Se caută: braţe şi inimi binevoitoare pentru a grăbi lucrarea de salvare


Dragi surori, ne putem oferi mâinile pentru a ajuta şi inima pentru a grăbi minunata lucrare a Tatălui Ceresc.

Dragi surori, cât de mult vă iubim! Atunci când ne-am uitat la filmul acesta minunat, v-aţi putut vedea propria mână întinzându-se pentru a ajuta pe cineva de-a lungul cărării legămintelor? Eu m-am gândit la o fetiţă de la Societatea Primară pe nume Brynn, care are numai o mână şi totuşi o foloseşte pentru a-i binecuvânta pe membrii familiei şi pe prietenii ei − sfinţi din zilele din urmă sau persoane care aparţin altor religii. Nu-i aşa că este frumoasă? Şi dumneavoastră sunteţi frumoase! Dragi surori, ne putem oferi mâinile pentru a ajuta şi inima pentru a grăbi minunata lucrare a Tatălui Ceresc.

La fel cum surorile noastre credincioase din scripturi, precum Eva, Sara, Maria şi multe altele, au ştiut cine erau şi care era scopul lor, Brynn ştie că este o fiică a lui Dumnezeu1. Şi noi putem afla despre moştenirea noastră divină în calitate de fiice iubite ale lui Dumnezeu şi lucrarea esenţială pe care ne-a încredinţat-o.

Salvatorul ne-a învăţat: „Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învăţătura este de la Dumnezeu”2. Ce trebuie să ştim şi să facem astfel încât „cu El să fim”?3 Putem învăţa din povestirea tânărului bogat care L-a întrebat pe Isus ce trebuia să facă pentru a primi viaţă veşnică.

Isus i-a răspuns: „Dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile”.

Tânărul L-a întrebat pe care să le păzească. Apoi, Isus i-a amintit câteva dintre cele zece porunci pe care le ştim cu toţii.

Tânărul a răspuns: „Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţea mea; ce-mi mai lipseşte?”

Isus a spus: „Dacă vrei să fii desăvârşit, du-te de vinde ce ai, dă la săraci şi vei avea o comoară în cer! Apoi, vino şi urmează-Mă”4.

Isus l-a chemat să facă parte din lucrarea Sa − lucrarea unui ucenic. Lucrarea noastră este aceeaşi. Trebuie să „[lăsăm] la o parte lucrurile acestei lumi,… [să ne lipim] de legămintele pe care [le-am] făcut”5 şi să venim la Hristos şi să-L urmăm pe El. Asta fac ucenicii!

Acum, dragi surori, să nu începem să ne simţim prost pentru că Salvatorul i-a vorbit tânărului despre a deveni perfect. Cuvântul perfect din această istorisire a fost tradus dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă „complet”. Pe măsură ce facem tot posibilul să înaintăm de-a lungul cărării legămintelor, devenim mai complete şi mai perfecte în această viaţă.

La fel ca tânărul bogat din zilele lui Isus, uneori suntem tentate să renunţăm sau să ne întoarcem la vechile noastre obiceiuri deoarece credem, poate, că nu putem reuşi singure. Şi avem dreptate! Nu putem face lucrurile grele care ni se cer fără ajutor. Primim ajutor prin ispăşirea lui Isus Hristos, îndrumarea Duhului Sfânt şi mâinile celorlalţi.

De curând, o soră credincioasă a depus mărturie că, prin intermediul ispăşirii, a găsit puterea de a-i creşte pe cei patru copii rămaşi singuri după ce sora ei a murit de cancer. Acest lucru mi-a amintit de ceva ce a spus vârstnicul Neal A. Maxwell: „Toate lucrurile uşoare pe care Biserica le-a avut de făcut au fost făcute. Acum începe aventura şi ucenicia va fi pusă la încercare în moduri interesante”6. Aţi fost trimise pe pământ în această dispensaţie a timpurilor pentru ceea ce sunteţi şi ceea ce aţi fost pregătite să faceţi! Indiferent de ceea ce ar încerca Satana să ne convingă cu privire la cine suntem, adevărata noastră identitate este aceea de ucenic al lui Isus Hristos!

Mormon a fost un ucenic adevărat, care a trăit în vremuri în care „fiecare inimă a fost împietrită… şi niciodată nu mai fusese o ticăloşie atât de mare printre toţi copiii lui Lehi”7. V-ar fi plăcut să trăiţi în acele vremuri? Şi totuşi, Mormon a declarat cu curaj: „Iată, eu sunt un ucenic al lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu”8.

Nu-i aşa că-l iubiţi pe Mormon? El a ştiut cine era şi care era misiunea lui şi nu s-a lăsat influenţat de răul care îl înconjura. De fapt, el a considerat chemarea lui drept un dar9.

Gândiţi-vă ce binecuvântare este să dăruieşti zilnic Domnului calitatea ta de ucenic, declarând prin vorbă şi prin faptă: „Iată, eu sunt un ucenic al lui Isus Hristos!”.

Îmi place povestirea pe care a relatat-o preşedintele Boyd K. Packer despre o dragă soră care a fost ridiculizată pentru că a urmat sfatul profetului de a depozita alimente. Cea care a criticat-o a spus că, dacă situaţia ar deveni disperată, conducătorii ei i-ar cere să-şi împartă alimentele cu alţii. Răspunsul ei simplu şi hotărât, de ucenic adevărat, a fost: „Cel puţin voi avea ceva de dat”10.

Iubesc femeile de toate vârstele din Biserică. Am văzut tăria voastră. Am văzut credinţa voastră. Aveţi ceva de dăruit şi sunteţi dornice să dăruiţi. Faceţi acest lucru fără zarvă sau publicitate, atrăgând atenţia spre Dumnezeul pe care Îl preaslăvim cu toţii, nu spre voi însevă şi fără să vă gândiţi la ceea ce veţi primi11. Asta fac ucenicii!

De curând, am cunoscut o tânără fată din Filipine a cărei familie a devenit mai puţin activă în Biserică atunci când ea avea numai şapte ani, lăsând-o să meargă singură la Biserică pe un drum periculos în fiecare săptămână. Ea a povestit cum, la vârsta de 14 ani, a hotărât că avea să rămână fidelă legămintelor sale pentru a fi demnă să-şi crească viitoarea familie într-un cămin „binecuvântat de puterea preoţiei”12. Cel mai bun mod de a binecuvânta un cămin, prezent sau viitor, este de a ţine legămintele, promisiunile pe care ni le-am făcut unul altuia şi lui Dumnezeu.

Asta fac ucenicii!

O soră japoneză credincioasă împreună cu soţul ei au vizitat misiunea noastră în Coreea. Nu vorbea coreeană şi vorbea foarte puţin engleză, dar avea în inimă dorinţa de a-şi folosi darurile sale unice şi mâinile pentru a face lucrarea Domnului. Asta fac ucenicii! I-a învăţat pe misionari să facă un origami simplu − o gură care se putea deschide şi închide. Apoi, a folosit cele câteva cuvinte în limba engleză pe care le ştia pentru a-i învăţa pe misionari să-şi „deschidă gura” pentru a împărtăşi Evanghelia − o lecţie pe care nu o vor uita niciodată nici ei, nici eu.

Imaginaţi-vă pentru un minut că stăm alături de milioane de surori şi fraţi în Biserica Sa, înaintând cu îndrăzneală, făcând ceea ce fac ucenicii − slujind şi iubind asemenea Salvatorului. Ce înseamnă pentru dumneavoastră să fiţi un ucenic al lui Hristos?

Vestele şi tricourile „O mână de ajutor de la mormoni” au fost purtate de sute de mii de ucenici ai lui Isus Hristos care au acceptat ocazia de a oferi slujire temporală. Dar există şi alte moduri de a sluji în calitate de ucenici devotaţi. Imaginaţi-vă împreună cu mine câteva posibile anunţuri spirituale cu titlul „Se caută”, legate de lucrarea de salvare:

  • se caută: părinţi care să-şi crească copiii în lumină şi adevăr;

  • se caută: fiice şi fii, surori şi fraţi, mătuşi şi unchi, verişori şi bunici şi prieteni adevăraţi pe post de mentori, care să ofere ajutor de-a lungul cărării legămintelor;

  • se caută: persoane care ascultă îndemnurile Duhului Sfânt şi acţionează în acord cu acestea;

  • se caută: persoane care trăiesc în acord cu Evanghelia zi de zi în moduri mici şi simple;

  • se caută: lucrători pentru istoria familiei şi lucrători în templu care să unească familiile pentru eternitate;

  • se caută: misionari şi membri pentru a răspândi „vestea cea bună” − Evanghelia lui Isus Hristos;

  • se caută: salvatori pentru a-i găsi pe cei pierduţi;

  • se caută: oameni care să-şi respecte legămintele şi să apere adevărul şi dreptatea;

  • se caută: adevăraţi ucenici ai Domnului Isus Hristos.

Cu mulţi ani în urmă, vârstnicul M. Russell Ballard le-a cerut surorilor din Biserică ceva important, spunând:

„De acum până în ziua în care va veni din nou, Domnul are nevoie de femei în fiecare familie, în fiecare episcopie, în fiecare comunitate, în fiecare naţiune, femei care vor face un pas în faţă şi vor afirma, prin vorbele şi prin faptele lor, «Aici sunt, trimite-mă pe mine».

Întrebarea mea este: «Veţi fi una dintre aceste femei?»”13

Sper că fiecare dintre noi va putea răspunde cu un „Da!” răsunător. Închei folosind cuvintele unui cântec de la Societatea Primară:

[Suntem fiice] şi [am făcut] un legământ
Şi [trăim] conform cuvântului cel sfânt.
Prin fapte şi cuvinte mărturisim
În Isus credem [toate] şi-L slujim14.

În calitate de adevărate ucenice, sper că ne vom oferi inimile şi braţele binevoitoare pentru a grăbi lucrarea Sa. Nu contează dacă avem numai o mână, ca Brynn. Nu contează dacă nu suntem încă perfecte sau complete. Suntem ucenice devotate care îşi întind braţele şi se ajută unele pe altele de-a lungul cărării. Unitatea noastră ca surori există de generaţii întregi, din timpul acelor surori credincioase care au trăit înaintea noastră. Împreună, ca surori, şi în unitate cu profeţi, văzători şi revelatori în viaţă care deţin chei ale preoţiei restaurate, putem păşi ca unul, ca ucenici, ca slujitori, având inimi şi braţe binevoitoare pentru a grăbi lucrarea de salvare. Pe măsură ce facem aceasta, vom deveni aşa cum este Salvatorul. Depun mărturie despre aceste lucruri, în numele lui Isus Hristos, amin.

Afişează referinţe

  1.  

    1. Vezi „Brynn”, lds.org/media-library/video/2011–01–007-brynn.

  2.  

    2.  Ioan 7:17.

  3.  

    3. „Copil al Domnului”, Imnuri, nr. 191 sau Cântece pentru copii, p. 2–3.

  4.  

    4. Vezi Matei 19:16–22.

  5.  

    5.  Doctrină şi legăminte 25:10, 13.

  6.  

    6. Neal A. Maxwell, „The Old Testament: Relevancy within Antiquity” (cuvântare adresată învăţătorilor de religie din cadrul SEB, 16 aug. 1979), p. 4; si.lds.org.

  7.  

    7.  Moroni 4:11–12.

  8.  

    8.  3 Nefi 5:13.

  9.  

    9. Vezi Moroni 7:2.

  10.  

    10. În Boyd K. Packer, „The Circle of Sisters”, Ensign, nov. 1980, p. 111.

  11.  

    11. Vezi 2 Nefi 26:29–30.

  12.  

    12. „Când se manifestă dragostea”, Children’s Songbook, p. 190–191.

  13.  

    13. M. Russell Ballard, „Women of Righteousness”, Liahona, dec. 2002, p. 39.

  14.  

    14. „Strângeţi-vă mâinile în jurul lumii”, Liahona, oct. 2003, F12–13.