua parau te Fatu e, « E haapa‘ohia’i te reira e te hoê apooraa, no te Peresideniraa Matamua no ta’u Ekalesia, e no te episekopo e ta’na na faaa‘o, e na ta’u apooraa teitei e na to’u iho reo ia ratou ra, te na reira mai nei te Fatu » (PH&PF 120:1). Te « episekopo e ta’na na faaa‘o » e « ta’u apooraa teitei » e parauhia nei i roto i teie heheuraa, o te Episekoporaa Faatere Rahi ïa e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i teie mahana. Te faaohipahia nei teie moni i roto i te tupuraa vitiviti o te ekalesia no te haamaitai i te taata e i te mau utuafare i te pae varua na roto i te paturaa e te atuaturaa i te mau hiero e i te mau fare haamoriraa, na roto atoa i te patururaa i te ohipa misionare, te iritiraa e te nene‘iraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te tura‘iraa i te ma‘imiraa aamu utuafare, te aufauraa i te mau fare haapiiraa e te haapiiraa evanelia, e te raveraa e rave rahi atu mau opuaraa a te Ekalesia ia au i te faatereraa a te mau tavini faatoro‘ahia a te Fatu.

Te maere nei au i te papû e i te poto o teie na heheuraa e piti ia faaauhia i te mau arata‘iraa ohipa rahi i te pae no te faatereraa faufaa e faaohipahia nei i roto i te mau pŭpŭ e i te mau faatereraa hau e rave rahi ati a‘e te ao nei. Nahea e nehenehe ai i te mau ohipa pae tino o te hoê pŭpŭ rahi mai te Ekalesia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai, ia faaterehia i te ao atoa nei ma te faaohipa noa i teie huru arata‘iraa poto roa? No’u nei, e mea afaro ti‘a te pahonoraa: na te Fatu teie ohipa, ua ti‘a Ia’na ia rave i Ta’na iho ohipa (a hi‘o 2 Nephi 27:20), e te faauru nei e te arata‘i nei te Faaora i To’na mau tavini a faaohipa ai ratou i Ta’na mau arata‘iraa e a rave ai ratou i Ta’na ohipa.

I roto i taua apooraa matamua ra, ua maere au i te ohie o te mau parau tumu tei arata‘i i ta matou mau haamanaraa e ta matou mau faaotiraa. I roto i te ohipa no te moni a te Ekalesia, te haapa‘ohia nei e piti parau tumu niu e te tauiui ore. A tahi, te ora nei te Ekalesia i roto i te otia o ta’na mau rave‘a e aita ho‘i e haamau‘a i te moni hau atu i te roaa mai nei ia’na. A piti, te faataahia nei te hoê tuhaa o te apî e roaa mai i te matahiti ei tuhaa moni faaherehere no te mau taime hinaaro rû e no te mau hinaaro mana‘o-ore-hia. I te roaraa o te tau, ua haapii te Ekalesia i to’na mau melo i te parau tumu o te faataaraa i te maa, te mori, e te moni no te pahono i te mau hinaaro rû e tupu mai. Te haapa‘o atoa nei te Ekalesia i te reira mau parau tumu e haapii-tamau-hia nei i te mau melo.

A tere noa ai te apooraa, ua tupu a‘era te hinaaro i roto ia’u ia haapa‘o atoa te mau melo paatoa o te Ekalesia i te rave‘a a te Fatu iho, e rave‘a ohie, maramara, rave‘a afaro, te aau aroha, e te mana ho‘i (a hi‘o PH&PF 104:16) no te arata‘i i te mau ohipa pae tino a Ta’na Ekalesia. E rave rahi matahiti i teie nei to’u raveraa i te ohipa i roto i teie Apooraa Matuturaa Tuhaa Ahuru. I te mau matahiti atoa ua tupu noa i te rahi to’u mauruuru e te faatura i te hi‘oraa o te Fatu, e ua hohonu roa’tu te mau haapiiraa i apohia mai.

Te î nei to’u aau i te here e i te faahiahia no te mau melo faaroo e te haapa‘o maitai o teie Ekalesia no te mau fenua atoa, te mau opu atoa, te mau reo atoa e te mau nunaa atoa. A ratere ai au na te ao nei, ua haapii mai au i te parau no to outou mau ti‘aturiraa e te mau moemoea, to outou huru oraraa taa‘e te tahi e te tahi, e ta outou mau tautooraa. Ua parahi au i roto i ta outou mau pureraa no te Ekalesia e ua ratere au na roto i te tahi o to outou mau fare. Ua haapuai to outou faaroo i to’u faaroo. Ua faatupu to outou haapa‘o maitai i te haapa‘o maitai rahi a‘e i roto ia’u. E ua faauru to outou maitai e to outou haapa‘o i te ture o te tuhaa ahuru ia’u ia riro ei taata, ei tane, ei metua tane e ei ti‘a faatere no te Ekalesia maitai a‘e. Te haamana‘o nei au e te feruri nei au ia outou i te mau taime atoa e parahi au i roto i te putuputuraa a te Apooraa Matutu Tuhaa Ahuru. Mauruuru no to outou maitai e to outou haapa‘o maitai na roto i to outou haapa‘oraa i ta outou mau fafauraa.

Te ite nei te feia faatere o te Ekalesia a te Fatu i faaho‘i-faahou-hia mai i te hopoi‘a rahi o te tiaau-maite-raa i te mau ô mo‘a a te mau melo o te Ekalesia. Ua ite papû matou i te huru mo‘a o te lepeta a te vahine ivi.

« E te parahi ra Iesu i mua iho i te piha vairaa tao‘a ra, hio atura i te taata i te tuuraa i te moni i roto i taua vairaa ra; e rave rahi te feia tao‘a i tuu i te moni rahi i roto.

« Ua haere maira te hoê vahine tao‘a ore, e ivi, ua tuu maira i e piti lepeta i roto, oia te koderane hoê ra.

« Ua parau atura Iesu i Ta’na mau pipi, na ô atura ia ratou, oia mau ta’u e parau atu ia outou nei, E rahi ta teie nei vahine ivi tao‘a ore i tuu i roto i te pueraa tao‘a nei i ta ratou atoa:

« E tiahapa ho‘i no ta ratou tao‘a rahi ta ratou i tuu i roto, area oia ua hope roa a’na tao‘a rii navai ore i te tuuhia e ana i roto ». (Mareko 12:41–44).

Ua ite au iho e, te ara maitai nei te Apooraa Matuturaa Tuhaa Ahuru i te haapa‘oraa i te lepeta a te vahine ivi ra. Te faaite nei au i to’u mauruuru i te Peresideni Thomas S. Monson e i to’na na tauturu no ta ratou faatereraa maitai i te raveraa i teie tiaauraa mo‘a. E te faaite nei au i te reo (a hi‘o PH&PF 120:1) e i te rima o te Fatu o te paturu nei i Ta’na mau tavini haamanahia i te raveraa i te ohipa ei mono No’na.

Hoê Aniraa manihini e hoê iteraa papû

Te aufau-ti‘a-raa i te tuhaa ahuru, ua hau atu ïa i te hoê hopoi‘a noa; o te hoê ïa tahiraa faufaa i te roto i te parau no te haamo‘araa o te taata iho. No outou e aufau nei i ta outou tuhaa ahuru, te haapoupou nei au ia outou.

Outou o te ore nei e haapa‘o i te ture no te tuhaa ahuru, te ani manihini nei au ia outou ia feruri i ni‘a i te reira e ia tatarahapa. Te faaite papû nei au e, na roto i to outou haapa‘o i teie ture na te Fatu, e iritihia mai te mau haamaramarama o te ra‘i i ni‘a ia outou. Eiaha e faataere i te mahana o to outou tatarahapa.

Te faaite papû nei au e, e tae mai te mau haamaitairaa pae varua e te pae tino i roto i to tatou oraraa a ora ai tatou i te ture no te tuhaa ahuru. Te faaite nei au e, pinepine te reira mau haamaitairaa i te riro ei mau haamaitairaa rarahi, eita râ e mana‘ohia. Te faaite atoa nei au e, na te ohie o te rave‘a a te Fatu o te ite-papû-hia nei i roto i te tereraa ohipa pae tino o Ta’na Ekalesia, e horo‘a mai i te mau hi‘oraa o te nehenehe e arata‘i ia tatou tata‘itahi e to tatou utuafare. Te pure nei au ia haapii tatou tata‘itahi i teie mau haapiiraa faufaa, e ia fana‘o ho‘i i te reira, i roto i te i‘oa mo‘a o te Fatu o Iesu Mesia ra, amene.