2010–2019
«Eiaha e mataʻu tei pihaʻi iho atoa iho vau ia oe»
Eperera 2014


«Eiaha e mataʻu tei pihaʻi iho atoa iho vau ia oe»

Hōho’a

Mai te peu e faatupu rahi atu â tatou i te faaroo e te tiʻaturiraa i te Fatu, e roaa mai ïa ia tatou To’na mana no te haamaitai e no te faaora ia tatou.

E mea iti roa te mana‘o e tuʻati i te putapuraa au ia riro ei metua. Aita e ohipa au a‘e i te fariiraa i te hoê aiû iti, no ô mai i te raʻi. Ua ite hoê o to’u na taea‘e i te reira na roto i te hoê ohipa taa ê mau e te haaputapu. Ua fanauhia ta’na tamaiti matamua na mua a‘e i te tai‘o mahana, e 1,3 kg noa to’na. Ua vai noa Hunter e piti avaʻe i roto i te tuhaa ihieafanauhou (Néonatalogie) o te fare maʻi. Ua riro te reira na avaʻe ei taime faatupu aroha no te utuafare taatoa, a ti‘aturi ai matou e a taparu ai matou i te Fatu no te tauturu.

Tei raro a‘e noa Hunter iti i te rima o te tuati. Ua taupupu to’na ora, ua paruparu roa. Pinepine te rima o to’na metua tane i te toro atu no te tapeʻa i te rima iti o ta’na tamaiti no te faaitoitoraa i ta’na tamarii iti i roto i teie taime atâta no’na.

Mai te reira atoa ïa te mau tamarii na te Atua. Te toro nei to tatou Metua i te Ao ra i To’na rima e To’na here faito ore ia tatou tata‘itahi. E mana To’na i ni‘a i te mau mea atoa e ua hinaaro Oia ia tauturu mai ia tatou no te haapii e no te tupu i te rahi e no te hoʻi Ia’na ra. Teie te fa a to tatou Metua : « ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».1

Mai te peu e faatupu rahi atu â tatou i te faaroo e te tiʻaturiraa i te Fatu, e roaa mai ïa ia tatou To’na mana no te haamaitai e no te faaora ia tatou.

Te ha‘une nei te Buka a Moromona i teie tumu parau nehenehe no ni‘a i te mana o te Fatu no te faaora i Ta’na mau tamarii na roto i te mau api. Te faahiti nei Nephi i te reira i roto i te pene matamua o te buka. I roto i te irava 20, te tai‘o nei tatou, « Inaha râ, e faa’ite atu vau, o Nephi, ia outou e, tei ni‘a iho to te Fatu aroha mau ia ratou atoa i ma‘itihia e ana ra, no to ratou faaroo, ia haapuai ia ratou i te mana o te ora ».2

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua apo mai au na roto i te hoê rave‘a taa ê roa i teie nei parau mau i roto i teie irava. Ua apo mai au i te huru fatata roa to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, e To’na atoa hinaaro rahi ia tauturu ia tatou.

I te hoê ahiahi, te haere poiri ra, te tere ra vau e ta’u mau tamarii na ni‘a i te pereoo, ite atura vau i te hoê tamaiti, te haere ra na ni‘a i te hoê puromu mo‘emo‘e. Ua tere matou na piha‘i iho ia’na, e ua tae mai te manaʻo e hoʻi i muri no te tauturu ia’na. No to’u râ taiâ e riʻariʻa mai oia ia tape‘a’tu to matou pereoo, e ere hoʻi matou i te taata mâtau ia’na, e ua pô hoʻi, ua tamau noa vau i te tere. Tae faahou mai nei teie mana‘o rahi, e teie te mau parau : « A haere e tauturu i tera tamaroa ! »

Ua tipuu vau e ua haafatata ia’na e ua ui atura, « E nehenehe anei ta matou e tauturu ia oe ? Ua tae mai te mana‘o e, e ti‘a ia’u ia tauturu ia oe ».

Ua fariu mai oia ia’u, e roimata tei ni‘a i to’na papariʻa, e ua parau mai, « E nehenehe anei ta oe ? I pure noa na vau ia tauturu mai te tahi taata ia’u ».

Ua pahonohia ta’na pure na roto i te hoê faaûruraa tei tae mai ia’u nei. Teie iteraa no ni‘a i te fariiraa i te hoê arata‘iraa maramarama no ô mai i te Varua ra, ua vai te reira i roto i to’u aau, e ore e mo‘e faahou e tae roa mai i teie nei.

E i teie nei, e 25 matahiti i muri mai, e auaʻe te aroha rahi o te raʻi, ua farerei faahou vau i teie tamaiti, a tahi ra faahou, tau avaʻe noa i ma‘iri a‘enei. Ua itehia mai ia’u e, e ere no’u noa teie aamu—no’na atoa ra. E metua tane i teie nei o Deric Nance, e utuafare to’na. Aita atoa oia i haamoʻe i teie ohipa i tupu. Ua tauturu te reira ia maua ia haamau i te niu o te faaroo e, te faaroo e te pahono mai nei te Atua i ta tatou mau pure. Ua faa‘ohipa maua toopiti i te reira no te haapii i ta maua mau tamarii e, te ara mai nei te Atua i ni‘a ia tatou. Aita tatou i vai otare noa.

I tera ra po, ua faaea maoro rii Deric i te fare haapiiraa no te hoê ohipa faaoaoaraa e aita i roaa ia’na te peroo mataeinaa hopea. Ua mana‘o a‘era oia e, e taure‘are‘a ona e e tae ia’na ia hoʻi i te fare na raro.

Ua ma‘iri te hora e te afa e tei ni‘a noa â oia i te puromu. E rave rahi â maile e tapae atu ai i te fare e aita hoʻe fare i tera vahi, ua riʻariʻa oia. No to’na hepohepo rahi, ua haere oia i muri mai i te hoê haaputuraa iriiri, ua tuturi i raro e ua ani i te Metua i te Ao ra ia tauturu mai ia’na. Te tahi noa minuti to’na hoʻiraa mai i ni‘a i te puromu, te tape‘a’tura vau ia’na no te horo‘a i te tauturu ta’na i pure.

Teie nei, tau matahiti i muri iho, te parau nei Deric e : « Ua haapa‘o te Fatu ia’u, teie tamaroa pararai e te mata mohimohi. E noa’tu te mau ohipa e tupu ra na te ao taatoa nei, ua ite Oia i to’u fifi e ua navaʻi To’na here ia’u no te faatae mai i te tauturu. Ua pahono te Fatu i ta’u mau pure e rave rahi â taime mai taua taime moʻemoʻe ra i te pae puromu. E ere ta’na mau pahonoraa i te mea vitiviti e te mea papû i te mau taime atoa, tera râ, e mea papû maitai To’na ite ia’u, i teie mahana mai i tera pô moʻemoʻe ra. Ia tapoʻi noa’tu te mau poiri rahi i to’u ao, ua ite au e, e faanahoraa ihoa Ta’na no te faahoʻi ia’u i te fare ma te maitai ».

Mai ta Deric i parau ra, eita te mau pure atoa e pahono-oioi-hia mai. Parau mau atoa râ, ua ite te Metua ia tatou e te faaroo nei Oia i te mau taparuraa a to tatou aau. E te rave nei Oia i Ta’na mau semeio, hoê pure i te taime hoê, hoê taata i te taime hoê.

E ti‘a ia tatou ia ti‘aturi e, e tauturu mai Oia ia tatou, e ere paha mai ta tatou e hinaaro ra, mai te au râ i te rave‘a maitai roa a‘e no te faatupu ia tatou i te rahi. Penei a‘e e mea fifi ia tuu i to tatou hinaaro i raro a‘e i To’na, tera râ, e mea titauhia no te riro mai mai Ia’na ra te huru e no te ite mai i te hau Ta’na e pûpû nei no tatou.

E tae atoa mai to tatou mana‘o mai ta C. S. Lewis ra i parau : « Te pure nei au no te mea eita e ti‘a ia’u ia tauturu ia’u iho […] Te pure nei au no te mea mai ia’u nei te hinaaro e tahe atu, i te mau taime atoa, ia haere au e ia ta‘oto vau. Aita te reira e taui nei i te Atua. Te taui nei râ ia’u ».3

E rave rahi mau aamu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a no te feia tei tuu i to ratou ti‘aturiraa i ni‘a i te Fatu e o tei tauturuhia e o tei faaorahia e Ana. A feruri na ia Davida, i to’na apîraa, ua ora ona i te pohe i te rima o Golia rahi na roto i te turuʻiraa i ni‘a i te Fatu. A feruri na ia Nephi, tei taparu noa i te Atua ma to’na faaroo, e ua ora mai oia i to’na mau taea‘e tei imi i te haapohe ia’na. A hamaanaʻo na ia Iosepha Semita, tei imi i te tauturu a te Fatu na roto i te pure. Ua faaorahia mai oia i te mana o te poiri e ua farii i te hoê pahonoraa e te semeio rahi. Ratou paatoa tei faaruru i te mau tamataraa papû e te fifi. Ratou paatoa tei haere na roto i te faaroo e ua tuu i to ratou ti‘aturiraa i ni‘a i te Fatu. Ratou paatoa tei farii i Ta’na tauturu. E tae roa mai i teie mahana, te itehia nei te mana e te here o te Atua i roto i te oraraa o Ta’na mau tamarii.

Ua ite au i te reira, aita i maoro a‘enei, i roto i te oraraa o te Feia Mo‘a tei î i te faaroo i te mau fenua Zimbabwe e Botswana. Tei te pureraa haapaeraa maa matou i roto i te amaa naʻinaʻi no Chiwaridzo, e ua tae mai te mana‘o haehaa e te faaûru i te faarooraa’tu vau i te mau iteraa papû—a te mau tamarii, te feia apî e te mau taata paari atoa hoʻi. Ua faatae puai mai ratou tata‘itahi i to ratou faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia. Noa’tu te mau tamataraa e te mau tafifiraa rahi ati a‘e ia ratou, ua ora noa ratou i te mahana tata‘itahi ma te tuu i to ratou ti‘aturiraa i ni‘a i te Atua. Ua faʻi mai ratou i To’na rima i roto i to ratou oraraa ma te parau pinepine e, « Ua mauruuru roa vau i te Atua ».

I te tahi mau matahiti i ma‘iri a‘enei, ua faa’ite te hoê utuafare faaroo rahi i te reira atoa ti‘aturiraa i te Fatu i te mau melo o to matou paroisa. E oraraa oaoa to Arn e Venita Gatrell e tae mai nei teie parau apî no ni‘a ia Arn, ua itehia mai te maʻi mariri aitaata i roto ia’na. E parau ati rahi tei matara mai i te hi‘opo‘araa—tau hepetoma noa toe e pohe roa ai. No reira, ua haaputuputu ta’na mau tamarii, te vai ra na te vahi atea roa mai. E 48 hora iti ta ratou no te tahoê. Ua feruri maite te utuafare Gatrells eaha te mea faufaa roa a‘e no ratou—te hoho‘a pata no te utuafare, te tamaaraa e aore râ te haereraa i te hiero no Roto Miti. Ua parau Venita e, « I to matou haereraa mai i rapae i te mau uputa o te hiero, te reira te taime hopea roa matou i tahoê ai i roto i teie oraraa ».

Ua faaruʻe râ ratou ma te mana‘o papû e, e rave rahi atu â tei faahereherehia no ratou, i teie noa a‘e oraraa. Maoti te mau fafauraa moʻa o te hiero, te ti‘aturi nei ratou i te mau fafauraa a te Atua. E ti‘a ia ratou ia ora tahoê e a muri noa’tu.

Na avaʻe e piti i muri iho, ua rahi roa te mau haamaitairaa, e aita e nehenehe e tai‘o. No Arn raua Venita, ua tupu noa to raua faaroo e to raua ti‘aturiraa i te Fatu i te rahi, mai ta Venita i haapapû mai : « Ua faautahia vau. Ua haapii au e, e roaa te hau i roto i te ahoaho rahi. Ua ite au e, te hi‘o maira te Fatu ia matou. Mai te peu e ti‘aturi outou i te Fatu, e parau mau ihoa e upooti‘a outou i te mau tamataraa atoa o te oraraa ».

Ua parau te hoê o ta raua tamahine, « Ua hi‘o matou i to matou na metua e ua ite matou i to raua hi‘oraa. Ua ite matou i to raua faaroo e to raua itoito. Ahani e ahani, eita vau e ani i teie huru tamataraa, eita atoa râ vau e vaiiho i te reira. Ua faaatihia matou i te here o te Atua ».

Parau mau, e ere te faaruʻeraa o Arn ta te utuafare Gatrells i tia’i. E ere râ to ratou ati i te ati faaroo. E ere te evanelia a Iesu Mesia i te hoê noa tapura no te tapaʻopaʻo i te ohipa i ravehia ; aita, e ora te reira i roto i to tatou aau. « E ere te evanelia i te hoê tapau ; e pererau râ ».4 E faauta te reira ia tatou. Ua faauta te reira i te utuafare Gatrell. Ua vai hau ratou i roto i te vero. Ua vai mau maite ratou i ni‘a i te tahi e te tahi e i ni‘a i te mau fafauraa o te hiero ta ratou i rave e ta ratou i haapa‘o. Ua tupu rahi to ratou aravihi ia ti‘aturi i te Fatu e ua haapuaihia to ratou faaroo ia Iesu Mesia e i To’na mana taraehara.

Noa’tu te vahi tei reira tatou i ni‘a i te eʻa no te ti‘araa pĭpĭ, noa’tu ta tatou mau haapeʻapeʻaraa e ta tatou mau tamataraa e ere o tatou anaʻe. Aita aita outou i haamoʻehia outou i haamoʻehia. Mai ia Deric, mai te Feia Mo‘a i Afirita, e mai te utuafare Gatrelle nehenehe ta tatou e ma‘iti ia haru i te rima o te Atua i roto i te ati. E ti‘a ia tatou ia faaruru i to tatou mau tamataraa na roto i te pure e te ti‘aturiraa i te Fatu. E na roto i te reira tatou e riro mai ai mai Ia’na ra te huru.

Ua parau te Fatu ia tatou tata‘itahi, « Eiaha e mataʻu, tei pihai atoa iho vau ia oe ; eiaha e taiâ, o vau hoʻi to Atua. E faaetaeta vau ia oe… e tauturu vau ia oe : oia ïa, e mau vau ia oe i ta’u rima atau parau ti‘a ra ».5

Te faa’ite nei au i to’u iteraa haehaa e te papû hoʻi, te ora nei te Atua to tatou Metua, ua ite Oia ia tatou tata‘itahi e te toro nei Oia i te rima no te tauturu ia tatou. Na roto ana‘e i Ta’na Tamaiti here, o Iesu Mesia, tatou e upooti‘a ai i te mau titauraa o teie nei ao e tapae roa’tu i te fare ma te hau. Ia vai to tatou faaroo no te ti‘aturi Ia’na, o ta’u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Mose 1:39.

  2. 1 Nephi 1:20.

  3. Parau a te hoê taata i roto i te hoê buka na C. S. Lewis mai faa‘itehia mai e William Nicholson, Shadowlands (1989), 103.

  4. Harry Emerson Fosdick, Twelve Tests of Character (1923), 88.

  5. Isaia 41:10.