2010–2019
Te mau tia‘i mamoe mau
Atopa 2013


Te mau tia‘i mamoe mau

Te pahono nei te haapiiraa utuafare i te mau pure e rave rahi e te faati‘a nei te reira ia tatou ia ite i te mau tauiraa e nehenehe e tupu i roto i te oraraa o te mau taata.

I teie pô, i ô nei i roto i te pû amuiraa rahi i Roto Miti, e na te tahi atoa mau vahi i te atea ê e fatata mai, ua putuputu te feia e mau nei i te autahu‘araa a te Atua. Oia mau, e « autahuʻa arii » mau outou—oia hoʻi te hoê « uʻi ma‘itihia », mai ta te aposetolo Petero i parau.1 E haamaitairaa no’u ia paraparau atu ia outou.

I to’u apîraa, e tere to’u utuafare, pauroa te mau tau veʻaveʻa, i te vahi ra Provo Canyon, e 45 maile (72 km) i te pae apatoʻa, hitiʻa o te ra no Roto Miti, e faaea matou i reira i roto i to matou fare naʻinaʻi e rave rahi hepetoma. No matou te mau tamaroa, e tia‘i noa matou i tera taime no te haere e taiʻa rii na roto i te anavai e aore râ e ouʻa i roto i te pape, no reira, e ani noa matou ia faatere-vitiviti-hia te pereoo. I tera ra tau, e Olsmobile no te matahiti 1928 te pereoo ta to’u metua tane e faahoro. Ia na ni‘a’tu matou i te 35 maile (56 km) i te hora, e parau ïa to’u metua vahine, « E haere mărû rii ! E haere mărû rii ! » E parau ïa vau, « A tâumi i te haapuairaa papa ! A tâumi !

Tera noa 35 maile i te hora ta papa e faahoro e tae roa’tu matou i te Provo Canyon e aore râ e tae matou i te hoê tioiraa, i reira matou e tape‘a ai no te tahi nana mamoe e haere ra na ni‘a i te puromu. E hi‘o noa matou ia ratou, hanere e hanere mamoe te haere na mua ia matou, e aita e tia‘i mamoe, e uri noa tera e aoa ra na muri ia ratou. Tei muri roa te tia‘i mamoe i ni‘a i te puaahorofenua—aita e tavaha (bride) e tuto haneti noa. E to muri roa oia i ni‘a i te puaahorofenua, te tarava ra, ua ite hoʻi te puaahorofenua i hea e haere atu e na te uri aoa e rave ra i te ohipa.

E faaau tatou i te reira i te mea ta’u i ite i Munich, i te fenua Helemani, e rave rahi matahiti i teie nei. E poʻipoʻi sabati te reira, te haere ra matou i te hoê amuiraa misionare. Te hi‘o noa ra vau na roto i te haamaramarama pereoo a te peresideni misioni, ite atura vau i te hoê tia‘i mamoe e te tahi amaa raau i te rima, te arata‘i ra i te mau mamoe. Ua pee ratou ia’na noa’tu te vahi e haere oia. Ia haere ona i te pae aui, e pee ratou ia’na i te pae aui. Ia haere oia i te pae atau, e pee atoa ratou ia’na i tera pae. Te faaau nei au i te tia‘i mamoe mau e arata‘i nei i ta’na mau mamoe e te tia‘i mamoe e horo rii noa na muri i ta’na mau mamoe.

Ua parau Iesu, « O vau te tia‘i mamoe maitai ra, ua ite au i ta’u iho ».2 Te horo‘a nei Oia ia tatou i te hi‘oraa maitai roa no te ti‘a mamoe mau.

E te mau taea‘e, ei autahu‘araa na te Atua, e hopoi‘a tia‘i mamoe ta tatou. Na te paari o te Fatu i horo‘a mai i te mau arata‘iraa ia riro mai tatou ei mau tia‘i mamoe no te mau utuafare o te Ekalesia, i reira e ti‘a ai ia tatou ia tavini, ia haapii e ia faaite papû atu i te parau ia ratou. Te piihia nei te reira, te haapiiraa utuafare, o tera te tumu parau ta’u e hinaaro nei e paraparau atu ia outou i teie pô.

Na te episekopo i roto i te mau paroisa atoa o te Ekalesia, e hi‘o i te faataaraa i te feia e mau nei i te autahu‘araa ei mau haapii utuafare no te hahaere i te fare o te mau melo i te mau avaʻe atoa. E haere apipiti ratou. Ia nehenehe ana‘e, e haere te hoê tamaroa e mau nei i te toroʻa tahuʻa e aore râ haapii i roto i te Autahu‘araa a Aarona na muri i te hoê taata paari e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka. Ia haere ana‘e ratou i roto i te fare o te feia ta ratou e haapa‘o nei, e ti‘a i te tamaroa e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona ia rave i te tahi tuhaa i roto i te haapiiraa. Na teie titauraa e tauturu mai ia faaineine i te feia apî tamaroa no te misioni, e no te hoê oraraa i roto i te taviniraa a te autahu‘araa.

Te faanahoraa o te haapiiraa utuafare, e pahonoraa ïa no te heheuraa no to tatou anotau, e heheura o te tono nei i te feia tei faatoroʻahia i te autahu‘araa « ia haapii, tatara i te parau, faaaʻo, bapetizo … e ia hahaere i te mau fare o te mau melo atoa, e ia aʻo atu ia ratou ia pure ma te reo faaroo e i te vahi moemoe hoʻi e ia haapa‘o hoʻi i te mau ohipa no te utuafare … [ia tia‘i i te ekalesia] i te mau taime atoa, e ia vai noa i piha‘i iho ia ratou e ia faaitoito ia ratou ra ; e ia hi‘o noa ia ore te ino ia ô mai i roto i te ekalesia, eiaha atoa te aau etaeta te tahi i te tahi, eiaha atoa te haavare, te ohumu, e aore râ te parauraa i te parau ino ».3

Ua aʻo te peresideni David O. McKay : « Ua riro te haapiiraa utuafare ei hoê o ta tatou mau rave‘a ru roa a‘e e te mea hoona roa a‘e, ia aupuru e ia faaûru, ia aʻo e ia arata‘i i te mau tamarii a to tatou Metua … [E] taviniraa hanahana te reira, e piiraa hanahana. E hopoi‘a na tatou ei Haapii Utuafare ia hopoi i te … varua i roto i te mau fare atoa e te mau aau atoa. Na roto i te hereraa i te ohipa e te raveraa i te faito maitai roa a‘e e noaa mai, e noaa mai ai te hau faito ore, te oaoa e te aau anaanatae i te hoê haapii [hanahana], o te pûpû ia’na iho no te [haapii] i te mau tamarii a te Atua ».4

I roto i te Buka a Moromona, te tai‘o nei tatou no Alama, « i faatahinu ai oia i te mau tahuʻa atoa e te mau haapii atoa hoʻi no ratou ra, o te feia parau ti‘a ana‘e râ tei faatahinuhia.

« I tia‘i ai ratou i to ratou mau taata, e ua tauturu hoʻi ia ratou i te mau mea o te parau ti‘a ra ».5

A rave ai tatou i ta tatou mau hopoi‘a haapiiraa utuafare, e mea paari ïa tatou mai te mea e haapii e e maramarama tatou i te mau tamataraa o te mau melo atoa o te utuafare, ia tano maitai ta tatou haapiiraa e ta tatou pûpûraa i te tauturu.

E riro atoa te hoê haapiiraa utuafare i te manuïa ia rave-atea-hia te faataaraa i te tai‘o mahana. No te faahoho‘a i teie parau, e faaite atu vau ia outou i te hoê ohipa i tupu i ni‘a ia’u a tau matahiti i teie nei. I tera ra tau, tei roto o Spencer W. Kimball, Gordon B. Hinckley e o Thomas S. Monson i te tomite rahi no te ohipa misionare. I te hoê ahiahi, ua faatupu te taea‘e e te tuahine Hinckley i te hoê tamaaraa i to ratou fare no te mau melo o te tomite e ta ratou vahine atoa. No faaoti noa mai nei matou i ta matou tamaaraa, patotohia mai nei i te uputa. Ua iriti te peresideni Hinckley i te uputa, e te ti‘a noa ra i reira hoê o ta’na mau haapii utuafare. Ua parau mai teie haapii utuafare e, « ua ite au e, aita tatou i faaoti i te tai‘o mahana, e aita atoa to’u hoa i tae mai, ua mana‘o râ vau e, e ti‘a ia’u ia haere mai i teie pô. Aita roa vau i mana‘o e, e taata te tae mai i ô orua i teie pô ».

Ua ani manihini a‘era te peresideni Hinckley i te haapii utuafare ia tomo mai e ia parahi e ia haapii i teie e toru aposetolo e ta ratou vahine no ni‘a i te hopoi‘a a te melo. Ua taiâ rii ihoa, e ua faaitoito noa mai teie haapii utuafare. Ua haamauruuru te peresideni Hinckley ia’na no to’na taeraa mai, ei reira, oioi roa ona i te haereraa i rapae.

Teie faahou te tahi hi‘oraa no te tahi huru tano ore no te raveraa i te haapiiraa utuafare. E aamu no te peresideni Marion G. Romney, e tauturu ona i roto i te Peresideniraa Matamua a tau matahiti i ma’iri a‘enei, ua parau mai oia no te hoê haapii utuafare tei haere mai i to ratou fare i te hoê pô i te tau toʻetoʻe. Ua tape‘a noa oia i to’na taupoo i roto i to’na rima e ua pe‘ape‘a oia i te parauraahia oia ia parahi e ia horo‘a i ta’na parau poro‘i. Ua ti‘a noa oia ma te parau e, « oia, e te taea‘e Romney, e, e mea toʻetoʻe i rapae e aita vau i tupohe i to’u pereoo a‘unei e pohe roa’tu ai. Ua haere noa mai au ia ti‘a ia’u ia parau i te episekopo e, ua rave au i ta’u hahaereraa utuafare ».6

I muri a‘e i to te Peresideni Ezra Taft Benson faati‘araa i te iteraa o te Peresideni Romney no teie ohipa i roto i te hoê putuputuraa na te autahu‘araa, ua parau oia i muri iho e, « e roaa ia tatou i te rave maitai a‘e, te mau taea‘e—maitai faahou atu ! »7 Ua tu to’u mana‘o.

Ua hau atu â te haapiiraa utuafare i te hahaere-noa-raa hoê taime i te avaʻe. Tei ia tatou nei te hopoi‘a ia haapii, ia faaûru, ia faaitoito, e ia hahaere outou i te melo mauiui, e faahoʻi ia ratou i te pureraa e i te pae hopea roa, i te faateiteiraa no te mau tamaiti e te mau tamahine a te Atua.

No te tauturu ia tatou i roto i ta tatou mau tautooraa, e horo‘a atu vau i teie parau paari e tano maitai no te mau haapii utuafare. Na Abraham Lincoln teie parau, te na ô ra : « Ua hinaaro outou ia aro te taata no outou, e haapapû na mua i roto i to’na mana‘o e, e hoa mau oe no’na ».8 Ua faaitoito te peresideni Ezra Taft Benson e : « na mua roa, ia riro ei hoa mau no te taata e te utuafare ta outou e haapii ne… E ohipa rahi atu â ta te hoa e rave i te haere-noa-raa e faaoti i te hopoi‘a hahaereraa i te mau avaʻe atoa. E mana‘onaʻo rahi a‘e te hoê hoa i te taata e tauturu i te haapopouraa. E aupuru te hoa. E faaite te hoa i te here. E faaroo maitai te hoa. E e tapapa mai te hoa ».9

Te pahono nei te haapiiraa utuafare i te mau pure e rave rahi e te faati‘a nei te reira ia tatou ia ite i te mau tauiraa e nehenehe e tupu i roto i te oraraa o te mau taata.

Hoê hi‘oraa no te reira, o Dick Hammer ïa, tei tae mai i Utah na roto i te faanahoraa Civilian Conservation Corps na te hau i te taime no te Topatariraa rahi. Ua farerei oia i te hoê tamahine Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e ua faaipoipo ia’na. Ua avari a‘era oia i te Dick’s café i St. George, i Utah, tei riro ei vahi mâtau-roa-hia.

Te haapii utuafare tei tonohia i roto i te utuafare Hammer, o Willard Milne, e hoa no’u. Ua mâtau atoa vau ia Dick Hammer, no te mea na’u i neneʻi i ta’na mau tapura (menu) no te café, e ia haere mai au i St. George, e ui ïa vau i to’u hoa te taea‘e Milne, « eaha te parau apî no te nuuraa o to taua hoa Dick Hammer ? »

Teie ïa te pahonoraa, « te nuu noa ra, te nuu mărû nei râ ».

Ia hahaere ana‘e Willard Milne e to’na hoa i te utuafare Hammer, i te mau avaʻe atoa, e faanahonaho maitai raua ia hohora i te tahi poroʻi no ni‘a i te evanelia ma te faaite atoa i to raua iteraa papû ia Dick e te utuafare.

Tere noa te mau matahiti, e i te hoê mahana, ua tâniuniu mai Willard ia’u no te tahi parau oaoa. « E te taea‘e Monson », ua parau oia, « ua faafariuhia Dick Hammer e e bapetizohia oia. E 90 matahiti to’na i teie nei, e ua vai noa maua ei hoa i te roaraa o to maua oraraa taata paari. Ua oaoa roa to’u aau i ta’na faaotiraa. Tau matahiti vau i te riroraa ei haapii utuafare no’na ». Putapu rii te reo o Willard i to’na horo‘araa mai i te parau apî.

Ua bapetizohia te taea‘e Hammer, e i te matahiti i muri iho, ua tomo oia i roto i te hiero nehenehe no St. George e i reira to’na fariiraa i to’na’ oro‘a hiero e te mau haamaitairaa no te taatiraa.

Ua ani au ia Willard, « aita a‘enei oe i haaparuparu i te mana‘o ei haapii utuafare no’na, pauroa tera mau matahiti ? »

Pahono mai oia, « aita, ua ti‘a roa te mau tautooraa atoa. I to’u iteraa i te oaoa tei tae mai i roto i te mau melo no te utuafare Hammer, ua î to’u aau i te mauruuru no te mau haamaitairaa ta te evanelia i faatae i roto i to ratou oraraa e no te haamaitairaa ia tauturu rii ia ratou. E taata oaoa vau ».

E te mau taea‘e, e riro te mau matahiti hahaereraa e haapiiraa i te mau taata e rave rahi ei haamaitairaa no tatou—ratou te mea mauiui rii e ratou atoa te mea itoito hope. Mai te mea e vai haapa‘o noa tatou i roto i to tatou piiraa, e roaa mai te mau rave‘a rahi no te haamaitai atu i te mau oraraa. E riro mai ta tatou mau hahaereraa i te feia tei faaatea ia ratou i te ohipa a te Ekalesia ei taviri o te iriti atu i te mau uputa no to ratou hoʻiraa.

Ma teie mana‘o i te feruriraa, e tapapa na tatou i te feia tei tuuhia i roto i to tatou rima ma te hopoi mai ia ratou i te airaamaa a te Fatu e ia popou ratou i Ta’na mau parau e ia oaoa i te hoaraa o To’na Varua, e « e ere atura [ratou] i te taata ĕê e te purutia, hoê atoa râ oire e te feia mo‘a, e no te fetii o te Atua ».10

Mai te mea noa’tu ua tauʻa ore rii outou i ta outou mau hahaereraa haapiiraa utuafare, e parau atu vau ia outou e, aita e taime mai teie nei no te pûpû faahou ia outou no te rave-faaoti-raa i ta outou hopoi‘a haapiiraa utuafare. A faaoti i teie nei ia rave i te tautooraa atoa e titauhia no te tapapa ia ratou tei tuuhia i roto i to outou rima. Te vai ra te taime e titauhia te tahi faahou â faaitoitoraa, mai tera no te tauturu i to outou hoa haapiiraa utuafare ia imi i te taime no te haere mai na muri ia outou, ia onoono ra outou, e manuïa mai outou.

E te mau taea‘e, ta tatou mau tautooraa i roto i te haapiiraa utuafare, e mau tautooraa tamau ïa. Eita te ohipa e pau e tae roa i te taime e parau mai to tatou Fatu e Raatira e, « ua tae i te hora ». Te vai ra te mau oraraa e haamaramarama. Te vai ra te mau aau e haaputapu. Te vai ra te mau varua e faaora. E haamaitairaa mo‘a ta tatou ia haamaramarama, ia haaputapu e ia faaora i tera mau varua faufaa rahi tei ti‘aturihia na tatou e aupuru. E ti‘a ia tatou ia rave i te reira ma te haapa‘o maitai e ma te popou i te aau.

No te faaoti, e parau atu vau no te hoê hi‘oraa taa ê no te faahoho‘a i te huru haapii utuafare e ti‘a ia tatou ia riro. Hoê Haapii tei hau atu te oraraa i to te tahi. Ua haapii Oia i te parau no te ora e no te pohe, no te hopoi‘a e te ananahi. Ua ora Oia eiaha ia tavinihia Oia, no te tavini râ, eiaha no te farii no te horo‘a râ, eiaha no te tape‘a i To’na ora no te faatusia râ no te tahi. Ua faaite mai Oia i te here nehenehe a‘e i te anaana moni, te oraraa veve faufaa a‘e i te tao‘a. Ua parauhia no teie Haapii e, ua haapii Oia ma te mana, e ere mai ta te mau papa‘i parau ra.11 Ua papa‘ihia Ta’na mau ture eiaha i ni‘a i te păpă ofaʻi, i ni‘a râ i te păpă aau taata.

Te parau nei au no te Orometua Rahi, oia hoʻi, o Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, te Faaora e te Taraehara o te taata nei. Te parau nei te Bibilia No’na e, ua « hamani maitai haere » Oia.12 Ia’na ei arata‘i papû e ei hi‘oraa, e ineine ai tatou no Ta’na tautururaa hanahana i roto i ta tatou haapiiraa utuafare. E haamaitaihia te mau oraraa. E tamahanahanahia te mau aau. E faaorahia te mau varua. E riro mai tatou ei mau tia‘i mamoe mau. Te pure nei au ia tupu mai te reira, na roto i te i‘oa taua Tia‘i mamoe rahi ra, o Iesu Mesia, amene.