2010–2019
Aita roa tatou e haere o tatou ana‘e iho
Atopa 2013


Aita roa tatou e haere o tatou ana‘e iho

Ia tae i te hoê mahana, e hi‘o outou i te mau taime pe‘ape‘a o to outou oraraa, ei reira outou e ite ai e, ua vai noa Oia i piha‘i iho ia outou i te mau taime atoa.

E au mau tuahine here e, te varua ta tatou e farii nei i teie pô e faaiteraa ïa no to outou puai, to outou haapa‘o e to outou maitai. Ia au i te faahitiraa a te Fatu : « O outou te miti no te fenua… O outou te maramarama o teie nei ao ».1

A feruri ai au i teie taime i faataahia no’u no te paraparau atu ia outou, haamana‘o atura vau i te here o to’u hoa here, o Frances, i te Sotaiete Tauturu. A ora ai oia, e rave rahi ti‘araa ta’na i amo i roto i te Sotaiete Tauturu. I te 31raa o to maua matahiti, ua piihia vau ei peresideni no te misioni no Canada. I roto i na matahiti e toru no taua piiraa ra, na Frances i peresideni i ni‘a i te mau Sotaiete Tauturu atoa no taua tuhaa fenua ra, oia hoi, te tuhaa fenua no Ontario e no Quebec. Na roto i taua piiraa ra e na roto atoa i te tahi atu mau piiraa rau ta’na i amo i roto i te Sotaiete Tauturu o ta maua iho paroisa, ua itehia ia’na te tahi mau hoa rahi roa. Ua riro mau oia ei tamahine haapa‘o maitai na to tatou Metua i te Ao ra, ei hoa here no’u, e ei hoa here-roa-hia a‘e. Aita e nehenehe e parau to’u mihi ia’na.

Ua here atoa vau i te Sotaiete Tauturu. Te faaite papû atu nei au ia outou e, ua faati‘ahia te reira na roto i te faaururaa e ua riro ei tuhaa faufaa rahi no te Ekalesia a te Fatu i ni‘a i te fenua nei. Aita e ti‘a ia tai‘o i te mau maitai atoa tei tupu mai na roto mai i teie pupu e tae noa’tu i te mau oraraa tei haamaitaihia na roto i te reira.

Ua riro te Sotaiete Tauturu ei amuitahiraa no te mau vahine rau. Te vai ra o outou e mau vahine faaipoipo-ore-hia—tei roto anei i te haapiiraa, te rave ra anei i te ohipa—e te faatupu nei i te hoê oraraa maitai e te hotu. Te tahi pae o outou e mau metua vahine ohipa no te mau tamarii e tupu nei i te paari. E te tahi atu pae o outou ua mo‘e ê to outou hoa faaipoipo na roto anei i te faataa-ê-raa e aore ra, te pohe, e te tautoo nei outou no te utuutu i ta outou mau tamarii ma te tauturu ore a te hoê tane faaipoipo e te hoê metua tane. Te tahi pae o outou ua utuutu outou i ta outou mau tamarii e ua ite a‘era outou e, aita e hopearaa no taua tautururaa na outou ia ratou. E rave rahi o outou e mau metua paari to outou o te titau nei i te here o ta outou ana‘e iho e nehenehe e horo‘a.

Noa’tu te huru o to tatou oraraa, te vai ra te taime e farii tatou paatoa i te fifi e i te aroraa. Noa’tu e, e mea taa ê te reira i to te tahi e te tahi, e farii tatou paatoa i te fifi.

Te tupu nei e rave rahi mau fifi ta tatou e farerei nei no te mea te ora nei tatou i roto i teie ao tahuti nei, tei î i te mau huru taata atoa. I te tahi taime te ui nei tatou ma te oto e, « Nahea e ti‘a ai ia’u ia hi‘o tutonu noa i ni‘a i te huru tiretiera a ratere ai au na roto i teie ao tiretia ? »

Te vai ra te taime e ratere outou na ni‘a i te hoê e‘a tei î i te tataramoa e te ati. Te vai ra paha te taime e feruri outou e, ua taa ê outou—outou ana‘e—i tei Horo‘a i te horo‘a maitai roa. Ua pe‘ape‘a outou i te mea e, outou ana‘e haere noa ai. E mono te mata’u i te faaroo.

Ia tae ana‘e mai taua huru ra, te taparu atu nei au ia outou ia haamana‘o i te pure. E mea here na’u te mau parau a te Peresideni Ezra Taft Benson no ni‘a i te pure. Ua parau oia e :

« I roto i to’u oraraa taatoa ua haafaufaahia te parau a‘o ra ia tiaturi i ni‘a i te pure fatata hau atu i te tahi atu huru a‘oraa ta’u i farii. Ua riro mai te reira ei tuhaa papû no’u nei—ei tutau, ei tumu tamau no te puai, e ei niu no to’u ite i te mau mea no te ra‘i ra…

« … Noa’tu e, e tupu mai te mau mea au ore, e itehia ia tatou te hau i roto i te pure, no te mea, e parau mai te Atua i te parau i roto i te aau. Taua hau ra, taua varua hau ra, o te haamaitairaa rahi a‘e ïa o te oraraa ».2

Ua a‘o te aposetolo Paulo :

« E faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua.

« E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou mana‘o i te Mesia nei ia Iesu ».3

Aue ïa fafauraa hanahana e ! Te hau ta tatou e imi nei, ta tatou ïa e hiaaro u‘ana nei.

Aita tatou i tuuhia mai i ni‘a i teie fenua ia haere tatou tatou ana‘e. Aue ïa pu faahiahia no te mana, no te puai, e no te mahanahana e ti‘a ia tatou tata‘itahi ia farii. Oia tei ite ia tatou hau atu i ta tatou iteraa ia tatou iho, Oia tei ite i te hoho‘a rahi a‘e, e tei ite i te hopearaa mai te haamataraa mai â, ua haapapû mai Oia e, tei piha‘i iho Oia ia tatou no te horo‘a mai i te tauturu mai te mea e, e ani tatou. Ua fafauhia mai ia tatou e : « A pure noa i te mau taime atoa, e ia faaroo noa hoi, e e ohipa amui mai te mau mea atoa ei maitai no outou ».4

Ia pure ana‘e tatou i te Atua, eiaha tatou e haamo‘e i te mau parau ta te Faaora i haapii mai ia tatou. A farerei ai oia i te ati faito ore o te Getesemane e o te satauro, ua pure Oia i te Metua, « ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to’u ».5 Noa’tu te teimaha i te tahi taime, titau-atoa-hia ia tatou ia ti‘aturi e, ua hau a‘e to tatou Metua i te Ao ra i te ite e, nahea e ahea e eaha te rave‘a no te horo‘a mai i te tauturu ta tatou e imi nei.

Te here nei au i te mau parau a te rohipehe :

Aita vau i ite e, e mea nahea to’u iteraa,

Ua ite râ vau e, e pahono te Atua i te pure.

Ua ite au e, ua parau mai Oia e,

E faaroohia te pure i te mau taime atoa,

E e pahonohia i te hoê taime.

E no reira e pure au e e tia‘i ma te hau.

Aita vau i ite e, te haamaitairaa ta’u i imi

E tae mai anei mai te au i ta’u i mana‘o ;

Tera râ, Oia ana‘e ta’u e pure,

E mea paari a‘e to’na hinaaro i to’u,

Ua papû ia’u e, e pahono mai oia i ta’u aniraa,

O te riro ei haamaitairaa rahi a‘e no’u.6

Oia mau, e ere te pure no te mau taime ati ana‘e. Ua faaite tamauhia mai ia tatou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ia « tamau maite â i te pure »7 e « ia pure tamau noa i roto i to tatou aau ».8 Te ui nei te mau paraparau o te hoê himene auhia e te matauhia i te hoê uiraa o te ti‘a ia tatou ia ui ia tatou iho i te mau mahana atoa : « Ua feruri anei outou ia pure ? »9

A taa noa’tu ai te pure no te tauturu ia tatou ia upootia i roto i to tatou ao pe‘ape‘a, te vai ra ïa te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a. Te mau parau mau e te faaururaa e itehia i roto i ta tatou mau papa‘iraa mo‘a, ua riro ïa ei tao‘a faufaa rahi no’u. Eita vau e rohirohi ia tai‘o i te reira. E faateiteihia vau i te pae varua i te mau taime atoa e imi au i te mau papa‘iraa mo‘a. Na teie mau parau mo‘a no te parau mau e no te here e arata‘i i to’u oraraa e e faaite i te rave‘a e roaa ai te maitai hope mure ore.

Ia tai‘o ana‘e tatou e ia feruri hohonu ana‘e tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, e ite tatou i te muhumuhu marû a te Varua i to tatou varua. E itehia ia tatou te mau pahonoraa i ta tatou mau uiraa. E ite tatou i te mau haamaitairaa e roaa mai na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua. E noaa to tatou iteraa papû no ni‘a i to tatou Metua i te Ao ra e i to tatou Faaora o Iesu Mesia, e no ni‘a i to raua here ia tatou. Ia apiti-ana‘e-hia te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i ta tatou mau pure, e ite papû tatou e, e parau mau te evanelia a Iesu Mesia.

Ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley, « Ia haamaitai mai te Fatu ia tatou tata‘itahi ia popou i ta’na mau [parau] mo‘a e ia roaa, na roto mai i te reira, te puai, te hau e te ite ‘o te hau i te mau iteraa atoa’ (Philip. 4:7) ».10

Mai te mea e, e haamana‘o tatou ia pure e ia rave i te taime no te fariu atu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e rahi atu to tatou oraraa i te haamaitaihia, e e haamamahia ta tatou hopoi‘a.

Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te aamu no te huru ta to tatou Metua i te Ao ra pahonoraa i te mau pure e te mau taparuraa a te hoê vahine, e te horo‘araa ia’na i te hau e te vai papûraa ta’na i imi maite noa.

Ua haamata te mau fifi o Tiffany i te matahiti i ma‘iri a‘e nei i te taime tei to’na fare te mau manihini no te oro‘a Thanksgiving e no te oro‘a Noela atoa. Te haere ra ta’na tane i te haapiiraa taote a piti matahiti i teie nei. No te rahi o te mau hora ohipa i titauhia ia’na, aita i ti‘a ia’na ia tauturu i ta’na vahine mai ta raua toopiti atoa ra i hinaaro, e no reira, te rahiraa o te mau mea i titauhia ia faaoti i roto i teie pu‘e tau faafaaearaa, tapiri mai hoi te haapa‘oraa i ta raua na tamarii na‘ina‘i e maha, na Tiffany ana‘e ïa i rave. Ua haamata oia i te teimaha, e i muri iho, ua faaroo oia e, ua tupuhia te hoê taata ta’na i here roa i te ma’i mariri ai taata. Ua haamata te mana‘o pe‘ape‘a i te rahi roa’tu i roto ia’na, e ua topa oia i roto i te mana‘o paruparu e te pe‘ape‘a hoi. Ua imi oia i te mau rave‘a no te rapaau ia’na, aita râ i taui. Aita oia e anaanatae faahou e amu i te maa, e ua haamata oia i te pararai, e ere hoi ïa i te mea maitai no to’na tino iti na‘ina‘i. Ua imi oia i te hau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e ua pure ia faaorahia oia i teie ati ta’na e farerei nei. No to’na mana‘o e, aita te hau e te tauturu e tae maira, ua haamata oia i te feruri e, ua faaru‘e te Atua ia’na. Ua pure to’na utuafare e to’na mau hoa no’na e ua tauturu noa ia’na. Ua afa‘i mai ratou i te mau maa auhia e a’na no te tamata i te haamaitai i to’na tino, tera râ, te tahi noa vahi iti ta’na e amu, e aita e pau.

I te hoê mahana taa ê mau, ua tamata hoê hoa to’na ia faaamu ia’na i te maa au-roa-hia e a’na. No te mea râ e, aita i manuïa, na ô a‘era teie hoa e, « Mea papû e, te vai ra hoê mea ta oe e au ».

Feruri a‘era o Tiffany maa taime iti e na ô maira, « Hoê noa iho mea ta’u e feruri ra e, e mea maitai, maori râ, te faraoa hamanihia i te fare iho ».

Aita râ hoê a‘e faaraoa hamanihia i te fare iho e vai ra.

I te reira iho avatea te ta‘i mai nei te oe i te uputa fare o Tiffany. Na te tane i haere atu e pahono no te mea tei te fare oia. I to’na ho‘iraa mai, te ta‘ita‘i mai nei oia i te hoê faraoa hamanihia i te fare iho. Ua maere roa o Tiffany i to te tane parauraa mai e, na te hoê vahine i afa‘i mai, o Sherrie to’na i‘oa, e aita raua i matau rahi roa ia’na. E hoa teie no Nicole, te tuahine o Tiffany, te faaea ra i Denver, Colorado. Ua farerei o Sherrie ia Tiffany e ta’na tane maa taime iti noa e rave rahi ava‘e na mua’tu, i te taime a faaea ai o Nicole e to’na utuafare i ô Tiffany no te te oro‘a Thanksgiving. I Omaha o Sherrie i noho ai, e ua haere mai oia i te utuafare o Tiffany no te farerei ia Nicole.

I teie nei, e rave rahi ava‘e i muri mai, ma te faraoa au maitai i roto i te rima, ua niuniu atura o Tiffany i to’na tuahine o Nicole no te haamauruuru ia’na no te tonoraa mai ia Sherrie no te rave i te hoê ohipa mauruuru roa. Tera râ, ua ite a‘era oia e, e ere na Nicole i tono mai ia Sherrie, e aita roa oia i ite noa a‘e i te parau no te reira farereiraa.

Ua itehia te hopearaa o teie aamu i te taime a haere ai o Nicole e farerei i to’na hoa o Sherrie no te ani e, e mea nahea oia i mana‘o ai e, e afa‘i i te hoê faraoa na Tiffany. Ua riro te mea ta’na i faaroo ei faaururaa rahi no’na, no Tiffany, no Sherrie—e ua riro atoa ei faaururaa no’u.

I taua po‘ipo‘i taa ê ra o te mahana a afa‘ihia mai ai te faraoa, ua faauruhia o Sherrie ia hamani e piti faraoa eiaha râ hoê ana‘e mai ta’na i feruri. Te parau ra oia e, ua tupu te mana‘o i roto ia’na ia afa‘i atoa i te piti o te faraoa i roto i to’na pereoo i taua mahana ra, ma te ite ore e no te aha râ. I muri a‘e i te tamaaraa i te avatea i te fare o te hoê hoa, ua haamata a‘era ta’na tamahine hoê matahiti te paari i te ta‘ita‘i e te hinaaro ia faaho‘ihia i te fare no te faahopu i te pape. Ua otiatia rii o Sherrie i te tupuraa mai te mana‘o papû i roto ia’na ia afa‘i i tera faraoa na te tuahine o Nicole o Tiffany, te faaea ra i te atearaa e 30 minuti i te tahi atu pae o te oire e aita hoi oia i matau maitai ia’na. Ua tamata oia i te haamo‘e i taua mana‘o ra, no te mea ua rohirohi ta’na tamahine e te hinaaro ra oia e faaho‘i ia’na i te fare, e te vai atoa ra te haamâ rii i roto ia’na ia afa‘i i te hoê faraoa na te taata aita i matau maitai ia’na. Tera râ, e mea puai te mana‘o e haere i te fare o Tiffany, e no reira, ua haapa‘o oia i te reira faaururaa.

I to’na taeraa’tu, te tane a Tiffany tei haere mai i te uputa fare. Ua faahaamana‘o atura o Sherrie ia’na e, e hoa oia no Nicole ta’na i farerei poto noa i te oro‘a no te Thanksgiving, ua horo‘a’tura i te faraoa, e ua reva’tura.

E no reira, ua tono mai te Fatu i te hoê taata, fatata e taata ê roa, na roto i te oire no te afa‘i mai na Tiffany, eiaha te faraoa noa i hinaaro-roa-hia e i hamanihia i te fare iho, te tahi atoa râ parau poro‘i no te here papû. Te ohipa i tupu i ni‘a ia’na, e ore ïa e nehenehe ia tatarahia i roto i te tahi atu auraa. Maori râ, te vai ra te hoê titauraa rû ia ite o Tiffany e, aita oia i vai otahi noa—ua ite te Atua ia’na e aita i faaru‘e ia’na. Taua faraoa ra—te mea hoê roa i hinaarohia e a’na—ua afa‘ihia mai ïa ia’na ra na te hoê taata aita roa oia i matau, hoê taata aita roa’tu i ite i te mea ta’na e hinaaro ra, tera râ, tei faaroo i te faaururaa a te Varua e ua pee i taua faaururaa ra. Ua riro mai te reira ei taapa‘o faaite ia Tiffany e, ua ite to’na Metua i te Ao ra i to’na mau hinaaro e ua here ia’na e ua tae roa i te tono mai i te tauturu. Ua pahono mai Oia i ta’na taparuraa i te tauturu.

E au mau tuahine here e, ua here to outou Metua i te Ao ra ia outou—ia outou tata‘itahi. E ore roa taua here ra e taui. E ere no to outou huru, e ere no ta outou mau tao‘a, e aore ra, te faito o ta outou moni i roto i te fare moni. Eita te reira e taui na roto i to outou mau taleni e to outou mau aravihi. Te vai noa ra te reira, ti‘a’tu ai. Te vai noa ra te reira no outou, ia pe‘ape‘a e aore ra, ia oaoa ana‘e outou, ia paruparu ana‘e te mana‘o e aore ra, ia tupu te ti‘aturiraa. Te vai noa ra te here o te Atua no outou noa’tu e, e mana‘o outou ua ti‘a e aore ra, aita i ti‘a ia outou ia farii i te here. Te vai noa ra te reira i te mau taime atoa.

Mai te mea e, e imi tatou i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te pure tuutuu ore e te aau tae, e na roto i te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a ma te itoito e te hinaaro mau, e puai e e mau paari to tatou iteraa papû. E ite tatou i te here o te Atua ia tatou. E ite tatou e, aita tatou e haere nei o tatou ana‘e. Te fafau atu nei au ia outou e, ia tae i te hoê mahana, e hi‘o outou i te mau taime pe‘ape‘a o to outou oraraa, ei reira outou e ite ai e, ua vai noa Oia i piha‘i iho ia outou i te mau taime atoa. Ua ite papû vau i te reira i roto i te faru‘eraa mai o to’u hoa mure ore—Frances Beverly Johnson Monson.

Te vaiiho atu nei i ta’u haamaitairaa i ni‘a ia outou. Te faaite atu nei au i to’u mauruuru ia outou no te mau maitai atoa ta outou e rave nei e no te mau oraraa ta outou e arata‘i nei. Te pure nei au ia haamaitaihia outou i te mau horo‘a maitai atoa na roto i te i‘oa o to tatou Faaora e to tatou Taraehara o Iesu Mesia te Fatu, amene.