2010–2019
Na te haapa‘oraa i te mau faaueraa e paruru ia tatou, e faaineine ia tatou e e haapuai ia tatou
Eperera 2014


Na te haapa‘oraa i te mau faaueraa e paruru ia tatou, e faaineine ia tatou e e haapuai ia tatou

Hōho’a

E mau vahine rave fafauraa tatou, no te mau faito matahiti atoa, te haere nei na ni‘a i te e‘a o te ora tahuti no te hoʻi atu i mua i To’na ra aro.

E te mau tuahine, ua here matou ia outou. I te tereraa vau i Mehiko, aita i maoro a‘enei, ua ite rii au i te huru no te autuahineraa mai teie pô. A feruri i teie hoho‘a : I te faaotiraa o te Paraimere i te poʻipoʻi sabati, ua haere mai matou, te mau tamarii e te mau orometua i rapae mai i te piha e ua apiapi roa matou. Matara mai nei te uputa o te piha a te Feia Apî Tamahine, ite a‘era vau i te feia apî tamahine e to ratou feia faatere. Ua tauahi matou. I tera iho taime, te mau tamarii te tape‘araa i to’u piritoti e te mau vahine na piha’iho ia’u, ua hinaaro roa vau ia faa’ite i to’u mana‘o.

Aita va’u e parau Paniora, no reira e parau Peretane tei tae mai i to’u feruriraa. Ua hi‘o vau i to ratou mata atoa ma te parau e, « e mau tamarii tamahine tatou na to tatou Metua i te Ao ra, o tei here ia tatou e te here nei tatou Ia’na ». Oioi mai nei ratou i te tavevo mai na roto i te reo Paniora. Tei roto noa matou i te vahi haereraa taata i te faahitiraa i te parau tai‘o a te Feia Apî Tamahine ma te parau atoa e, « e ti‘a tatou ei ite no te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa ».

I teie pô, ua amui mai tatou na te ao taatoa nei, ei pĭpĭ Na’na, ma te hiaai ia paruru e ia paturu i te basileia o te Atua. E mau tamahine tatou na to tatou Metua i te Ao ra. E mau vahine rave fafauraa tatou, no te mau faito matahiti atoa, te haere nei na ni‘a i te e‘a o te ora tahuti no te hoʻi atu i mua i To’na ra aro. Na te haapa‘oraa i te mau faaueraa e paruru ia tatou, e faaineine ia tatou e e haapuai ia tatou.

Te vai nei te mau tamahine i rotopu ia tatou no te faito matahiti Paraimere. No rave noa mai nei vetahi o outou i te taahiraa matamua i ni‘a i teie eʻa no te ora mure ore na roto i te oro‘a no te bapetizoraa.

A hi‘o faaati ia outou. E mea anaana to outou ananahi mai ta outou e ite ra i te mau vahine tei rave atoa i te mau fafauraa, e ua ineine ratou no te faa’ite i te eʻa i mua ia outou.

E 8, e 9, 10 e aore râ 11 anei matahiti to outou, tei roto anei i te pû amuiraa rahi, e aore râ tei te fare e aore râ tei roto i te hoê fare pure na te ao taatoa nei, a ti‘a mai na i ni‘a ? Maeva i te putuputuraa rahi na te mau vahine. I teie nei, a ti‘a noa mai i ni‘a ; no te mea ua hinaaro matou e ani ia outou ia amui mai. E himenemene atu vau i te hoê himene a te Paraimere. Ia ite mai outou i te himene e himene atoa mai. E himene puai râ ia faaroohia mai outou.

Haapii ia’u ia ite te maitai ;

Ia pure i te Metua Here.

Haapii ia’u i te mau mea maitai.

Haapii ia’u i te mau mea maitai.

A ti‘a noa outou, e himene mai i teie nei te 12 matahiti e paari atu i te irava piti.

Haere mai te tamariirii,

E haapii mai tatou i te ture

Ia hoʻi tatou i mua Ia’na.

Haere noa i mua i mua Ia’na.1

Faahiahia roa. E nehenehe outou e parahi. Mauruuru.

Ei vahine no te mau faito matahiti atoa, te haere nei tatou i roto i To’na maramarama. Te taata tata‘itahi to’na tere i ni‘a i te reira eʻa ma te turama-maitai-hia i te here o te Faaora.

E tomo tatou na te uputa o teie eʻa no te ora mure ore na roto i te oro‘a e te fafauraa no te bapetizoraa, ei reira e farii tatou i te horoʻa o te Varua Maitai. Ua ani Elder Robert D. Hales ia tatou, « Ua ite anei [tatou] e ua ite anei ta [tatou] mau tamarii e ia bapetizohia ana‘e [tatou] e tauihia ïa [tatou] e a muri noa’tu ? »

Ua faataa atoa oia e, « ia maramarama ana‘e tatou i te fafauraa o to tatou bapetizoraa e te horoʻa o te Varua Maitai, na te reira e taui i to tatou oraraa, e e haamau i te taatoaraa o to tatou here i te basileia o te Atua. Ia tae mai te mau faahemaraa i ni‘a i to tatou eʻa, mai te mea e faaroo tatou, e faaara mai te Varua Maitai ia tatou e ua fafau tatou ia haamana‘o noa i te Faaora e ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua ».2

I te mau hepetoma atoa a rave ai tatou i te mau tapa‘o no te oro‘a mo‘a, e faaapî tatou i ta tatou fafauraa no te bapetizoraa. Ua parau Elder David A. Bednar : « A ti‘a ai tatou i roto i te pape o te bapetizoraa, [te hi‘o nei tatou] i te hiero. Ia amu ana‘e tatou i te oro‘a mo‘a, [te hi‘o nei tatou] i te hiero. E fafau tatou e haamana‘o tamau noa tatou i te Faaora e e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa ei faaineineraa no te tomo i roto i te mau oro‘a mo‘a o te hiero ».3

Na te mau oro‘a o te hiero e arata‘i ia tatou i te mau haamaitairaa rahi roa a‘e e roaa na roto i te Taraehara a Iesu Mesia. E mau oro‘a te reira e titauhia no to tatou faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. Mai te mea e, e rohi tatou no te haapa‘o i ta tatou mau fafauraa, e haamata to tatou mau manaʻo no te tuʻati-ore-raa e no te maitai-ore-raa i te morohi, e e ora faahou mai te mau oro‘a e te mau fafauraa no te hiero. E farii-poupou-hia te mau taata atoa ia haere na ni‘a i taua e‘a ra e tae atu ai i te ora mure ore ra.

Ua faahiahia roa vau i te puai o te mau tamahine, te feia apî tamahine e te mau vahine ta’u i farerei na te ao taatoa nei, ua mau maitai to ratou avae i ni‘a i te reira eʻa. Teie te tahi hi‘oraa no te mau tamahine e te mau vahine rave fafauraa ta’u i farerei.

11 matahiti to Luana i to’u farereiraa ia’na i Buenos Aires, i Râparâta. No te tahi ati i to’na naʻinaʻiraa, aita ta Luana e nehenehe e paraparau. Tau matahiti aita ona e paraparau. Ua parahi mu noa oia a aparau ai matou. To’u hiaai rahi, ia muhumuhu rii noa mai to’na vaha i te tahi parau. Ua hi‘o noa mai oia ia’u mai te huru ra, aita e faufaa te parau no te ite mai i to’na aau. I te otiraa te pure, ua ti‘a matou no te faaruʻe i tera vahi, toro mai nei Luana i te hoho‘a papa‘i. Ua papa‘i oia i te hoho‘a no Iesu Mesia i roto i te ô no Getesemane. I reira to’u faarooraa i to’na iteraa papû ma te puai e te papû maitai. Ua rave Luana i te hoê fafauraa i te taime no te bapetizoraa ia ti‘a ei ite no te Atua « i te mau mahana atoa e i te mau mea atoa, e i te mau vahi atoa ».4 Ua taa ia’na te Taraehara a Iesu Mesia, mai tei faaitehia i ni‘a i ta’na hoho‘a papa‘i. Ua taa anei ia’na e, na roto i te mana haapuai e te mana faati‘a o te Taraehara, e nehenehe to’na ma‘i e ora, e ia paraparau faahou ? Mai taua mahana maira, a toru matahiti i teie nei, ua maitai noa mai Luana i roto i ta’na tautooraa ia paraparau. Te amui nei oia i to’na mau hoa no te Feia Apî Tamahine. Ma te haapa‘o maitai i te fafauraa ta’na i rave i te taime no te bapetizoraa, te tamau noa nei oia i te faa’ite i to’na ite no te Faaora.

Pauroa te feia apî na te ao atoa nei e umehia nei no te haere i te hiero. I Lima, i Peru, ua farerei au i te hoê metua tane e ta’na na tamahine e toru i mua i te tomoraa hiero. Ua ite au i te maramarama i ni‘a i to ratou mata. E piti o na tamahine e huma, e te parahi ra i toro i te pereoo turaʻi. Te toru o te tamahine, te tauturu ra ïa i to’na tuahine, e ua faataa mai oia e, e piti â to’na tuahine i te fare. Tei roto atoa raua i te pereoo turaʻi. Aita e ti‘a ia raua ia haere mai i teie tere 14 hora no te haere i te hiero. E mea faufaa rahi te hiero no teie metua tane e ta’na na tamahine, no reira te maha o ratou i tere mai ai i te hiero i tera mahana—e piti no te mata‘ita‘i-noa-raa i to raua tuahine ia bapetizohia no te feia pohe ia rave i te reira oro‘a mo‘a. Mai ia Nephi, « te [popou] nei [raua] i te mau faufaa ta te Fatu i fafau mai ».5

Te haafaufaa nei te hoê vahine otahi, i te mau hepetoma atoa, i te oro‘a mo‘a e to te reira atoa parau fafau mo‘a « ia vai noa to’na Varua i roto [ia’na] ».6 Teie hoaraa tamau, e parau fafau ïa e tamărû nei i te mau are o to’na vai-otahi-raa. E haapuai te reira ia’na no te utuhiraa ia’na i roto i te faarahiraa i ta’na mau tareni ma te hiaai ia tavini i te Fatu. Ua ite oia i te popou rahi i roto i te poihereraa i te mau tamarii atoa i roto i to’na oraraa, e ia imi oia i te hau maite roa, e ite outou ia’na i roto i te hiero.

I te hopea, te hoê vahine 90 matahiti tei ite i ta’na mau tamarii e te mau mootua i te paariraa mai e ta’na mau hina i te taeraa mai i roto i te ao. Mai te rahiraa o tatou, ua ora oia i te mau oto, te mau ati rahi e te popou faito ore. Ua parau roa mai oia e, ahani e nehenehe ta’na e papa‘i faahou i te aamu o to’na ora, e mau pene ta’na e ore e tuu atu. Atira noa’tu, ma te mata ataata, ua parau oia, « e ti‘a noa râ ia ora rii mai â vau no te hi‘o e, eaha râ te tupu i muri iho ! » Te tamau noa nei oia i te tape‘a maite i te mau fafauraa i ni‘a i te eʻa.

Ua haapii Nephi :

« Ia tae outou i taua e‘a tĭtĭaifaro ra e te pirihao, atira anei ïa? Inaha e parau atu vau ia outou na, Aore roa ïa…

« E teie nei, ia haere ti‘a’tu outou i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia, ma te tia’i papû roa, e te here i te Atua e te taata atoa. E tena na, ia haere ti‘a outou i mua ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia, ma te tape‘a hoʻi e tae noa’tu i te hopea ra, inaha, te na ô maira te Mesia, E ora mure ore to outou i reira ra ».7

Tei ni‘a tatou tata‘itahi i te reira eʻa. I teie pô, ua himene tatou no te haereraa i te eʻa no te maramarama. Ei taata hoê, e mea puai tatou. Ia amuihia i te Atua ra, eita e mau faahou.

Ua parau te Fatu ia Emma Smith, « a faateitei mai na i to oe aau e a oaoa, e a ati atu i te mau fafau ta oe i faaau ra ».8

Te oaoa nei tatou e, na roto i te haapa‘oraa i ta tatou mau fafauraa, e ite to tatou aau i te here o to tatou Metua i te Ao ra e o te Faaora o Iesu Mesia. Te faa’ite papû nei au e, te ora nei Raua. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.