2010–2019
Te Mesia te Taraehara
Eperera 2014


Te Mesia te Taraehara

Hōho’a

Ua haamaitai te tusia [a te Taraehara] i te mau taata atoa, mai Adamu, te matamua, e tae noa’tu i te taata hopea.

Ua fanauhia e ua pohe Iesu Mesia, te Tamaiti a te Atua, i te huru taa ê mau. Ua ora e ua paari Oia i roto i te oraraa haehaa, aita te mau mea materia. Ua parau Oia no ni‘a Ia’na iho, « e ana to te alope, e tauraa to te manu o te reva ; areʻa te Tamaiti a te taata nei, aita o’na tuâroi » (Luka 9:58).

Aita hoê a‘e faahanahanaraa, hoê a‘e maitai, hoê a‘e haafaahiahiaraa e aore râ hamani-maitai-raa no ô mai i te mau ti‘a politita o teie nei ao e aore râ no ô mai i te mau ti‘a faaroo i To’na tau. Aita atoa Oia i parahi i te mau parahiraa teitei roa a‘e i roto i te mau sunago.

E parau ohie Ta’na i poro, e noa’tu â te nahoa rahi tei pee Ia’na, Ta’na huru taviniraa, o te haamaitairaa ïa i te taata, hoê i muri mai i te tahi. Aita e nehenehe e tai‘o i te mau semeio ta’na i rave i rotopu i te feia tei farii Ia’na ei Taata ta te Atua i tono mai.

Ua horo‘a Oia i Ta’na mau aposetolo te haamanaraa e te mana no te rave i te mau semeio « e rahi atu â » te ohipa Ta’na i rave (Ioane 14:12), aita râ Oia i horo‘a ia ratou i te haamaitairaa ia faaore atu i te mau hara. Ua iria To’na mau enemi i te faarooraa Ia’na i te parauraa e, « a haere, eiaha ra ia hara faahou » (Ioane 8:11) e aore râ « ua faaorehia ta oe hara » (Luka 7:48). Tei Ia’na ana‘e te reira ti‘araa mana no te mea, o Oia te Tamaiti a te Atua e no te mea Na’na e aufau atu no te mau hara atoa na roto i Ta’na taraehara.

To’na mana i ni‘a i te pohe

To’na mana i ni‘a i te pohe te hoê atu hiro‘a hanahana. Ua taparu o Iaeiro rahi, te taata faatere i roto i te sunago, « e haere i roto i to’na fare ; E tamahine fanau tahi hoʻi ta’na… e ua fatata i te pohe roa » (Luka 8:41–42). Ua faaroo te Fatu i ta’na taparuraa, e a haere ai ratou, tae mai nei te hoê tavini ia Iaeiro ra ma te parau e, « ua pohe roa to tamahine, atire, a haarahi te orometua » (Luka 8:49). I muri iho te tomoraa’tu i roto i te fare, ua ani Iesu i te taatoaraa ia haere i rapae, ei reira iho, rave a‘era i to’na rima, e ua parau atura ia’na, « a ti‘a ! » (Luka 8:54).

I te tahi atu taime, te ratere ra Oia na te oire no Naina, ua farerei Oia i te hoê tere hunaraa maʻi, e te taʻi ra te hoê vahine ivi no te pohe o ta’na tamaiti fanau tahi. No te î o To’na aroha, ua tape‘a a‘era Oia i te roʻi hopoi ma te parau e, « e teie nei taata apî, a ti‘a, te parau atu nei au ia oe » (Luka 7:14). I te iteraa ratou i te semeio, ua pii hua te taata, « e peropheta rahi teie i tupu iho nei i roto ia tatou nei, e ua hi‘o aroha mai te Atua i to’na taata » (Luka 7:16). E semeio rahi hoʻi te reira no te mea ua haapapû a‘ena mai te ti‘a mana tivira i teie pohe e te haere ra ratou no te huna ia’na. Na roto i teie na feia apî e piti tei faahoʻihia mai i te ora, ua papû maitai teie haamanaraa Ta’na e teie mana To’na i ni‘a i te pohe, e ua maere roa te feia ti‘aturi, e ua riʻariʻa roa te feia vahavaha Ia’na.

I te toruraa o te taime te mea faahiahia roa a‘e. E taea‘e e e tuahine o Mareta, Maria e o Lazaro, e mea pinepine te Mesia i te haere i ô ratou ra. I te faaararaahia mai Oia e te taata e ua ma‘ihia o Lazaro, ua faaea Oia e piti mahana na mua’e a tere mai ai e farerei i te utuafare. No te tamarû ia Mareta, ua faa‘ite hua’tu Oia ia’na e, « tei ia’u te ti‘a-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia’u ra, pohe noâ oia e ora â ïa » (Ioane 11:25).

I te aniraa te Faaora i teie feia oto ia tatarahia te ofaʻi mai mua mai i te menema, ua muhumuhu marû mai Mareta Ia’na e, « e te Fatu, ua hauʻa i tena’na, o te ruʻi maha hoʻi teie » (Ioane 11:39).

Ei reira, ua faahaamanaʻo’tu Iesu ia’na ma te here, « aore au i parau atu ia oe e, i faaroo oe ra e ite oe i te mana o te Atua ? » (Ioane 11:40). E i te otiraa teie parau Ta’na, ua pii puai a‘era to’na reo :

« E Lazaro, a haere mai i rapae.

« Ua haere maira taua taata i pohe ra i rapae » (Ioane 11:44).

No te mea e maha mahana te maoro to Lazaro i roto i te menema, aita faahou â ïa e rave‘a ta te mau enemi a te Tamaiti a te Atua no te haavare ite atu, no te faariro’tu i te reira ei mea faufaa ore e aore râ no te faahuru ê atu, e ua maamaa a‘era ratou e ua opua ino atura, e « mai taua mahana maira ratou i te tahu‘araa i ta ratou parau taparahi ia’na » (Ioane 11:53).

Te faaueraa apî

I muri iho, ua faahanahana te Mesia ora e Ta’na mau aposetolo, i Ierusalema, i Ta’na oro‘a hopea no te Pasa, e ua haamau i te oro‘a mo‘a, ma te horo‘a i te faaueraa ia here i te tahi e te tahi na roto i te taviniraa ma te aau tae.

To’na mauiui pohe i Getesemane

I muri iho, ei faa‘iteraa faahiahia roa a‘e no To’na here i te taata nei, e na roto i To’na hinaaro mau, ua haere mata‘u ore Oia ma te mana‘o papû i Ta’na tamataraa rahi roa a‘e. I te ô no Getesemane, i roto i te vai otahi-roa-raa, ua mamae Oia i te mauiui pohe rahi, e ua tahe te toto na roto i te mau poa atoa. Ma te auraro hope i To’na Metua Tane, ua tara ê Oia i ta tatou mau hara e ua rave atoa i ni‘a Ia’na i to tatou mau maʻi e ta tatou mau ati, ia ite e nahea e faaora ia tatou (hi‘o Alama 7:11–14).

E aitarahu tatou Ia’na e i to tatou Metua i te Ao ra no te mea ua haamaitai Ta’na tusia i te mau taata atoa, mai ia Adamu, te matamua, e tae noa’tu i te taata hopea.

Te faautuʻaraahia e te faasatauroraahia te Faaora

I te otiraa To’na mauiui pohe i Getesemane, ua tuu Oia Ia’na iho i roto i te rima o te feia tei faahapa Ia’na. Ua hoohia Oia e te hoê o To’na mau taata, ua faautuʻa-vitiviti-hia, ma te afaro ore e te ti‘a ore i mua i te ture, ua punuhia te haavâraa e aita te reira i haere i to’na hopea. I taua pô ra, ua faahapahia Oia i te hara faainaina Atua e ua faautuʻahia Oia i te utuʻa pohe. No to ratou pohehae e to ratou tairoiro Ia’na—i te mea hoʻi ua faa‘ite papû atu Oia ia ratou e, o Oia te Tamaiti a te Atua—ua opua ino To’na mau enemi ia faautuʻa’tu Pilato Ia’na i te utuʻa pohe. E no reira, ua taui ratou i te faahaparaa faainaina Atua ei faahaparaa orure hau, ia pohe Oia na roto i te faasatauroraa.

E faautuʻaraa riʻariʻa mau Ta’na i mua i te mau ati Roma : inaha ua faaoo ratou Ia’na e ua tahitohito i To’na basileia pae varua, ua haʻuti ratou mai te huru ra te faaarii ra Ia’na ma te hoê hei raau taratara, ua taʻirihia Oia e te taime roa roa no To’na mamae rahi i ni‘a i te satauro i mua i te taata, papû roa e, ua riro atoa te reira ei faaararaa i te taata tata‘itahi e tamata ia faariro ia’na iho ei pĭpĭ Na’na.

I te taime tata‘itahi o To’na mamae, ua faa‘ite te Taraehara o teie nei ao i te aravihi rahi ia haavî ia’na iho. Ua mana‘o noa Oia ia haamaitai ia vetahi ê ; e ma te aau maitai e te mata marû, ua taparu Oia ia Ioane ia aupuru i To’na metua vahine, o Maria. Ua ani Oia i To’na Metua i te Ao ra ia faaore i te hapa a te feia i faasatauro Ia’na. No te mea ua oti Ta’na ohipa i ni‘a i te fenua nei, ua tuu Oia i To’na varua i roto i te rima o te Atua, e ua huti i To’na aho hopea. Ua ravehia te tino tahuti o te Mesia e ua tuuhia i roto i te menema e toru mahana.

Te ohipa a te Taraehara i rotopu i te feia pohe

Te hepohepo ra Ta’na mau pĭpĭ i te oto rahi, te paruparu o te aau e te papû ore, to tatou râ Faaora, i roto i te tahi atu tuhaa no te faanahoraa hanahana a To’na Metua, te faarahi ra ia i Ta’na taviniraa ma te rave‘a apî. I te maororaa e toru mahana, ua ohipa tuutuu ore Oia no te faanaho i te ohipa rahi roa‘e no te ohipa no te faaoraraa i rotopu i te feia pohe. Ua riro taua mau mahana ra ei mau mahana ti‘aturiraa rahi roa’e no te utuafare o te Atua. I roto i taua tere i reira ra, ua faanahonaho Oia i To’na mau taata haapa‘o maitai no te hopoi i teie parau apî e te oaoa no te faaoraraa, ia ratou tei ore i fana‘o i te faaroo i te reira e aore râ tei pato‘i i te reira. I teie nei, e ti‘a ia ratou ia fana‘o i te rave‘a no te iriti mai ia ratou i te tîtîraa, ia faaorahia ratou e te Atua, te feia ora e te feia pohe atoa (hi‘o PH&PF 138:19, 30–31).

Te oho matamua no te Ti‘a-faahou-raa

No te mea ua hope roa Ta’na ohipa i te ao varua, ua hoʻi mai Oia i te fenua nei—e a muri noa’tu, ua tahoê To’na varua e To’na tino tahuti. Noa’tu â ua faa‘ite uʻana Oia i To’na mana i ni‘a i te pohe, te faa‘ite nei te papa‘iraa mo‘a no ni‘a i te feia Ta’na i faaho‘i mai i te ora hou To’na Ti‘a-faahou-raa, e semeio noa te reira no te faaroaraa i to ratou ora ; ua pohe râ ratou i te hoê mahana.

O te Mesia te taata matamua tei ti‘afaahou mai e tei ore i pohe faahou, te taata matamua tei farii i te hoê tino maitai roa e te mure ore e a muri noa’tu. Ei taata tei ti‘afaahou mai, ua fâ Oia ia Maria, e i te taime ihoa a ite ai oia Ia’na, haamori atura Ia’na. E ma te reo marû, ua faaara to tatou Taraehara ia’na no To’na huru apî e te hanahana : « Eiaha e tape‘a mai ia’u ; aore â vau i tae i ni‘a i tau Metua ra » (Ioane 20:17)—e haapapûraa faahou teie no te oti-roa-raa ta’na ohipa i roto i te ao varua. I muri iho, ua parau To’na reo i te haapapûraa o To’na ti‘a-faahou-raa, e ua na ô Oia, « te haere nei au i tau Metua ra e to outou Metua ra, e i tau Atua ra e to outou Atua ra » (Ioane 20:17). E i muri iho i To’na haereraa i To’na Metua ra, ua hoʻi faahou mai Oia e ua fâ i Ta’na mau aposetolo ; « Ua faa‘ite maira ia ratou i ta’na rima e i ta’na aoao. Oaoa a‘era te mau pipi i te iteraa’tu i to ratou Fatu ra » (Ioane 20:20).

E hoʻi faahou mai te Taraehara

Te faa‘ite papû nei au e, e hoʻi faahou mai te Mesia, e taa ê râ te reira i To’na haere-matamua-raa mai. E hoʻi mai Oia ma te mana e te hanahana, apeehia e te feia mo‘a parau-ti‘a atoa e te haapa‘o. E hoʻi mai Oia ei Arii no te mau arii e ei Fatu no te mau fatu, ei Arii no te Hau, te Mesia i fafauhia, te Faaora e te Taraehara, no te haavâ i te feia ora e te feia pohe. Ua here au e te tavini nei Ia’na ma to’u aau atoa e te pii nei au ia tatou ia tavini ma te oaoa e ma te hinaaro mau, e ia vai to tatou faaroo rahi Ia’na e tae noa’tu i te hopea. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.