2010–2019
Te uʻi maʻiti
Eperera 2014


Te uʻi maʻiti

Hōho’a

Ua maʻitihia outou no te rave i Ta’na ohipa i teie taime no te mea te tiʻaturi nei Oia ia outou no te rave i te mau maʻitiraa tiʻa.

E te feia apî, ua faaroo aʻe nei paha outou i te parau e, « e uʻi maʻitihia » outou, oia hoʻi, ua maʻiti te Atua ia outou e ua faaineine ia outou ia haere mai i te fenua nei i teie tau no te hoê opuaraa faufaa rahi. Ua ite au e, e parau mau teie. Teie râ, i teie pô te hinaaro nei au e parau ia outou e, e « uʻi maʻiti » outou, no te mea, aita â e taata i itehia aʻe nei i roto i te aamu, ua rau ta ratou mau maʻitiraa. Te auraa ra, ia rahi atu te maʻitiraa, rahi atoa ïa te mau raveʻa, e ia rahi te raveʻa, rahi atoa ïa te tiʻaraa no te rave i te maitai, e te ino atoa ; tera ïa te fifi. Te tiʻaturi nei au e, ua tono mai te Atua ia outou i ô nei i teie tau no te mea, te tiʻaturi nei Oia e, e manuïa outou i te haroʻaroʻaraa i te mau maʻitiraa rau e puehu nei i mua ia outou.

I te matahiti 1974, ua parau te peresideni Spencer W. Kimball e, « te tiʻaturi nei au e, e hinaaro rahi to te Fatu ia tuu mai i roto i to tatou rima i te mau taoʻa aravihi no teie tau aore â tatou, te taata feruriraa potopoto, i feruri aʻenei i te reira » (« When the World Will Be Converted », Ensign, Atopa 1974, 10).

E te na reira mau nei Oia ! Te tupu nei outou i te paari ma te farii i te hoê mauhaa maitai rahi roa aʻe i roto i te aamu o te taata nei : te Itenati. Na roto i te reira ua rau atoa ïa te mau maʻitiraa e tae mai. Tera râ, i roto i te auhuneraa o te maʻitiraa, ua auhune atoa ïa te parau no te tiaauraa. Na roto i teie mauhaa, e tapae ohie noa outou i niʻa i te mau mea maitai roa aʻe e i te mau mea ino roa aʻe o ta te ao nei e horoʻa mai. Na roto i te Itenati e nehenehe outou e faaoti i te mau ohipa faahiahia i roto i te hoê taime poto noa, e nehenehe atoa râ outou e mau roa i roto i te herepata o te mau mea faufaa ore, te haapau taime e te faaiti i to outou faito puai. Na roto noa i te pataraa i te hoê pitopito, e nehenehe outou e tapae atu i te vahi ta to outou aau e hinaaro. Teie te parau faufaa—eaha te hinaaro mau o to outou aau ? Eaha te mea e anaanataehia ra e outou ? I hea to outou mau hinaaro e arataʻi ai ia outou ?

Haamanaʻo e, « e horoʻa mai [te Atua] i te taata nei i tei au i to ratou hinaaro » (Alama 29:4) e e « faautua oia i te taata mai tei au i ta ratou mau ohipa i rave ra, mai tei au i te hinaaro o to ratou aau » (PH&PF 137:9; a hiʻo atoa Alama 41:3).

Ua parau o Bruce R. McConkie e : « Te auraa mau, noa’tu e, e faahohoʻaraa noa teie, te buka ora, o te tapaʻopaʻoraa ïa i te mau ohipa a te taata mai te huru ra e, ua tapaʻopaʻohia te reira i roto i to ratou tino… Oia hoʻi, e faatupu te manaʻo, te parau e te ohipa i te hoê mea i niʻa i te tino o te taata ; e vaiiho teie mau mea paatoa i te mau tapaʻo o Ta’na, tei Mure ore, e nehenehe e taiʻo ohie noa mai te taiʻoraa i te mau parau i roto i te hoê buka » (Mormon Doctrine, 2nd ed. [1966], 97).

E tapaʻopaʻo atoa te Itenati i to outou mau hinaaro, o te faahitihia na roto i te maʻimiraa e te pataraa pitopito. Ua rau te mau raveʻa e tiaʻi nei no te faatupu i taua mau hinaaro ra. Ia haere ana‘e outou i niʻa i te Itenati, e vai noa te mau tapaʻo—te mea ta outou i faa’ite, te vahi ta outou i haere e mata‘ita‘i, eaha te roaraa to outou hiʻoraa i te reira, e te mau mea e auhia e outou. Na roto i te reira, e hamani te Itenati i te hoê parau haamaramaramaraa Itenati no niʻa ia outou—mai te huru e, to outou ïa « buka ora Itenati ». Mai te au i te oraraa nei, e rahi noa’tu â te mau ohipa ta outou e imi nei i ni‘a i te Itenati. Mai te mea e, e mea mâ to outou mau hinaaro, e nehenehe te Itenati e faananea’tu â i te reira, ma te faaohie atu â i ta outou mau tautooraa i roto i te ohipa maitai. Tera râ, mai te reira atoa te pae ino.

Teie te faahitiraa a Elder Neal A. Maxwell :

« Te mea ta tatou e hinaaro onoono, aita e tau tuua, o te mea ïa e riro ai tatou, e o te mea ïa ta tatou e farii i te ao a muri aʻe…

« …Na roto anaʻe i te haapiiraa e i te faaineineraa tatou i to tatou mau hinaaro e riro mai ai te reira ei apiti no tatou eiaha râ ei enemi ! » (« According to the Desire of [Our] Hearts », Ensign, Novema 1996, 21, 22).

E au mau taeaʻe apî, mai te mea e, eita outou e rohi itoito no te haapii i to outou mau hinaaro, na te ao ïa e rave i te reira no outou. I te mau mahana atoa, te imi nei to te ao ia faatupu i to outou mau hinaaro, ma te ume ia outou ia hoo mai i te hoê mea, ia pata i niʻa i te tahi mea, ia haʻuti i te tahi mea, e taiʻo e aore râ, e mata‘ita‘i i te tahi mea. I te pae hopea, tei ia outou ra te maʻitiraa. E tiʻamâraa to outou. E mana te reira eiaha no te faatupu noa i to outou mau hinaaro, no te faanehenehe atoa râ, no te tamâ e no te haamaitai roa’tu i to outou mau hinaaro. Te tiʻamâraa, o to outou ïa mana ia riro mai outou. Na te maʻitiraa tataʻitahi e haafatata e aore râ, e faaatea ia outou i te mea ta te Atua i opua ia riro mai outou ; e mea faufaa te mau pataraa tataʻitahi. I te mau taime atoa a ui ia outou iho e, « e arataʻi tiʻa teie maʻitiraa i hea ? » A faahotu i te aravihi no te ite-atea-raa.

Te hinaaro nei Satane e faatere i te mau maʻitiraa ta outou e rave, ei reira ïa e tiʻa ai ia’na ia faatere i te huru o te taata ta outou e riro mai. Ua ite oia e, te hoê o te mau raveʻa maitai roa aʻe no te rave i te reira, te faatîtîraa ïa ia outou i roto i te hoê peu. Na ta outou mau maʻitiraa e faataa e, e haapuai anei te mauhaa uira aravihi ia outou e aore râ, e faatîtî anei ia outou.

Te hinaaro nei au e horoʻa’tu e maha ture no te tauturu ia outou, te uʻi maʻiti, ia haapii i to outou mau hinaaro e ia arataʻi i ta outou faaohiparaa i te mauhaa uira aravihi o teie tau.

A tahi : Te iteraa e o vai mau outou, na te reira e faaohie i te raveraa i te mau faaotiraa

Te vai ra hoê hoa to’u tei apo mai i teie parau mau na roto i to’na iho iteraa. Ua paari ta’na tamaiti i roto i te evanelia, tera râ, mai te huru ra e, e mea turorirori rii oia i te pae varua. Pinepine oia i te patoʻi i te mau taime atoa e nehenehe ta’na e faaohipa i te autahuʻaraa. Ua peʻapeʻa roa to’na na metua i te taime a faa’ite ai oia e, ua faaoti oia eiaha e rave i te hoê tau misionare. Ua pure to’u hoa ma te aau tae no ta’na tamaiti, ma te tiʻaturi e, e taui to’na aau. Ua mou roa râ taua tiʻaturiraa ra i te taime a faaara mai ai ta’na tamaiti e, te faaineine ra oia no te faaipoipo. Ua taparu te metua tane i ta’na tamaiti ia ani i to’na haamaitairaa patereareha. Ua farii te tamaiti tera râ, ua titau oia ia haere e farerei i te patareareha o’na anaʻe iho.

I to’na hoʻiraa mai i te fare i muri aʻe i te haamaitairaa, e oto rahi to’na. Ua arataʻi oia i to’na hoa vahine i rapae i te fare no te paraparau ia’na raua anaʻe. Ua hiʻo te metua tane na roto i te haamaramarama e ua ite atu i teie na tamarii i te tamărôraa i te roimata o te tahi e te tahi.

I muri aʻe ua faa’ite te tamaiti i to’na metua tane i te ohipa tei tupu. Ma te oto rahi, ua faaʻite oia e, i te taime o te haamaitairaa, ua ite oia i te hoê tuhaa iti o to’na huru i roto i te ao hou te tahuti nei. Ua ite oia ia’na e to’na itoito e te puai i te taparuraa ia vetahi ê ia pee i te Mesia. Mai te mea e, ua ite oia e, o vai mau oia i tera ra ao, nahea e tiʻa ai ia’na eiaha e tavini i te hoê misioni ?

E te feia apî, a haamanaʻo e, o vai mau outou. A haamanaʻo e, te mau nei outou i te autahuʻaraa moʻa. Na te reira e faaûru ia outou ia rave i te mau maʻitiraa tiʻa i te taime a faaohipa ai outou i te Itenati e i roto i to outou oraraa taatoa.

A piti : A tuati atu i te puna o te mana

I roto i te apu o to outou rima, te vaira te paari o te matahiti—hau atu i te faufaa rahi, te parau a te mau peropheta, mai te anotau o te Faufaa Tahito e tae roa mai i te peresideni Thomas S. Monson. Mai te mea aita outou e faaî tamau noa i ta outou niuniu afa‘ifa‘i, e ere te reira i te mea faufaa, e e ite outou iho e ua mo‘e outou e aita e farereiraa. Eita roa outou e feruri e haere no te hoê noa mahana ma te faaî ore i ta outou putu uira.

No te mea hoi e mea faufaa ia faaru‘e i te fare ma te hoê putu uira î maitai no ta outou niuniu afa‘ifa‘i, e mea faufaa rahi atu â ia î maitai atoa i te pae varua. I te mau taime atoa e tuati outou i ta outou niuniu, ia riro te reira mai te hoê haamana‘oraa ia ui ia outou iho e, ua tuati anei outou i ni‘a i te puna faufaa rahi roa o te mana—te pure e te tuatapaparaa o te papa‘iraa mo‘a, o te faaî ia outou i te heheuraa na roto mai i te Varua Maitai (hi‘o PH&PF 11:12–14). E tauturu te reira ia outou ia ite i te mana‘o e te hinaaro o te Fatu no te rave i te mau ma‘itiraa ha‘iha‘i e e mea faufaa râ i te mau mahana atoa, o te faaite mai i to outou haerea. Rave rahi o tatou e faaea taue noa i te mea ta tatou e rave ra no te tai‘o i te hoê parau—eita anei tatou e ti‘a ia haafaufaa rahi atu â i ni‘a i te mau parau poro‘i a te Fatu? Te taua-ore-raa ia tuati atu i teie mana, eita roa ia tatou e mana‘o mai te reira (hi‘o 2 Nephi 32:3).

A toru : Noa’tu e, e niuniu maramarama ta outou, eita te reira e faarahi i to outou maramarama ; a faaohipa râ te reira ma te paari.

E te mau taureʻareʻa, eiaha e rave i te mau ohipa maʻau i niʻa i ta outou niuniu maramarama. Ua ite outou paatoa i te auraa o ta’u parau (a hiʻo Mosia 4:29). Ua rau te raveʻa i roto i te mau mauhaa uira aravihi e nehenehe e ruri ê ia outou i te mau mea faufaa aʻe. A haapaʻo i te parau ra : « i te vahi tei reira outou, o te taime atoa ïa ». Mai te mea e, te faahoro ra outou i te pereoo, a faahoro noa. Mai te mea e, tei roto outou i te piha haapiiraa, a faaroo maitai i te haapiiraa. Mai te mea e, tei rotopu outou i to outou mau hoa, a horoʻa ia ratou i te horoʻa no to outou ara maite. Eita to outou roro e nehenehe e faatumu i niʻa e piti ohipa i te taime hoê. Ia rave outou e piti ohipa i te taime hoê, e taui oioi to outou feruriraa mai te tahi ohipa haere atu i niʻa i te tahi. Te na ô ra te hoê parabole tahito e, « mai te mea e haru oe e piti rapiti, eita e roaa hoê noa aʻe ».

A maha : Ua horoʻa mai te Fatu i te mauhaa uira aravihi no te faaoti i Ta’na mau opuaraa

Te opuaraa hanahana o te mauhaa uira aravihi, no te haapeepee ïa i te ohipa o te faaoraraa. Outou te mau melo no te uʻi maʻiti, ua aravihi maitai outou i te mauhaa uira. A faaohipa i te reira no te haavitiviti i to outou haereraa i mua e tae atu ai i te maitai roa ra. I rahi hoʻi tei horoʻahia ia outou, e horoʻa atoa ïa outou e tiʻa ai (a hiʻo « No te mea ua rahi te mau haamaitairaa », Te mau himene, n°130). Te tiaʻi nei te Fatu ia faaohipa outou i teie mau mauhaa faahiahia no te tuu i Ta’na ohipa i te faito i niʻa aʻe, no te faaʻite i te evanelia na roto i te mau raveʻa e ore e taeʻahia i to matou nei feruriraa. I te mau uʻi na mua’tu, e mea na piha‘iho noa, na roto i te oire, te taata i te faaûruraa i te tahi e te tahi, areʻa outou, e mana to outou na roto i te Itenati e te mau rave‘a haapareraa sotiare, no te paraparau i te taata i te mau vahi atoa, e i te ao atoa nei.

Te faaʻite papû nei au e, na te Fatu teie Ekalesia. Ua maʻitihia outou no te rave i Ta’na ohipa i teie taime no te mea te tiʻaturi nei Oia ia outou no te rave i te mau maʻitiraa tiʻa. E uʻi maʻiti outou. Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.