2010–2019
Manava i te taeraa mai i te amuiraa
Atopa 2013


Manava i te taeraa mai i te Amuiraa

Te pure nei au ia î tatou i te Varua o te Fatu a faaroo ai e a apo mai ai tatou.

Aue te maitai, e au mau taea‘e e au mau tuahine, ia putuputu faahou tatou. 183 noa matahiti rii i teie nei a faatia ai te Peropheta Iosepha Semita i te Ekalesia, i raro a‘e i te arata‘iraa a te Fatu. I roto i taua putuputuraa ra i te 6 no eperera 1830, e ono ana‘e melo o te Ekalesia i reira.1

Te oaoa nei au ia faaite atu e, a piti hepetoma i ma’iri a‘e nei, ua tae‘ahia te rahiraa melo o te Ekalesia i te 15 mirioni. Te tamau noa nei te Ekalesia i te tupu papû i te rahi e i te taui i te oraraa o te mau taata e rave rahi i te mau matahiti atoa. Te parare nei te reira na te mau fenua atoa na roto i te imiraa a to tatou nuu misionare i te feia e imi nei i te parau mau.

Hoê noa matahiti i teie nei to’u faaararaa i te faatoparaa te matahiti o te ohipa misionare. Mai taua taime ra, ua maraa te faito o te mau misionare rave tamau mai te 58 500 i te ava‘e atopa 2012, i te faito 80 333 i teie mahana. Ua ite matou i te hoê pahonoraa faahiahia e te faauru rahi !

I roto i te mau papa‘iraa mo‘a, aita e parau faaara hau atu i te tano, aita e hopoi‘a hau atu i te nati, aita e arata‘iraa hau atu i te afaro ti‘a i te faaueraa tei horo‘ahia mai e te Fatu ti‘a faahou a fâ atu ai Oia i Galilea i na pipi hoê ahuru e ma hoê. Na ô atura Oia, « E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pipi, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai ».2 Ua parau te Peropheta Iosepha Semita e, « I muri a‘e i te mau parau atoa i parauhia ra, te ohipa tei hau i te rahi e te faufaa o te pororaa ïa i te Evanelia ».3 Te haamana‘o noa nei â te tahi pae o outou i ô nei i te mau parau a te Peresideni David O. Mckay, tei faahiti i te parau matarohia ra « E misionare te mau melo atoa ! »4

Te apiti nei au i ta’u iho mau parau i ta ratou ra. Teie te taime no te mau melo e no te mau misionare ia haere amui, ia haa amui, ia rohi i roto i te ovine a te Fatu no te arata‘i mai i te mau varua Ia’na ra. Ua faaineine Oia i te mau rave‘a na tatou no te faaite i te evanelia i roto i te mau faanahoraa e rave rahi, e e tauturu mai Oia ia tatou i roto i ta tatou ohipa mai te mea e, e faaohipa tatou i te faaroo no te faaoti i Ta’na ohipa.

No te tauturu i ta tatou nuu misionare ia maraa tamau noa, ua ani au i to tatou mau melo i ma‘iri a‘e nei ia tauturu, ia au i te maraa ia ratou, i te moni misionare o te paroisa e aore ra, i te afata rahi misionare a te Ekalesia. E mea faahiahia roa te pahonoraa i fariihia no taua titauraa ra, e ua tauturu te reira e rave rahi tauatini misionare e ere to ratou oraraa i te oraraa fana‘o roa no te paturu ia ratou iho. Te haamauruuru nei au ia outou no ta outou horo‘araa aau tae mau. E hinaaro tamau-noa-hia teie tauturu, ia ti‘a ia tatou ia tamau noa i te tauturu i te feia e hinaaro puai nei e tavini, tera râ, aita ta ratou iho e rave‘a no te paturu ia ratou.

E teie nei e te mau taea‘e e te mau tuahine, ua haere mai tatou i ô nei ia haapiihia e ia faauruhia tatou. E rave rahi parau poro‘i no ni‘a i te mau tumu parau e rave rahi o te evanelia o te horo‘ahia’tu i roto i na mahana e piti i muri nei. Teie mau tane e mau vahine o te paraparau atu ia outou, ua ti‘aoro ratou i te tauturu o te ra‘i no ni‘a i te mau parau poro‘i ta ratou e horo‘a mai.

Te pure nei au ia î tatou i te Varua o te Fatu a faaroo ai e a apo mai ai tatou. Na roto i te i‘oa o to tatou Faaora, o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Noa’tu e ua tae mai te tahi tau tatini taata i te mahana a faati‘ahia ai te Ekalesia, e ono ana‘e râ tei tapura-mana-hia ei mau melo tei faati‘a i te Ekalesia.

  2. Mataio 28:19.

  3. Te mau haapiiraa na te mau Peresideni o te Ekalesia: Iosepha Semita (2007), 330.

  4. David O. McKay, i roto i te Conference Report, Eperera 1959, 122.