2010–2019
Te mau aʻa e te mau amaa
Eperera 2014


Te mau aʻa e te mau amaa

Hōho’a

Te haapeepeeraa i te aamu utuafare e te ohipa hiero i to tatou nei anotau e mea faufaa rahi ïa no te faaoraraa e te faateiteiraa o te mau utuafare.

Na mua noaʻe i to’na poheraa i te maʻi mariri aitaata i te matahiti 1981, ua parau te taata papaʻi aimârô ra, o William Saroyan, i te veʻa, « e pohe te mau taata atoa, ua tiʻaturi noa rȃ vau e eita vau e pohe. Eaha ïa i teie nei ?1

Te « eaha ïa i teie nei » i mua i te pohe i roto i teie oraraa e te « eaha ïa i teie nei » ia ferurihia te oraraa i muri aʻe i te poheraa, o tera ïa te mau uiraa faufaa rahi roa a te varua, ta te evanelia a Iesu Mesia i faahoʻi-faahou-hia mai e pahono nehenehe mau nei i roto i te raveʻa oaoa a te Metua.

I roto i teie oraraa, te ata nei, te haʻa nei, te haʻuti nei, te ora nei tatou e i muri iho e pohe tatou. Ua ui Ioba i teie uiraa poto, « ia pohe te taata nei, e ora faahou anei ? »2 Te pahonoraa o te hoȇ ïa « e » uʻana, maoti hoʻi te tusia taraehara a te Faaora. E mea anaanatae te tufaa o te omuaraa parau huru rau a Ioba i te uiraa : « Te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o’na pue mahana… te tupu nei oia mai te tiare, e ua motu ihora… E manaʻoraa hoʻi tei te raau ra, ia tâpûhia ra, e e tupu faahou te ohĭ, e eita e ore te mea rii apî ra… e e ohi-faahou-hia ïa mai tei tanuhia ra ».3

Te opuaraa a to tatou Metua no niʻa ïa i te mau utuafare. Te faaohipa nei e rave rahi o ta tatou mau papaʻiraa moʻa oto roaʻe i te hohoʻa no te hoȇ tumu raau e to’na mau aʻa e mau amaa ei faaauraa.

I te pene hopea no te Faufaa Tahito, ua faaohipa uʻana o Malaki i teie faaauraa no te faaʻite i te Tae-Piti-raa mai o te Faaora. Ma te aʻo atu i te feia ino e te teʻoteʻo, ua parau oia e e ama ratou mai te aihere te huru e « e ore e faatoehia te tumu e te amaa atoa ra ».4 Ua opani Malaki i teie pene ma te fafauraa tamahanahana a te Fatu :

« Inaha e tono na vau i te peropheta ra ia Elia ia outou na, a tae atu ai i taua mahana rahi mătaʻu o Iehova ra :

« Ia faafariu oia i te aau o te mau metua e te tamarii, e te aau o te tamarii e to ratou mau metua, o te haere mai hoʻi au, e o te tairi i te fenua nei i te ino ».5

I te omuara no te Faahoʻi-faahou-raa, ua haapapû o Moroni i teie poroʻi i roto i ta’na haapiiraa matamua ia Iosepha Semita apî i te matahiti 1823.6

Te farii nei te mau keresetiano e te Ati Iuda na te ao taatoa nei i te aamu no Elia i roto i te Faufaa Tahito.7 O oia te peropheta hopea tei mau i te mana taatiraa a te Autahuʻaraa a Melehizedeka hou te tau o Iesu Mesia.8

Ua faahoʻi mai o Elia i te mau taviri

Ua tupu te hoʻiraa mai o Elia i roto i te hiero no Ketelani i te 3 no eperera 1836. Ua parau oia e, te faatiʻa ra oia i te parau fafau a Malaki. Ua horoʻa oia i te mau taviri autahuʻaraa no te taati i te mau utuafare i roto i teie tau tuuraa evanelia.9 Ua faaohiehia te misioni a Elia na teie mea e topahia nei i te tahi taime te i‘oa, te varua o Elia, e mai ta Elder Russell M. Nelson i haapii mai, o te « hoȇ hoʻi faaʻiteraa a te Varua Maitai e faaʻite papû ra i te natura hanahana o te utuafare. »10

Ua haapapû te Faaora no ni‘a i te titauraa no te bapetizoraa. Ua haapii mai Oia, « ia ore te taata ia fanau i te pape e te Varua, e ore oia e ô i te basileia o te Atua ».11 Ua bapetizohia te Faaora iho no te horoʻa i te hiʻoraa. Eaha ïa no te feia tei pohe tei ore i bapetizohia ?

Te haapiiraa no te ohipa hiero e te aamu utuafare

I te 1 no atopa 1840, i Nauvoo, ua papaʻi o Vilate Kimball i te hoȇ rata i ta’na tane faaipoipo, o Elder Heber C. Kimball, o te tavini ra e te tahi atu mau melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te hoȇ misioni i te fenua Peretane. Nau mahana noa na mua’tu ua tupu ïa te amuiraa rahi no atopa.

E faahiti au i te tahi mau tufaa no te rata a Vilate : « Ua faatupuhia i te amuiraa rahi roaʻe e te anaanatae rahi roaʻe i te mau amuiraa atoa mai te faatiʻaraahia te Ekalesia… Ua horoʻa te peresideni [Iosepha] Semita i te hoê aʻoraa apȋ e te hanahana… Oia hoʻi, te bapetizoraa no tei pohe. Ua aʻo o Paulo no niʻa i te reira i roto i te 1 Korinetia pene 15 irava 29. Ua farii o Iosepha i te hoê tatararaa hau atu na roto i te heheuraa. Ua parau oia e, e haamaitairaa na [te mau melo] no teie Ekalesia ia bapetizohia no to ratou mau fetii tei pohe hou hoʻi teie evanelia i tae mai ai… Na roto i te raveraa i te reira, te ohipa ra ïa tatou ei mau tiʻa no ratou, e te horoʻa nei tatou i te haamaitairaa ia ratou ia tiʻa mai i te Tiʻa-faahou-raa Matamua. Ua parau oia e, e porohia te evanelia ia ratou i roto i te fare tapeʻaraa. »

Ua parau faahou o Vilate : « Te hinaaro nei au ia bapetizohia vau no to’u metua vahine… E ere anei teie te hoȇ haapiiraa hanahana ? »12

Ua tae mai te haapiiraa faufaa rahi no te taatiraa i te mau utuafare, te reni na niʻa i te reni e te haapiiraa na niʻa i te haapiiraa. Te mau oroʻa monoraa, o te haapiiraa tumu ïa no te taamu-amui-raa i te mau utuafare mure ore, ma te faatuʻati i te mau aʻa e te mau amaa.

Mea maramarama maitai te tuʻatiraa, te haapiiraa tumu no te utuafare i ni‘a i te aamu utuafare e te ohipa hiero. I roto i te mau heheuraa matamua ua faahiti te Fatu i te parau no te « bapetizoraa no to outou feia i pohe ra ».13 Ia au i te haapiiraa tumu, e titauraa ïa ta tatou i mua i to tatou mau tupuna. Te tumu no te reira, no te mea ïa ua niuhia te faanahonahoraa tiretiera no te raʻi i niʻa i te mau utuafare.14 Ua faaitoito te peresideniraa Matamua i te mau melo, te feia apî e te feia apî paari ihoa râ, ia haapuai i te ohipa no te aamu utuafare e te mau oroʻa no te mau iʻoa o to ratou iho mau utuafare aore râ te mau iʻoa o te mau tupuna a te mau melo no ta ratou paroita aore râ tǐtǐ.15 E tiʻa ia tatou ia tuʻatihia i to tatou mau aʻa e to tatou mau amaa. E mea hanahana mau te manaʻo e, i roto i te ao mure ore e tuʻatihia tatou.

Te mau hiero

Ua faaʻite o Wilford Woodruff e, ua ora maoro mai te peropheta Iosepha Semita no te haamau i te niu no te ohipa hiero : « I te taime hopea i farerei ai oia, Iosepha Semita, i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo o te taime ïa i horoʻa ai oia ia ratou i to ratou iho mau oroʻa ».16

I muri aʻe i te taparahi-pohe-raa-hia te peropheta, ua faaoti te Feia Moʻa i te Hiero no Nauvoo, e ua faaohipahia te mana taatiraa no te haamaitai e tauasini e tauasini melo haapaʻo maitai hou te tere i te mau mouʻa i te pae tooa o te ra. Toru ahuru matahiti i muri mai, i te otiraa te hiero no St George, ua parau te peresideni Brigham Young e, te vai nei te auraa mure ore no te mau oroʻa faaoraraa no te feia ora e no te feia pohe.17

Ua tatara-ohie-hia mai e te peresideni Wilford Woodruff i te reira : « Aita roa e parau tumu ta te Fatu i heheu mai o ta‘u i oaoa rahi a‘e maori râ te parau tumu no te faaoraraa i to tatou mau taata tei pohe; e e parahi tatou e to tatou mau metua tane, to tatou mau metua vahine, ta tatou mau vahine e ta tatou mau tamarii i roto i te faanahonahoraa utuafare, i te po‘ipo‘i no te ti‘a-faahou-raa matamua e i roto i te Basileia Tiretiera. E mau parau tumu faahiahia teie. Ua hoona te mau tusia atoa no teie mau mea ».18

Teie te hoȇ taime faahiahia no te ora i te fenua nei. Teie te tau tuuraa hopea no te evanelia, e e nehenehe ta tatou e ite i te rûraa o te ohipa faaoraraa i roto i te mau tumu parau atoa tei reira te hoê oroʻa no te faaoraraa.19 I teie nei, te vai nei ta tatou mau hiero na te ao taatoa nei i reira hoʻi e ravehia ai teie mau oroʻa no te faaoraraa. Te haereraa i te hiero no te farii mai i faaapîraa pae varua, te hau, te oraraa paruru, e te arataʻiraa i roto i to tatou mau oraraa, e haamaitairaa faahiahia atoa ïa te reira.20

Aita i matahiti i muri aʻe i to te peresideni Thomas S. Monson piiraahia ei aposetolo, ua haamoʻa oia i te Fare Tuatapaparaa Tupuna no te hiero no Los Angeles. Ua parau oia no te mau tupuna tei pohe « e tiaʻi ra i te mahana e rave ai te mau melo no te Ekalesia e o vau nei i te maʻimiraa e titauhia no te faatupu i te reira… [e] ia haere atoa i te fare o te Atua e rave i taua ohipa ra… o ta ratou hoʻi e ore e nehenehe i te rave. »21

I to te aposetolo Monson horoʻaraa i taua mau manaʻo haamaitairaa ra i te 20 no tiunu 1964, te vai ra ïa e 12 anaʻe hiero e ohipa ra. I roto i te taime a tavini ai te peresideni Monson i roto i te mau apooraa teitei o te Ekalesia, ua haamoʻahia 130 o na hiero e 142 e ohipa nei. E semeio mau ia mataʻitaʻi i te haapeepeeraa i te ohipa no te faaoraraa i to tatou nei anotau. E piti ahuru ma vaʻu hiero faahou â tei faaʻitehia e tei te mau tufaa rau no te otiraa. I teie nei te ora nei e vaʻu ahuru ma pae i niʻa i te hanere o te mau melo o te Ekalesia i roto i te area 320 kilometera te atea i te hoê hiero.

Mauhaa apî no te aamu utuafare

Ua nuu uʻana atoa i mua te mauhaa apî no te aamu utuafare. Ua parau te peresideni Howard W. Hunter i te avaʻe novema 1995 ; « Ua haamata tatou i te faaohipa i te mauhaa apî no te haavitiviti atu â i te ohipa moʻa no te horoʻaraa i te mau oroʻa no tei pohe. Ua haavitivitihia te ohipa no te mauhaa apî e te Fatu iho… Areʻa râ, tei te omuaraa noa tatou o te mau mea ta tatou e nehenehe e rave e teie mau mauhaa. »22

I roto i na 19 matahiti o teie faahitiraa parau a te peropheta, e mea maere mau te tereraa i mua o te mauhaa apî. Ua parau mai te hoê metua vahine e tamarii naʻinaʻi ta’na, e 36 matahiti to’na : « A feruri na—ua haere mai na tatou na te tau o te mau matini taiʻo ʻmicrofilmsʻ i roto i te mau pû haamoʻahia no te aamu utuafare, i roto i teie tau e parahi noa vau i ta’u iri amuraa e ta’u matini roro uira no te rave i te aamu utuafare ia taʻoto anaʻe ta’u mau tamarii ». Te mau taea‘e e te mau tuahine, tei roto te mau pû aamu utuafare i to tatou mau utuafare i teie nei.

E ere te ohipa hiero e te aamu utuafare no tatou anaʻe. A feruri ia ratou tei te tahi atu pae o te paruru e tiaʻi nei i te mau oroʻa no te faaoraraa o te faatiʻamâ hoʻi ia ratou i te faatîtîraa a te fare tapeʻaraa varua. Te fare tapeʻaraa, o te hoȇ ia vahi moʻemoʻe aore râ faatîtîraa ».23 E ui paha taua mau feia ra tei tapeʻahia i te uiraa a William Saroyan : « Eaha ïa i teie nei ? »

Ua faaʻite mai te hoȇ tuahine haapaʻo maitai i te hoȇ ohipa varua taa ê tei tupu ia’na i roto i te hiero no Roto Miti. I roto i te piha haamauraa, i muri aʻe i te faahitiraahia te hoê oroʻa haamauraa na roto i te ohipa monoraa, ua faaroo oia, « e faati‘amâhia te feia i tape‘ahia ! » Ua ite oia i te hoê manaʻo rû no ratou te tiaʻi nei i to ratou oroʻa bapetizoraa e haamauraa. I to’na hoʻiraa’tu i te fare, ua maʻimi oia i te mau papaʻiraa moʻa no te parau ta’na i faaroo. Ua itehia mai e ana te parau a Iosepha Semita i roto i te tufaa 128 no te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau : « A tuu atu na ia oaoa to outou mau aau, e ia oaoa rahi roa. Ia tupu mai te reo himene no te fenua nei. Ia parau mai te feia i pohe ra i te mau himene no te arueraa mure ore o te Arii ra o Emanuela, o tei faataa mai, hou roa te fenua nei i vai mai ai, i taua mau mea ra o te faatia mai ia tatou ia faaora mai ia ratou ra no roto mai to ratou tape‘araa ra ; no te mea e faatiamâhia ïa te feia i tape‘ahia ra ».24

Teie te uiraa, eaha te tiʻa ia tatou ia rave ? Te aʻo a te peropheta Iosepha, o te pûpûraa ïa i « te mau papaa parau no to tatou feia i pohe ra, o te ti‘a ia farii-taatoa-hia ra ».25

Ua faatae te faatereraa o te Ekalesia i te hoê piira papû maitai i te uʻi apî ia arataʻi i te eʻa i te faaohiparaa i te mau mauhaa apî no te ite i te varua o Elia, no te imi i to ratou mau tupuna, e no te rave i te mau oroʻa hiero no ratou.26 Te rahiraa o te ohipa teimaha no te haapeepeeraa i te ohipa no te faaoraraa no te feia ora e te feia pohe na outou ïa e te feia apî e rave i te reira.27

Mai te mea eita te feia apȋ o te mau paroita e haere noa i te hiero no te rave i te mau bapetizoraa no to ratou iho feia pohe, ia rave atoa râ ratou i te ohipa e to ratou mau utuafare e te tahi atu mau melo no te paroisa, ia noaa mai te mau iʻoa utuafare no te oroʻa ta ratou e rave nei, e haamaitai-rahi-hia ïa ratou e te Ekalesia atoa. Eiaha e haafaufaa ore i te tautururaa a te feia pohe i roto i ta outou mau tutavaraa e te oaoa ta outou e ite atu a farerei ai outou i te feia ta outou e tavini nei. Eita e noaa i te taata ia taa i te haamaitairaa mure ore no te taatiraa i to outou iho mau utuafare28.

I roto i te mau melo no te Ekalesia na te ao taatoa nei, e pae ahuru ma hoê i niʻa i te hanere o te feia paari, aita ïa to ratou na metua i roto i te tufaa Family Tree (te Tumu Raau Utuafare) no te tahua Itenati FamilySearch a te Ekalesia. E ono ahuru ma pae i niʻa i te hanere o te feia paari, aita ïa to ratou na metua ruau e maha i tapaʻohia.29 A haamanaʻo, eita tatou e nehenehe e faaorahia mai te mea aita to tatou mau aʻa e to tatou mau amaa. E tiʻa i te mau melo no te Ekalesia ia imi e ia tuu i teie mau haamaramaramaraa faufaa rahi.

Tei ia tatou nei hoʻi te haapiiraa tumu, te mau hiero, e te mauhaa no te mau utuafare no te rave faaoti i teie ohipa hanahana no te faaoraraa. Teie te hoê raveʻa e nehenehe te reira e ravehia. E nehenehe ta te mau utuafare e faatupu i te hoê « Haaputuputuraa Tumu Raau Utuafare ». Ia riro teie ei tutavaraa tamau. E afaʻi mai ïa te mau taata tataʻitahi i ta ratou mau aamu utuafare e vai ra, te mau aamu, e te mau hohoʻa, e tae noa’tu i te mau taoʻa herehia e te mau metua ruau e te mau metua. E anaanatae ta tatou feia apî i te haapii mai no niʻa i te oraraa o te mau melo no te utuafare—no hea mai ratou e te huru o to ratou oraraa. E rave rahi o tei faafariû i to ratou aau i to ratou mau metua. Ua here ratou i te mau aamu e te mau hohoʻa, e tei ia ratou ra hoʻi te aravihi no te pata e no te faahaere atu i teie mau aamu e mau hohoʻa i ni‘a i te Tumu Raau Utuafare e ia tuʻati teie mau parau i te mau tupuna no te faaherehere i teie mau parau e a muri atu. Oia mau, te fâ mau, o te hiʻoraa ïa eaha â te mau oroʻa e tiʻa ia ravehia e ia faataa i te mau hopoiʻa no te ohipa faufaa rahi no te hiero. E nehenehe te buka iti Ma famille (To’u utuafare) e faaohipahia no te tauturu i te papaʻi i teie mau haamaramaramaraa, te mau aamu e te mau hohoʻa no te utuafare, e nehenehe e faahaerehia’tu i muri mai i ni‘a i te Tumu Raau Utuafare.

Ia riro te mau faaotiraa e te mau titauraa utuafare ei manaʻonaʻoraa matamua roa na tatou no te paruru i ta tatou fâ hanahana. O ratou o te imi nei i te tahi faaohiparaa maitai atu â i te mahana sabati no te taatoaraa o te utuafare, ua riro ïa te ohipa no te aamu utuafare ei ohipa maitai. Ua parau mai te hoê metua vahine ma te mata oaoa no niʻa i ta’na tamaiti 17 matahiti o te haere i niʻa i te matini roro uira i muri aʻe i te pureraa i te sabati no te rave i te ohipa aamu utuafare na reira atoa te here o ta’na tamaiti 10 matahiti ia faaroo i te mau aamu e ia mataʻitaʻi i te mau hohoʻa no to’na mau tupuna. Na teie i haamaitai i te taatoaraa o to’na utuafare ia ite i te varua o Elia. E tiʻa i to tatou mau aʻa e amaa ia faaamuhia.

Ua horoʻa o Iesu Mesia i To’na ora ei taraehara na roto i te ohipa monoraa. Ua pahono Oia i te uiraa hopea tei uihia e Ioba. Ua haavî Oia i te pohe no te taata atoa, o tei ore hoʻi e noaa ia tatou ia rave no tatou iho. E nehenehe râ ia tatou e rave i te mau oroʻa monoraa e ia riro ei mau faaora mau i niʻa i te Mouʻa no Ziona30 no to tatou iho mau utuafare ia nehenehe ia tatou e o ratou atoa ia faateiteihia e ia faaora-atoa-hia.

Te faaʻite papû nei au no te tusia taraehara a te Faaora e te papûraa o te opuaraa a te Metua no tatou e to tatou mau utuafare. I te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. William Saroyan, i roto Henry Allen, « Raging against Aging », Wall Street Journal, 31 titema 2011–1 tenuare 2012, C9.

  2. Ioba 14:14.

  3. Ioba 14:1, 2, 7, 9.

  4. Malaki 4:1. Ua faaʻite iho nei e rave rahi mau papaʻiraa e, te rahi noa’tu ra te mau taata o te maʻiti nei ia ore e fanau i te tamarii no te haamaitai i to ratou faito oraraa (hiʻo Abby Ellin, « The Childless Plan for Their Fading Days », New York Times, 15 no febuare 2014, B4). E rave rahi mau fenua, te iti nei to ratou huiraatira na roto i teie mau faaotiraa tataʻitahi. E faahitihia teie huru i te tahi mau taime mai te « demographic winter » (hi‘o The New Economic Reality: Demographic Winter [documentary], byutv.org/shows)

  5. Malaki 4:5–6.

  6. Hiʻo History of the Church, 1:12 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 2.

  7. Ua tiaʻi noa te Ati Iuda no te hoʻiraa mai o Elia e 2 400 matahiti i teie nei. I teie mahana, i ta ratou mau tamaaraa matahiti no te Pasa, e tuu ratou i te hoȇ parahiraa no’na e e haere ratou i te pae uputa ma te tiʻaturi e e tae mai oia no te faaʻite i te taeraa mai o te Mesia.

  8. Hi‘o Bible Dictionary, « Elijah ».

  9. Hiʻo Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 110:15 ; hiʻo atoa Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 2:2.

  10. Russell M. Nelson, « A New Harvest Time » Ensign, Me 1998, 34.

  11. Ioane 3:5.

  12. Vilate M. Kimball ia Heber C. Kimball, 11 no atopa 1840, mau rata a Vilate M. Kimball, vairaa Buka o te Aamu o te Ekalesia ; ua faaafarohia te mau reta ia au i tei mâtauhia.

  13. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 127:5 ; reta tei faahuru-ê-hia

  14. Hiʻo Te mau Haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia : Joseph Fielding Smith (2013), 75.

  15. Hiʻo rata a te peresideniraa Matamua, 8 no atopa 2012.

  16. Hi‘o The Discourses of Wilford Woodruff, sel. G. Homer Durham (1946), 147.

  17. Ua parau o Brigham Young, « te mea noa ta’u e hinaaro i te ite ia haapaʻo ïa teie nunaa i ta ratou mau faufaa e to ratou mau hinaaro no te paturaa i te basileia o te Atua, faatiʻaraa i te mau hiero, e te raveraa i roto i te mau hiero te mau oroʻa no te feia ora e te feia pohe… ia faakoronahia ratou ei mau tamaroa e ei mau tamahine na te Mana Hope » (Deseret News, 6 no tetepa 1876, 498). Ua haamata te mau bapetizoraa no te feia pohe i te 9 no Tenuare 1877 e ua ravehia te mau oroʻa hiero no te feia pohe e piti mahana i muri mai. Ua faaʻitehia te oaoa no teie ohipa e Lucy B. Young tei parau « ua mauruuru roa to’na aau i te neheneheraa ia’na ia faarii-hua-hia mai e [to’na mau fetii tei pohe] mai te reira atoa hoʻi te mau taata atoa e te feia o te ore e nehenehe e rave i te ohipa no ratou iho » (i roto Richard E. Bennett, « ‘Which Is the Wisest Course ?’ The Transformation in Mormon Temple Consciousness, 1870–1898 », BYU Studies Quarterly, buka 52, no. 2 [2013], 22).

  18. Te mau Haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia : Wilford Woodruff (2004), 215.

  19. No niʻa i te ohipa no te feia pohe, ua parau te peresideni Wilford Woodruff (tei mâtauhia mai te hoȇ o te mau misionare rahi roaʻe no te feia ora o te mau tau atoa), « te faariro nei au i teie nei tuhaa no ta tatou ohipa mai te hoê misioni e hoê â to’na faufaa e te pororaa i te evanelia i te feia ora; e e faaroo te feia pohe i te reo o te mau tavini a te Atua i roto i te ao varua, e eita e nehenehe ia ratou ia ti‘a mai i ni‘a i te po‘ipo‘i o te ti‘a-faahou-raa [matamua] maori râ ia ravehia te tahi mau oro‘a no ratou ». Ua parau atoa oia, « e ohipa rahi atoa ia faaora i te hoê taata pohe… mai te hoê taata ora » (Te mau Haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia : Wilford Woodruff, 210)

  20. Ua ani te peresideni Howard W. Hunter i te mau melo no te Ekalesia ia haere pinepine i te hiero « no te haamaitairaa no te taata iho na roto i te haamoriraa i roto i te hiero, no te moʻaraa e te parururaa e horoʻahia mai i roto i te mau pāpāʻi moʻa e haamoʻahia… E mea moʻa i te Fatu. E mea moʻa atoa ia tatou e tiaʻi. » (« The Great Symbol of Our Membership », Tambuli, Novema 1994, 6)

  21. « Messages of Inspiration from President Thomas S. Monson », Church News, 29 no titema 2013, 2.

  22. Howard W. Hunter, « We Have a Work to Do », Ensign, mati 1995, 65.

  23. Merriam-Websterʻs Collegiate Dictionary, 11raa o te neneʻiraa. (2003), « vahi tapeʻaraa »

  24. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 128:22 ; hiʻo atoa Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 138:42. « Hou te fenua i vai mai ai, ua faatia te Fatu e ia faaorahia te feia i tape‘ahia ra » (Index to the Triple Combination, « prison »).

  25. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau128:24.

  26. Hiʻo Rata na te Peresideniraa Matamua, 8 no atopa 2012; hi‘o atoa David A. Bednar, « E Riro te Aau o te mau Tamarii i te Fariu mai », Liahona, Novema 2011, 24–27 ; R. Scott Lloyd, « ‘Find Our Cousins’: Apostle [Neil L. Andersen,] Counsels LDS Youth at RootsTech Conference », Church News,16 no fepuare 2014, 8–9.

  27. Ua faaʻite mai nei te hoȇ tuatapaparaa e, te hoȇ manaʻonaʻoraa rahi no teie uʻi o te oraraa ïa i te hoȇ oraraa maitai i roto i te reira « e horoʻa ai ratou ia vetahi ê e arataʻi ai ratou ia ratou iho i te hoê fâ faufaa rahi aʻe » (Emily Esfahani Smith e Jennifer L. Aaker, « Millennial Searchers », New York Times Sunday Review, Dec. 1, 2013, 6).

  28. Hiʻo Howard W. Hunter, « A Temple-Motivated People », Liahona, Me 1995, 2–7.

  29. Ua horo‘ahia mai te parau faataaraa e te Tuhaa Faatere no te Aamu Utuafare.

  30. Hi‘o Obadia 1:21.