2010–2019
E ere atura outou i te taata ĕê
Atopa 2013


E ere atura outou i te taata ĕê

I roto i teie Ekalesia, aita e taata ĕê, e aita e taata pato‘ihia. E mau taea‘e e e mau tuahine ana‘e râ.

I te hoê taime ua farerei a‘e nei te rahiraa o tatou i te hoê huru apî, huru matau-ore-hia e tatou e te papû ore rii. Ua tupu tei reira huru i ni‘a i to matou utuafare a pae matahiti i teie nei i muri a‘e i to te Peresideni Thomas S. Monson piiraa mai ia’u ia tavini ei Hui Mana Faatere Rahi no te Ekalesia. Na roto i teie piiraa, ua titauhia i to matou utuafare ia faaru‘e i te vahi nehenehe ta matou i fana‘o no te hoê roaraa hau atu i te piti ahuru matahiti. Te haamana‘o nei â maua o ta’u vahine i te pahonoraa oioi a ta maua mau tamarii i to ratou iteraa i teie tauiraa. Na ô maira ta maua tamaiti 16 matahiti e, « E ere roa’tu te reira i te fifi. E haere outou ; e faaea mai au ! »

E ua farii oioi a‘era oia e apee mai ia matou e ua farii maitai i teie ohipa apî i roto i to’na oraraa. Ua riro to matou oraraa i roto i na matahiti i ma’iri a‘e nei i roto i te hoê vahi apî, eihoê haapiiraa faahiahia no to matou utuafare, no te huru farii poupou hoa râ e te maitai o te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Na roto i to matou oraraa i roto i tera e tera fenua, ua ti‘a ia matou ia ite e, e parau mau te parau no te hoêraa o te feia o te Atua i te mau fenua atoa.

Na roto i to’u piiraa ua titauhia ia’u ia ratere na roto i te mau fenua e rave rahi e ua farii au i te haamaitairaa rahi o te peresideniraa i te mau pureraa e rave rahi. Ia hi‘o ana‘e au i ni‘a i te mau amuiraa rau, pinepine au i te ite i te mau melo no roto i te mau fenua, te mau reo e te mau ta‘ere e rave rahi. Te hoê vahi faahiahia o to tatou tau tuuraa evanelia maori râ, aita ïa i taotia-noa-hia no te hoê noa tuhaa fenua e aore ra, no te tahi noa mau nunaa. No te ao taatoa râ. Te faaineine nei te reira i te ho‘iraa hanahana mai o te Tamaiti a te Atua na roto i te haaputuputuraa i « to’na ra mau tamarii, mai ô mai i na hopea e maha o te fenua nei ».1

Noa’tu e te maraa nei te rahiraa melo o te Ekalesia i roto i to’na rauraa, area ta tatou faufaa tumu mo‘a ra, tei ni‘a a‘e ïa i to tatou mau taa-ê-raa. Tatou te mau melo o te Ekalesia, e tuhaa tatou no te utuafare o Iseraela. E riro tatou ei mau taea‘e e ei mau tuahine, ei fatu ai‘a aifaito no te hoê â reni tupuna i te pae varua. Ua fafau te Atua ia Aberahama e, « o ratou atoa hoi te farii i teie nei Evanelia, e parauhia ratou i [to’na] i‘oa e e tai‘ohia ei huaai [no’na], e e tia mai ratou i nia e e haamaitai [ia’na], ei metua no ratou ».2

Ua fafauhia i te mau taata atoa o te riro mai ei melo no te Ekalesia e : « E teie nei, e ere atura outou i te taata ĕê e te purutia, hoe atoa râ to outou oire e te feia mo‘a, e no te fetii o te Atua ».3

No roto mai te ta‘o ra taata ĕê i te ta‘o latino extraneus, oia hoi « rapae » e aore ra, « no rapae mai. » E parau teie no te hoê taata « no rapae » no te mau tumu rau, no te ti‘araa taata anei, no te ta‘ere anei, no te mau feruriraa anei, e aore ra, no te haapa‘oraa faaroo anei. Tatou te mau pipi na Iesu Mesia o te rohi nei ia vai i roto i te ao nei, eiaha râ no to te ao nei, i te tahi taime, e au tatou mai te taata no rapae. Ua ite tatou e, hau atu i te mau taata e rave rahi, e piri te tahi mau uputa i mua i te feia tei faarirohia ei feia taa ê.

I te roaraa o te tau ua faauehia i te mau taata o te Atua ia utuutu i te mau taata ĕê atoa, e aore ra, i te taata o te faarirohia ei taata taa ê. I mutaa ihora, titauhia ia farii i te taata ĕê mai te au i te fariiraa i te hoê vahine ivi e aore ra, i te hoê otare. Inaha, tei roto atoa te taata ĕê i te hoê huru papû ore mai te vahine ivi e te otare, e tei roto ïa to’na ora i te parururaa ta’na e farii no roto mai i te huiraatira o te fenua iho. Ua farii te mau taata no Iseraela i te mau arata‘iraa papû no ni‘a i teie tumu parau : « Ia riro râ te taata ê e parahi i ŏ outou na mai te taata tupu atoa ia outou, e aroha hoi oe ia’na mai te aroha ia oe ihora ; e taata ĕê atoa hoi outou i te fenua ra i Aiphiti ».4

A ora ai Oia i te fenua nei, ua riro Iesu ei hi‘oraa no te hoê taata tei haapa‘o i te titauraa ia aupuru e ia farii, hau atu i tei titauhia. Te feia tei tuuhia i te hiti i te oraraa sotiare, te feia tei pato‘ihia e tei faarirohia ei feia viivii na te feia tei faariro ia ratou iho ei feia parau-ti‘a, ua faaite ïa Oia ia ratou i To’na aroha e To’na faatura. Ua farii ratou i te hoê tuhaa aifaito o Ta’na mau haapiiraa e Ta’na utuuturaa.

Ei hi‘oraa, ua pato‘i te Faaora i te mau peu tumu o To’na anotau no te paraparau i te vahine samaria, ma te ani atu ia’na i te tahi pape iti. Ua parahi Oia no te tamaa i piha‘i iho i te mau telona e te mau taata ohi tute. Aita Oia i otiatia i te haafatata’tu i te lepera, ia tapeapea ia’na e ia faaora ia’na. No to’na faahiahia i te faaroo o te raatira hanere roma, na ô atura oia i te feia i pee mai Ia’na ra, « Oia mau ta’u e parau atu ia outou nei, aitâ vau i ite i teie faaroo i te rahi i Iseraela atoa nei ».5

Ua ani mai Iesu ia tatou ia haapa‘o i te ture o te here maitai roa, o te horo‘a ïa no te mau taata atoa e ma te faaho‘i ore. Na ô maira Oia :

« O tei aroha mai ia outou, o ta outou ïa e aroha’tu, eaha ta outou utua i reira ? e ere anei te na reira atoa nei te mau telona ?

« E o to outou mau taeae ana‘e ra ta outou e ite atu, eaha ta outou vahi hau i reira ? e ere anei te na reira atoa nei te mau telona ?

« Ia maitai roa hoi outou mai to outou Metua i te ao e maitai roa ra ».6

I roto i teie Ekalesia, aita e taata ĕê, e aita e taata pato‘ihia. E mau taea‘e e e mau tuahine ana‘e râ. Na to tatou iteraa no ni‘a i te hoê Metua i te Ao ra, e tauturu ia tatou ia haroaroa hau atu i te parau no te autaea‘eraa e te autuahineraa o te ti‘a ia vai i rotopu i te mau tane e te mau vahine atoa i ni‘a i te fenua nei.

Na te hoê tuhaa i roto i te aamu ra Les misérables e faaite mai e nahea e ti‘a ai i te mau taea‘e o te autahu‘araa ia haapa‘o i te mau taata tei faarirohia ei mau taata ĕê. O Jean Valjean teie no matara noa mai nei na roto i te fare auri. Ua tapae oia i roto i te hoê oire na‘ina‘i ma te rohirohi no te hoê tere roa e ma te po‘ia e te poiha, e ua imi i te hoê vahi e itehia ai te maa e te faaearaa no te pô. Ia faaroohia a‘era te parau apî o to’na taeraa mai, ua opani ta‘ihoê te mau taata atoa i to ratou uputa ia’na. Aita e hotera, aita e fare tamaaraa, aita atoa e fare tapearaa i farii ia’na ia tomo i reira. Ua pato‘ihia oia, ua tiahihia, ua tapu-ê-hia. I te pae hopea, ua marua oia i raro i mua i te uputa o te episekopo o te oire, no te mea aita to’na e puai faahou.

Ua ite papû teie orometua maitai i te huru o Valjean, tera râ, ua arata‘i maira oia i teie taata overe i roto i to’na fare ma te faahiti i teie mau parau no te aroha :

« ‘E ere teie fare no’u ; e fare no Iesu Mesia. Aita teie opani e titau i te taata e tomo mai e, e i‘oa anei to’na, e ani râ oia e, e pe‘ape‘a anei to’na. Te mamae nei oe, te po‘ia nei e te poiha nei oe ; e farii-poupou-hia oe… Eaha te faufaa ia ite au i to oe i‘oa ? Hou a faaite mai ai oe ia’u i [to oe i‘oa], ua ite a‘e na vau i te tahi i‘oa to oe.’

« Ua araara a‘e ra o [Valjean] i to’na na mata i te maere.

« ‘Parau mau ? Ua ite a‘e na oe i te tahi i‘oa to’u ?’

« ‘E,’ te pahonoraa ïa a Bishop, ‘piihia oe to’u taea‘e. »’7

I roto i teie Ekalesia, aita tatou e fatu i te mau paroisa e i te mau pupu autahu‘araa. O Iesu Mesia te Fatu. Te taata e tomo i roto i te fare pureraa, e vai hau oia. Te hopoi‘a no te fariiraa i te taata, ua riro ïa ei ohipa faufaa rahi i teie nei. Tei roto te ao ta tatou e ora nei i te hoê tau arepurepu. No te maraaraa te rave‘a ratereraa, te vititi o te aparauraa, e te riroraa te faaravairaa faufaa ei ohipa no to te ao atoa nei, te riro nei ïa te ao nei ei oire rahi i reira hoi te taata e te mau nunaa e farerei ai, e tuatiati ai e e amui ai mai te hoê huru aitâ i itehia a‘e nei.

Ua riro teie mau tauiuiraa rahi na te ao atoa nei ei maitai no te opuaraa a te Atua manahope. Aita te haaputuputuraa o To’na mau taata ma‘itihia na roto na poro e maha o te fenua nei e tupu na roto noa i te tonoraa i te mau misionare i te mau fenua atea, na roto atoa râ i te taeraa mai te taata no te tahi atu mau vahi i roto i to tatou mau oire e na piha‘i iho mai i to tatou mau nohoraa. E rave rahi o ratou, i roto i to ratou ite ore, o te arata‘ihia nei e te Fatu i te mau vahi i reira e ti‘a ai ia ratou ia faaroo i te evanelia e ia tomo mai i roto i Ta’na nana.

E mea papû e, te taata e faafariuhia mai i muri nei i roto i te evanelia i roto i ta outou paroisa, o te hoê ïa taata e ere no rotopu i to outou mau hoa e te mau taata matauhia e outou. E ite outou i te reira na roto i to’na huru, ta’na parau, ta’na huru faaneheneheraa, e aore ra, te û o to’na iri. Ua paari paha teie taata i roto i te tahi atu faaroo, e mea taa ê paha to’na mau ite e aore ra, to’na huru oraraa.

Ua riro te faahoaraa ei hopoi‘a faufaa na te autahu‘araa. Ua titauhia i te mau pupu autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka ia haa amui e te mau tuahine i raro a‘e i te arata‘iraa a te episkopo no te haapapû e, te farii-poupou-hia nei te taata tata‘itahi ma te here e te maitai. E ara maitai te mau orometua haapii utuafare e te mau tuahine hahaere eiaha te hoê ia mo‘ehia e ia tau‘a-ore-hia.

E ti‘a ia tatou paatoa ia haa amui no te patu i te hoêraa i te pae varua i roto i ta tatou mau paroisa e te mau amaa. Ua vai na te hoê hi‘oraa no te hoêraa maitai roa i rotopu i te mau taata no te Atua i muri a‘e i to te Mesia fâraa’tu i te fenua Amerika. Te faaite ra te mau papa‘iraa e, aita’tu e « ati Lamana, aita’tu ïa e pŭpŭ ino ; ua riro râ ratou ei hoê, o te tamarii ana‘e a te Mesia ; e te feia a’ia i te basileia o te Atua ».8

Eita te hoêraa e tupu na roto i te tau‘a-ore-raa e te vaiiho-otahi-raa i te mau melo e huru taa ê to ratou e aore ra, e huru ino a‘e, e na roto noa i te apitiraa’tu i te taata mai ia tatou te huru. E roaa râ te hoêraa na roto i te farii-poupou-raa e te taviniraa i te feia tae apî mai e te feia e hinaaro taa ê to ratou. Ua riro teie mau melo ei haamaitairaa no te Ekalesia, e na te reira e horo‘a mai ia tatou i te mau rave‘a no te tavini i to tatou mau taata tupu, e na roto i te reira, e tamâ i to tatou iho aau.

No reira, e to’u mau taea‘e, e hopoi‘a na outou ia haere i mua i te mau taata atoa e ti‘a mai i te uputa o ta outou mau fare pureraa. A farii poupou ia ratou ma te mauruuru e ma te mana‘o haava ore. Mai te mea e, e tomo mai te taata aita outou i matau i roto i te hoê o ta outou mau pureraa, a aroha ia ratou ma te here, e a ani ia ratou ia parahi i piha‘i iho ia outou. Na outou e haere na mua no te tauturu ia ratou ia au maite i te haereraa mai e te herehia, eiaha râ e tia’i na ratou e haere mai ia outou ra.

I muri a‘e i ta outou fariiraa matamua, a feruri i te mau rave‘a e ti‘a ai ia outou ia utuutu ia ratou. Ua faaroo a‘e nei au i te parau o te hoê paroisa, i muri a‘e i te bapetizoraa o na tuahine tari‘a turi e piti, ua faaoti a‘era e piti na tuahine faahiahia e haapii i te reo aparima ia ti‘a ia raua ia paraparau maitai a‘e i teie na tuahine faafariu-apî-hia mai. Aue ïa hi‘oraa nehenehe o te here no te taea‘e e te tuahine i roto i te evanelia !

Te faaite papû nei au e, aore e taata ĕê i mua i to tatou Metua i te Ao ra. Aore e taata aita a’na varua e faufaa rahi i mua Ia’na. Mai ia Petero, te faaite papû nei au e, « e ore te Atua e haapa‘o i te huru o te taata ; o tei măta‘u ra ia’na, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana ».9

Te pure nei au e, ia haaputuputu ana‘e te Fatu i Ta’na mau mamoe i te mahana hopea nei, e riro oia i te parau mai ia tatou tata‘itahi e, « e taata ê au, e ua ite mai outou ia’u ».

Ei reira tatou e parau atu ai Ia’na e, « e e taata ê, e ua ite atu ia oe ? »

I reira Oia e pahono mai ai ia tatou e, « Oia mau ta’u e parau atu ia outou nei, o outou i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou ia’u ».10

Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.