2010–2019
Te ere ra outou i te ite
Eperera 2014


Te ere ra outou i te ite

Hōho’a

E heheu mai te Atua i te parau mau i te feia e imi i te reira mai tei faaʻitehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a.

I te tahi a‘enei mahana, te tuatapapa ra ta’u tamaiti 10 matahiti i ni‘a i te Itenati i te parau no te roro o te taata. Ua hinaaro oia ia riro mai ei taote tapû i te hoê mahana. E ere i te mea fifi roa ia ite e, e mea maramarama roa’tu o’na ia’u.

E mea au roa na matou te Itenati. I te fare, te aparau nei matou i te fetii e i te mau hoa na ni‘a i te tahua itenati sotiare, te rata uira, e te tahi atu mau rave‘a. Te rave nei ta’u mau tamarii i ta ratou mau ohipa haapiiraa e rave rahi na ni‘a i te itenati.

Noa’tu te huru o te uiraa, mai te mea e, e hinaaro matou i te haamaramaramaraa hau atu, e imi matou i te reira i ni‘a i te Itenati. Tau tetoni noa ua roaa mai te mau materia e rave rahi. E mea faahiahia teie ohipa.

Te horo‘a mai nei te Itenati e rave rahi mau rave‘a no te haapii mai. Tera râ, te hinaaro nei Satane ia oto roa tatou, e te faahuru ê nei oia i te tumu mau o te mau mea atoa. Te faaohipa nei oia i teie mauhaa faahiahia no te faatiani i te mana‘o tapitapi e te măta’u, e no te haamou i te faaroo e te ti‘aturiraa.

No te rau o te mau mea e vai ra i ni‘a i te Itenati, e mea ti‘a ia tatou ia feruri maite i hea tatou e haa ai. E nehenehe Satane e faaohipa, e faanevaneva, e e haaviivii ia tatou na roto i te titiʻaraa i te mau haamaramaramaraa, e te rahiraa o te reira, e mau pehu ana‘e ïa.

Eiaha e orihaere na roto i te pehu.

Faaroo mai na i teie parau arata‘i, tei horo‘ahia mai e te mau papa‘iraa mo‘a: « Inaha hoi, ua horo‘a-noa-hia mai te Varua o te Mesia i te mau taata atoa ra ia ite ratou i te maitai e te ino; no reira te faaʻite atu nei au ia outou i te rave‘a e taa ê ai: o te mau mea atoa hoi te titau mai ia rave i te maitai, e te titau hoi ia faaroo i te Mesia, ua haaponohia mai ïa i te mana e te hamani maitai a te Mesia; no reira e ti‘a ia outou i te ite… no ô mai ïa i te Atua ra ».1

Te auraa mau, te farerei atoa nei tatou i te hoê â fifi i farereihia e Iosepha Semita i to’na ra apîraa. Pinepine atoa tatou i te ite e, te ere atoa nei tatou iho i te paari.

I roto i te basileia o te Atua, e mea farii-poupou-hia, e e mea faaitoitohia te imiraa i te parau mau, e e ore roa e pato‘ihia e e măta’uhia. Te faaitoito-u‘ana nei te Fatu i te mau melo o te Ekalesia ia imi i te ite.2 Ua parau oia e, « A imi itoito outou… oia ïa, a imi na outou no roto i te mau buka maitai a‘e i te mau parau no te paari; a imi hoi i te ite, oia ïa na roto hoi i te haapii e na roto atoa i te faaroo ».3 Tera râ, nahea tatou e ite ai i te parau mau i roto i te hoê ao te rahi noa’tura hoi ta’na mau aroraa i te mau mea na te Atua ?

Na te mau papa‘iraa mo‘a e haapii mai ia tatou e nahea râ :

A tahi, e nehenehe ta tatou e ite i te parau mau na roto i te hi‘oraa i to’na mau hotu.

I roto i Ta’na A‘oraa faahiahia i ni‘a i te mou‘a, ua parau te Fatu e :

« E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino…

« No reira, e ite hoi outou ia ratou i ta ratou i faahotu mai ».4

Ua haapii atoa te peropheta Moromona i teie parau tumu i te na ôraa e, « e ite outou ia ratou i ta ratou ohipa; ia maitai hoi ta ratou ra ohipa, e maitai atoa ïa ratou ra ».5

Te titau manihini atu nei matou i te mau taata atoa ia hi‘o i te hotu e i te ohipa a teie Ekalesia.

Te feia e anaanatae nei i te parau mau, e ti‘a ïa ia ratou ia ite i te taa-ê-raa ta te Ekalesia e to’na mau melo e rave nei i roto i te mau oire tei reira ratou i te parahiraa. E ite atoa ratou i te maitairaa te oraraa o te feia e pee i ta’na mau haapiiraa. Te feia e tuatapapa i teie mau hotu e ite ratou e, e mea monamona e e mea au-roa-hia te mau hotu o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei.

A piti, e itehia ia tatou te parau mau na roto i te tamataraa tatou iho i te parau.

Ua haapii mai te peropheta Alama e :

« E faaau tatou i te parau i te huero. Ia faati‘a mai outou ia tanuhia te huero i roto i to outou aau, inaha, mai te mea e huero mau, e ia ore hoi outou ia huri i te reira i rapae na roto i to outou faaroo ore… inaha, e tupu ïa te reira i roto i to outou aau; e… parau ai outou i roto ia outou iho e, e huero maitai teie… no te mea ua faarahihia to’u Varua; oia ïa, ua haamaramaramahia to’u mana‘o, e e mea oaoa ïa ia’u nei […]

« … E teie nei… aita anei te reira e faarahi i to outou faaroo ? Oia ïa, e faarahi te reira i to outou faaroo…

« … E faahotu mai hoi te mau huero atoa i to ratou ihora huru ».6

Auê ïa titauraa manihini nehenehe na te hoê peropheta a te Fatu ! E nehenehe teie e faaauhia i te hoê tamatamataraa ihi. Ua titau-manihini-hia tatou ia tamata i te parau, ua horo‘ahia mai te mau arata‘iraa, e ua faaʻitehia ia tatou te hopearaa o te tamataraa, mai te mea e, e pee tatou i te mau arata‘iraa.

No reira, te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e, e nehenehe ta tatou e ite i te parau mau na roto i te hi‘oraa i te mau hotu e aore râ, na roto i te tamataraa tatou iho i te reira, te faataaraa i te hoê vahi no te parau i roto i to tatou aau, e te aupururaa i te reira, mai te hoê huero.

Tera râ, te vai ra te toru o te rave‘a no te ite i te parau mau, na roto ïa i te heheuraa a te taata iho.

Te haapii mai nei te tuhaa 8 o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau e, te heheuraa, o te ite ïa—« te ite i te mau mea atoa ta [tatou] e ani… na roto i te faaroo, ma te aau parau-ti‘a, ma te faaroo e e farii iho â [tatou] ».7

E te parau mai nei te Fatu ia tatou e nahea tatou i te farii i teie heheuraa. Te parau nei oia, « e faaʻite au ia oe i roto i to oe feruriraa e i roto i to oe aau na, na roto i te Varua Maitai, o te tae i ni‘a ia oe e o te vai i roto i to oe aau ».8

No reira, ua haapiihia tatou e, e roaa te heheuraa na roto i te aniraa ma te faaroo, ma te aau parau ti‘a, e ma te faaroo e farii tatou.

Ua faaʻite papû mai te Fatu i te reira a faaara ai Oia e, « A haamana‘o mai e ia ore te faaroo e ore te hoê mea e oti ia oe; no reira a ani mai ma te faaroo ».9 E titau te faaroo i te ohipa—te ohipa mai te tuatapaparaa i roto i to outou feruriraa, ei reira e ani atu na roto i te pure, ua ti‘a anei.

Ua parau te Fatu e:

« Mai te mea e, ua ti‘a ra e faatupu ïa vau i te ahu i roto i to oe ouma; no te reira oe e ite ai e ua ti‘a ihoa.

« Mai te mea râ e ere ïa i te mea ti‘a e ore roa e noaa ia oe te reira huru ahu i roto ia oe ra, e haapourihia râ to oe mana‘o e na te reira e haamo‘e i te mea hape ».10

Te faaroo aore e ohipa e mea pohe ïa.11 No reira, « e ani râ ma te faaroo, eiaha e feaa ».12

Te vai ra to’u hoê hoa, e ere i ta tatou haapa‘oraa, tei faaʻite mai ia’u e, e ere oia i te hoê taata tei î i te varua. Eita oia e tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a e aore râ, e pure no te mea te parau ra oia e, eita oia e taa i te mau parau a te Atua, e aita atoa oia i papû e, te vai ra anei te Atua. Na teie huru to’na e faaʻite mai nei i to’na ere i te huru varua, e na te reira e arata‘i ê atu i ô mai i te heheuraa, mai tei faataahia mai e Alama. Ua parau oia: « E tena na, te taata e faaetaeta i to’na ra aau, o te taata iho â ïa e roaa ia’na ra te tufaa iti o te parau ».

Tera ra, te na ô faahou ra Alama e, « o te taata râ e ore e faaetaeta i to’na ra aau, e roaa ia’na ra te tufaa rahi o te parau, e tae noa i te roaaraa ia’na te ite i te mau parau aro a te Atua ra, e ia hope te reira i te iteahia e ratou ».13

Ua riro Alama e te mau tamaiti a Mosia ei mau hi‘oraa no te parau tumu ra e, e titau te faaroo i te ohipa. I roto i te Buka a Moromona, te tai‘o nei tatou:

« I imi maite ratou i te parau i papa‘ihia ra, ia ite ratou i te parau a te Atua.

« E ere râ te reira ana‘e; i pinepine ratou i te pure, e i te haapae i te maa; no reira i noaa’i ia ratou te Varua tohu, e te Varua hoi o te heheuraa parau ».14

Hoê â atoa te faufaa no te aniraa ma te aau tae i roto i teie ohipa. Mai te mea e, e imi tatou i te parau mau ma te aau tae mau, e imi ïa tatou i te mau rave‘a atoa e itehia ai te reira, oia hoi, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te haereraa i te pureraa, e te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua ma te maitai roa. O te faaʻite-atoa-raa ïa i to tatou hinaaro ia haapa‘o i te hinaaro o te Atua ia itehia mai te reira.

Ua riro te mau ohipa a Iosepha Semita i te taime a imi ai oia i te paari, ei hi‘oraa maitai roa no te auraa o te parau ra e, ei aau parau ti‘a. Ua parau oia e, ua hinaaro oia ia ite e, tei hea te haapa‘oraa mau i roto i te mau haapa‘oraa atoa, e « ia ite [oia] e tei hea hoi [ta’na]e amui atu ».15 Na mua a‘e oia a pure ai, ua ineine oia no te rave mai te au i te pahonoraa ta’na e farii.

E ui tatou na roto i te faaroo e te aau parau ti‘a. E ere râ te reira ana‘e. E mea ti‘a atoa ia tatou ia ti‘aturi e, e farii tatou i te heheuraa. E mea ti‘a ia tatou ia ti‘aturi i te Fatu e ia tiaʻi i Ta’na mau fafauraa. Haamana‘o na i tei papa‘ihia: « Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horo‘ahia mai ta’na ».16 Aue te nehenehe teie fafauraa !

Te titau manihini nei au ia outou paatoa ia imi i te parau mau na roto i te hoê o teie mau rave‘a, na roto ihoa râ i te rave‘a a te Atua na roto i te heheuraa a te taata iho. E heheu mai te Atua i te parau mau i te feia e imi i te reira mai tei faaʻitehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. E titauhia te tautooraa hau atu i te imi-noa-raa i ni‘a i te Itenati, tera râ, e mau‘araa maitai te taime.

Te faaʻite atu nei au i to’u iteraa papû e, teie te Ekalesia mau a Iesu Mesia. Ua ite au i to’na mau hotu i roto i te mau oire e i roto i te oraraa o te mau taata e rave rahi tauatini, mai te mau melo utuafare; no reira ua ite au e, e Ekalesia mau. Ua tamata atoa vau i te parau i roto i to’u oraraa i roto i te mau matahiti e rave rahi e ua ite au i to’na maitai i ni‘a i to’u varua; no reira ua ite au e, e Ekalesia mau. Te mea faufaa roa’tu râ, ua haapii mai au i to’na parau mau na roto i te heheuraa na roto i te mana o te Varua Maitai; no reira, ua ite au e e Ekalesia mau. Te titau manihini atu nei au ia outou paatoa ia na reira atoa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.