2010–2019
Ia itehia to outou faaroo
Eperera 2014


Ia itehia to outou faaroo

Hōho’a

I te mau mahana atoa, i ni‘a i to outou e‘a e tae atu i to outou tapaeraa mure ore, a faarahi i to outou faaroo. A faaite i to outou faaroo! Ia iteahia mai to outou faaroo!

E te mau taea‘e e te mau tuahine here e, te faaite nei matou i to matou here e to matou mauruuru rahi ia outou. Te mauruuru nei matou i te taviniraa i piha‘i iho ia outou.

I roto i te hoê tere manureva, ua faaara mai te pairati e e faaruru matou i te aueueraa ia haapou matou e e ti‘a i te mau horopatete atoa ia taamu maite i to ratou mau hatua. Ua tupu ihoâ taua aueueraa ra. E mea puai mau. I muri mai ia’u, ua ri‘ari‘a roa te hoê vahine. Ia topa e ia aueue te manureva, ua tuô puai oia. Ua tamata ta’na tane faaipoipo ia tamărû ia’na aita râ i manuïa. Ua tamau noa ta’na mau tuôraa u‘ana e tae noa’tu ua mahemo te area aueue e ua tau te manureva. Ua oto vau no’na. No te mea hoi e ua riro te faaroo ei rave‘a aro i te ri‘ari‘a, ua hinaaro ïa vau, ahani ta’u i nehenehe, i te haapuai i to’na faaroo.

I muri a‘e, a faaru‘e ai te mau horopatete i te manureva, ua parau mai te tane a teie vahine : « Ua pe‘ape‘a vau no te mea ua ri‘ari‘a roa ta’u vahine. Te hoê noa rave‘a i noaa ia’u no te tamărû ia’na o te parauraa’tu ïa ia’na e, ‘tei ni‘a o Elder Nelson i teie manureva, eiaha ïa e haape‘ape‘a’ ».

Aita i papû ia’u e, ua tamărû anei ia’na to’u parahiraa i roto i teie tere, e parau râ vau e, te hoê o te mau mea papû o te oraraa tahuti nei, maori râ, e tamatahia to tatou faaroo. I te tahi mau taime, e tae mai taua mau tamataraa ra a faaruru ai tatou i te tahi mau ati piri atu i te pohe. No teie vahine tei roohia i te ri‘ari‘a, ua riro ïa te aueue u‘ana o te manureva ei hoê o taua mau taime ra e itehia’i e mea puai anei to tatou faaroo.

Ia aparau ana‘e tatou no ni‘a i te faaroo—e nehenehe te faaroo e faanuu i te mau mou‘a—aita ïa tatou e parau ra no ni‘a noa i te faaroo, no ni‘a râ i te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia. E nehenehe te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e haapuaihia a haapii ai tatou no ni‘a Ia’na e a ora ai tatou i to tatou haapa‘oraa faaroo. Ua faataahia te haapiiraa a Iesu Mesia e te Fatu no te tauturu ia tatou ia faarahi i to tatou faaroo. I roto râ i te reo e faaohipahia nei i to tatou nei anotau, ua rau ïa te auraa o te parau haapa‘oraa faaroo no te mau huru taata atoa.

Te auraa mau no te parau ra haapa‘oraa faaroo o te « taamu-faahou-raa » aore râ « te tu‘ati-faahou-raa » i te Atua.1 Teie paha te uiraa ta tatou e ui ia tatou iho, e ti‘aturiraa puai anei to tatou i te Atua ia nehenehe i to tatou faaroo ia faaite mai i te reira ? Aore râ ua taamuhia anei tatou i te tahi ê atu mea ? Ei hi‘oraa, ua faaroo na vau i te mau aparauraa i te mau po‘ipo‘i monire no ni‘a i te mau ha‘utiraa tu‘aro tei tupu i te sabati na mua’tu. No te tahi o teie feia maamaahia i te tu‘aro, ua mana‘o vau e ua taamuhia ta ratou « haapa‘oraa faaroo » i ni‘a i te tahi ha‘utiraa tu‘aro ?

E ui na tatou ia tatou iho, tei hea to tatou faaroo ? Tei roto anei i te hoê pŭpŭ ? Tei roto anei i te hoê i‘oa ? Tei roto anei i te hoê taata tuiroo ? E nehenehe te mau pŭpŭ maitai roa‘e e ore e manuïa. E nehenehe te feia tuiroo e morohi. Hoê noa râ Taata i reira to outou faaroo e paruruhia’i, i roto ïa i te Fatu ra ia Iesu Mesia. E e ti‘a ia outou ia faite i to outou faaroo !

Ua parau te Atua i roto i te faaueraa matamua o Ta’na na faaueraa e hoê ahuru, « eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia’u nei ».2 Ua parau atoa Oia, « a hi‘o mai ia’u nei i to mau mana‘o atoa na ; eiaha e feaa, eiaha e măta‘u ».3 Tera râ e rave rahi â mau taata o te imi nei i te hau i roto ana‘e i ta ratou afata moni aore râ o te pee nei i te mau taata tupu ei mau hi‘oraa na ratou.

E tamata pinepinehia te faaroo o te mau taote, o te mau aivanaa e o te feia politita. I roto i ta ratou tutavaraa i ta ratou mau fâ, e faaitehia anei e aore râ, e hunahia anei ta ratou haapa‘oraa faaroo ? E taamuhia anei ratou i te Atua aore râ i te taata nei ?

Ua farii au i taua huru tamataraa ra, e rave rahi mau matahiti i ma‘iri, a tama‘i ai te hoê hoa no te fare haapiiraa taote ia’u no to’u oreraa e faataa i to’u iteraa no te pae ohipa e to’u mau iteraa i te pae faaroo. Ua titau oia ia ore au e ano‘i na ite e piti. Nahea e nehenehe ai ia’u ia na reira ? Te parau mau e parau mau ïa ! Eita e vahihia, eita e nehenehe i te hoê noa‘e tufaa o te reira ia tuuhia i te hiti.

Ia faura ana‘e mai te parau mau mai roto mai i te hoê piha aivanaa aore râ na roto i te heheuraa, no ô mai ïa te taatoaraa o te parau mau i te Atua ra. Te taatoaraa o te parau mau e tufaa ïa no te evanelia a Iesu Mesia.4 E te anihia ra ia’u ia huna i to’u faaroo. Aita vau i pee i te aniraa a to’u hoa taote. Ua faaite au i to’u faaroo !

I roto i te mau tutavaraa ohipa atoa, e titauhia te mau faito etaeta no te afaro. Te haafaufaa nei te mau aivanaa i to ratou ti‘amâraa no te faaite i to ratou mana‘o. Eita râ te taato‘araa o te ti‘amâraa e itehia mai te mea eita te hoê tufaa o te ite o te tahi taata « e fariihia » na roto i te mau ture a te taata.

Eita te parau mau varua e nehenehe ia ite-ore-hia—te mau faaueraa ihoa râ a te Atua. E afa‘i mai te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te atua i te mau haamaitairaa, i te mau taime atoa. E afa‘i mai te ofatiraa i te mau faaueraa a te Atua i te ereraa i te mau haamaitairaa, i te mau taime atoa !5

Ua rahi te mau fifi i roto i teie nei ao, no te mea ua î te reira i te mau taata tei ore â i maitai roa’tura. Te faatupu nei ratou i ta ratou mau fâ e to ratou mau hinaaro mai te au i to ratou faaroo aore râ i to ratou faaroo ore. E rave rahi te tuu nei i te tahi atu mau mea na mua roa i te Atua. Te farii ore nei te tahi i te faufaa rahi o te haapa‘oraa faaroo i roto i te oraraa no teie tau. Mai i te mau tau atoa, te vai nei i teie mahana te feia e haavahavaha nei aore râ e faahapa nei i te ti‘amâraa no te faaohipa i ta’na iho haapa‘oraa faaroo. Te faahapa atoa nei te tahi i te haapa‘oraa faaroo ei tumu no te rahiraa o te mau fifi o te ao nei. Oia mau, te vai ra te mau taime i ravehia’i te mau ohipa iino na ni‘a i te i‘oa o te haapa‘oraa faaroo. Te oraraa râ i te haapa‘oraa faaroo mau a te Fatu, oia ho‘i, te riroraa ei pĭpĭ mau na Iesu Mesia, o te hoê ïa huru oraraa e te hoê faaotiraa i te mau mahana atoa o te horo‘a mai i te arata‘iraa hanahana. Ia faaohipa outou i ta outou haapa‘oraa faaroo, te faaohipa ra ïa outou i to outou faaroo. Te faaite ra ïa outou i to outou faaroo.

Ua ite Fatu e e ti‘a i Ta’na mau tamarii ia haapii nahea i te imi Ia’na. Ua parau Oia, « no te mea ua afaro te uputa, e ua pirihao te e‘a o te aratai atu i te… faaiteiteiraa … e aita rea o te ite mai i te reira ».6

Te horo‘a mai nei te mau papa‘iraa mo‘a i te hoê rave‘a maitai roa‘e no te imi i to tatou e‘a e ia faaea i reira. E horo‘a atoa mai te iteraa i te mau papa‘iraa mo‘a i te parururaa tao‘a. Ei hi‘oraa, na roto i te aai o te ao nei, ua riro te mau ma‘i mai te « fiva tamarii » te tumu no te mau pohe o te mau metua vahine e te mau aiû. E tei roto hoi i te Faufaa Tahito te mau ture tano no te rapaauraa i te mau taata ma‘i, tei papa‘ihia hau atu i te 3 000 matahiti i teie nei !7 E rave rahi mau taata tei pohe no te mea aita te imiraa a te taata i te ite i haapa‘o i te parau a te Fatu !

To’u mau taea‘e e mau tuahine here e, eaha ïa ta tatou e ere nei i roto i to tatou mau oraraa mai te mea « e te tamau-noa-raa-hoi i te haapii, aore roa râ i noaa te ite i te parau mau » ?8 E nehenehe e noaa ia tatou te ite rahi i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e ia farii i te faaurûraa na roto i te mau pure faaroo.

E tauturu ia te reira ia tatou a rave ai tatou i te mau faaotiraa i te mau mahana atoa. I te taime ihoa râ e hamani e e haapuaihia’i te mau ture a te taata, e ti‘a ïa i te mau ture a te Atua ia riro noa ei faito no tatou. Ia tatara ana‘e tatou i te mau tumu parau fifi, e ti‘a ïa ia tatou ia imi na mua roa i te arata‘iraa a te Atua.

E ti‘a ia tatou ia « faaau i te mau parau papa‘i mo‘a ia tatou… ei maitai e ei haapiiraa hoi no tatou.9 Tei piha‘i iho noa te ati ia tamata ana‘e tatou ia faataa ia tatou iho ma te parau e « to’u iho oraraa » aore râ « ta’u iho peu maitai a‘e ». Mai te mea e tamata te hoê i te vahi to’na iho oraraa i roto i te mau tufaa taa ê, eita roa oia e ti‘a mai i te faito mau o to’na iho parau-ti‘a e eita roa oia e riro mai i to’na iho huru mau.

E nehenehe te faahemeraa ia riro ei taata auhia ia tuuhia na ni‘a a‘e i te parau a te Atua. Te faaohipa rahi nei te mau hororaa poritita e te mau opuaraa faatianiraa i te mau titorotororaa mana‘o no te faatupu i ta ratou mau opuaraa. E mea maramarama roa te mau hotu o taua mau titorotororaa mana‘o ra ! Eita te reira e ti‘a ia faaohipahia ei tumu no te faati‘a i te ofatiraa i te mau faaueraa a te Atua. Noa’tu e « te na reira nei te mau taata atoa », eita roa te hape e riro ei mea ti‘a. E ore roa te ino, te hape, e te pouri e riro mai ei parau mau, noa’tu e mea auhia e te taata. Te faaara ra te papa‘iraa mo‘a : « E pohe to ratou to tei parau i te ino ra, e maitai, e te maitai ra, e ino; o tei parau i te pouri ra, e maramarama, e te maramarama ra, e pouri ».10

I muri a‘e i te Tama‘i Matamua o te Ao nei, ua riro mai te hoê himene faufau ei himene au-roa-hia e te taata. No te pororaa i te viivii, te faahiti ra teie himene eita e 50 milioni taata e nehenehe e hape. Tera râ, e nehenehe e 50 milioni taata e hape—e hape mau. E vai noa te viivii e viivii i mua i te Atua o te haavâ ia tatou paatoa i te hoê mahana no ta tatou mau ohipa e mau hinaaro.11

I te tahi a‘e pae o te măta‘u e te ti‘aturi ore e vai rahi nei i roto i te ao nei i teie mahana, na roto i te faaroo e te itoito o ta’u tamahine here o Emily, o te ora nei i te tahi atu pae o te paruru. A vaiiho mai ai oia i to’na tino tahuti nei tei î i te ma‘i mariri aitaata, aita oia i nehenehe ia paraparau maitai. Ma te hoê râ mata ataata, ua parau mai oia ia’u, « e papa, eiaha e haape‘ape‘a mai no’u. Ua ite atu e e maitai au ! » Ua itehia te faaroo o Emily—o tei anaana maitai mai i taua taime oto ra, te taime hoi i hinaaro rahi ai matou i te reira.

E faaroo rahi to teie metua vahine apî nehenehe, e pae tamarii, i To’na ra Metua i te Ao ra, i roto i Ta’na opuaraa, e i te oraraa maitai mure ore o to’na utuafare. Ua taamu maite oia ia’na i te Atua. Ua haapa‘o hope oia i te mau fafauraa ta’na i rave i te Atua e i ta’na tane faaipoipo. Ua here oia i ta’na mau tamarii e ua vai râ oia i roto i te hau, noa’tu ua fatata oia i te taa ê atu ia ratou. E faaroo to’na i to’na oraraa i mua, e i to ratou atoa, no te mea e faaroo to’na i to tatou Metua i te Ao ra e Ta’na Tamaiti.

I te matahiti 1986, ua parau te peresideni Thomas S. Monson, « oia mau e faaruru tatou i te ri‘ari‘a, e ite tatou i te haamâ e te pato‘iraa. E ti‘a ia tatou ia itoito i te pato‘i i te mea ta te rahiraa o te taata e ti‘aturi nei, ia itoito tatou i te parururaa i ta tatou mau parau tumu. Na te itoito, eiaha râ te faati‘araa, e afa‘i mai i te mata ataata farii o te Atua […] A haamana‘o e te vai ra te măta‘u i roto i te mau taata atoa, o ratou râ o te faaruru atu i to ratou mau măta‘u [ma te faaroo] e itoito atoa ïa to ratou ».12

E vai parau mau noa te a‘o a te peresideni Monson ! No reira te taparu nei au ia outou, to’u mau taea‘e e mau tuahine here : I te mau mahana atoa, i ni‘a i to outou e‘a e tae atu i to outou tapaeraa mure ore, a faarahi i to outou faaroo. A faaite i to outou faaroo ! Ia iteahia mai to outou faaroo !13

Te pure nei au e e taamu-papû-hia’tu outou i te Atua, e ia nana‘ohia Ta’na mau parau mau mure ore i roto i to outou aau e a muri noa’tu. Te pure nei au e, i roto i to outou oraraa, e faaite outou i to outou faaroo ! I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Ia fanauhia te hoê aiû, e taamuhia e piti taura i ni‘a i te taura pito e e tapuhia i roto i te area o taua na taamuraa e piti. Te hoê taamuraa o te hoê ïa taamu papu. No roto mai te ta‘o haapa‘oraa faaroo i te mau aa Latino, re oia hoi « faahou â » aore râ « ho‘i atu » e te ta‘o ligare, oia hoi, « ia taamu » aore râ « ia pu‘oi ». No reira, te taa nei ia tatou e te « taamu nei te haapa‘oraa faaroo i te feia faaroo i te Atua ».

  2. Exodo 20:3. Taa ê atu i te reira, ua parau te Fatu, « a tatarahapa, a fariu ê mai i to outou mau idolo; fariu ê mai… i to outou mau mea faufau ra » (Ezekiela 14:6).

  3. Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 6:36.

  4. Hi‘o Spencer W. Kimball, The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa a Edward L. Kimball (1982), 391.

  5. Hi‘o Mosia 2:41; Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau ; 82:10. E mea mau teie haapiiraa no te mau taata atoa, no te mea « e ere te Atua e haapao i te huru o te taata » (Te Ohipa 10:34; hi‘o atoa Moroni 8:12).

  6. Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 132:22.

  7. Hi‘o Levitiko 15:13.

  8. 2 Timoteo 3:7.

  9. 1 Nephi 19:23.

  10. Isaia 5:20.

  11. Te haapii nei te papa‘iraa mo‘a: « A haere mai na i te Fatu ra, i Tei Mo‘a. E haamana‘o outou e, ua titiaifaro to’na mau haerea. Inaha, ua pirihao te e‘a no te taata nei, area tei mua tia ia’na, e ua titiaifaro hoi, e te tiai uputa ra, o Tei Mo‘a ïa i Iseraela nei ; e aore hoi oia i tarahu i te tavini i reira ra ; e aore hoi e e‘a ê, maori râ, na taua uputa ra ; e ore oia e vare, no te mea, o te Fatu ra o te Atua to’na i‘oa » (2 Nephi 9:41).

  12. Thomas S. Monson, « Courage Counts », Ensign, Novema 1986, 41. I te tahi atu taime, ua horo‘a te peresideni Monson i teie a‘oraa faaurûhia « no te ora faahiahia maitai, e ti‘a ïa ia tatou ia faarahi i te aravihi i te faaruru atu i te fifi ma te itoito, i te mauruuru ore ma te oaoa, e te manuïraa ma te haehaa… E mau tamaroa e e mau tamahine tatou na te hoê Atua ora, e ua hamanihia ho‘i tatou ia au i to’na ra hoho‘a… Eita e nehenehe ia tatou ia tape‘a noa i teie iteraa ma te ore e ite i te hoê auraa hohonu apî no te puai e te mana, e tae noa’tu i te puai ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, te mana ia pato‘i atu i te mau faahemaraa a Satane » (« Yellow Canaries with Gray on Their Wings », Ensign, Tiurai 1973, 43).

  13. « E tapea ia outou iho eiaha e rave noa’tu i te mea paieti ore ra » (Moroni 10:32). Eiaha ia rahi a‘e to outou ri‘ari‘a i te taata nei i to outou măta‘u i te Atua (hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 3:7 ; 59:5).