2010–2019
Titauhia: Te rima e te aau no te haapeepee i te ohipa
Eperera 2014


Titauhia: Te rima e te aau no te haapeepee i te ohipa

Hōho’a

E ti‘a ia tatou ia pûpû i te rima no te tauturu e te mau aau no te haapeepee i te ohipa faahiahia a te Metua i te Ao ra.

E au mau tuahine, auê to matou here ia outou ! I te mata‘ita‘iraa tatou i te video, ua ite anei outou i to outou iho rima toro no te tauturu i te hoê i ni‘a i te eʻa no te fafauraa ? Te haamana‘o ra vau i te hoê tamahine no te Paraimere, to’na i‘oa o Brynn, hoê noa to’na rima, area ra, e faaohipa oia i tera rima no te toro atu e no te haamaitai i to’na utuafare e to’na mau hoa—te feia mo‘a e te feia atoa no te tahi atu faaroo. Auê ia to’na nehenehe, e ere anei ? Outou atoa hoʻi ! E te mau tuahine, e ti‘a ia tatou ia pûpû i te mau rima no te tauturu e te mau aau no te haapeepee i te ohipa faahiahia a te Metua i te Ao ra.

Mai te mau tuahine haapa‘o maitai i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, mai ia Eva, Sara, Maria, e te vai atura, tei ite i to ratou hiro‘a e ta ratou fâ, ua ite atoa Brynn e, e tamahine oia na te Atua.1 E ti‘a atoa ia tatou ia ite i to tatou iho ai‘a hanahana ei mau tamahine herehia na te Atua e te ohipa faufaa rahi Ta’na no tatou.

Ua haapii te Faaora, « o tei hinaaro maite i te haapa‘o i to’na ra hinaaro, e ite ïa i ta’u e haapii nei ».2 Eaha te titauhia ia tatou ia ite e ia rave no te « ora Ia’na ra i te hoê mahana » ?3 E nehenehe tatou e haapii mai na roto mai i te aamu o te taata tao‘a rahi a ani ai oia ia Iesu eaha te ti‘a ia’na ia rave e noaa’i te ora mure ore.

Ua pahono a‘era Iesu ia’na, « Te hinaaro na oe ia noaa te reira ora, a haapa‘o i te mau ture ra ».

Ua ani a‘era teie taata apî Ia’na te hea ture te haapa‘o. Ua faahaamanaʻo atura Iesu ia’na i te tahi o na ture hoê ahuru ta tatou paatoa i mâtau.

Pahono ihora teie taata apî e, « ua hope te reira i te haapa‘ohia e au, mai to’u apîraa mai â ; e eaha iho â tei toe ia’u ? »

Ua parau atura Iesu, « ia hinaaro oe e ia maitai roa, a tii a hoo i ta oe atoa ra, a hopoi atu ai na te taata rii, e e tao‘a ta oe i te ao i reira a haere mai ai a pee mai ia’u ».4

Ua pii Iesu ia’na ia faariro mai ia’na ei tuhaa no Ta’na ohipa—te ohipa a te hoê pĭpĭ. Te reira atoa ta tatou ohipa. Titauhia ia tatou ia « haapae… i te mau mea no [teie] nei ao… a ati atu i te mau fafau ta [tatou] i faaau ra »5 e ia haere mai i te Mesia ma te pee Ia’na. Tera mau ta te pĭpĭ e rave !

I teie nei, te mau tuahine, eiaha na tatou e haape‘ape‘a i te mea ua parau te Faaora i te taata tao‘a rahi ra ia maitai roa. Te taʻo « perfect » [maitai roa] i roto i teie aamu, no roto mai ïa i te parau heleni e to’na auraa, oia hoʻi, « oti ». A tamata itoito ai tatou i te haere i mua i ni‘a i teie eʻa no te fafauraa, e oti ai tatou e e maitai ai tatou i roto i teie oraraa.

Mai te taata tao‘a rahi i te tau o Iesu, i te tahi taime, e tae mai te faahemaraa ia faaruʻe e aore râ ia hoʻi i muri no te mana‘o paha eita e nehenehe ta tatou ia rave i te reira, tatou ana‘e iho. E ua tano tatou ! Eita ta tatou e nehenehe e rave i te mau mea rahi e anihia ra ma te tauturu ore. E tae mai te tauturu na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, te arata‘iraa a te Varua Maitai e i to te tahi mau rima tauturu.

Aita i maoro a‘enei, ua faa‘ite mai te hoê tuahine otahi, e tuahine haapa‘o maitai, e na roto i te Taraehara, ua itehia ia’na te puai no te faa‘ohipa i to’na iho na rima tauturu e te aau tae no te atuatu i na tamarii e maha a ta’na tuahine tei faaruʻe mai na roto i te maʻi mariri aitaata. Ua faahaamana‘o te reira ia’u i te mea ta Elder Neal A. Maxwell i parau : « Te mau mea ohie atoa e ti‘a i te Ekalesia ia rave, ua oti i te ravehia. Mai teie taime atu, e ohipa rêhiti tei mua, e riro te feia pee i te tamatahia na roto i te rave‘a huru rau ».6 Ua tonohia mai outou i te fenua nei i teie tau tuuraa no to outou hiro‘a e te mea i faaineinehia outou ia rave ! Noa’tu â ta Satane tamataraa ia faatae i roto ia tatou te feruriraa o vai tatou, to tatou hiro‘a mau, oia hoʻi, e pĭpĭ tatou na Iesu Mesia !

E pĭpĭ mau Moromona, e ua ora oia i te tau « ua etaeta to ratou aau e hope roaʻe… E aore roa e parau ino i ô te tamarii a Lehi e au i taua parau ino ra ».7 Eaha to outou mana‘o ahani ua ora outou i tera ra tau ? E teie râ ta Moromona i faahiti ma te taia ore : « Inaha, e pĭpĭ au na Iesu Mesia, o te Tamaiti na te Atua ».8

E taata au anei na outou o Moromona ? Ua ite oia o vai ona e eaha ta’na misioni e aita oia i hahi ê i mua i te enemi e faaati ra ia’na. Inaha, ua faariro oia i ta’na piiraa mai te hoê horo‘a.9

A feruri na i teie haamaitairaa ia piihia no te horo‘a i ta tatou horo‘a ti‘araa pĭpĭ i te mau mahana atoa i te Fatu, e ma te faahiti na roto i te parau e te ohipa, « inaha, e pĭpĭ au na Iesu Mesia ! »

E mea au na’u te aamu a te peresideni Boyd K. Packer tei faati‘a mai no te hoê tuahine iti tei faaoohia no to’na peeraa i te aʻo a te peropheta ia haaputu i te maa. Ua parau te taata faaoo e, ia tae noa’tu te tau ati, e ani to’na feia faatere ia’na i te maa no te horo‘a na vetahi ê. Ohie roa e papû atoa hoʻi ta’na pahonoraa ei pĭpĭ mau, « tiʻarâ, e ohipa a‘e ïa ta’u e hopoi atu ».10

Ua here au i te mau vahine o te Ekalesia, te mea apî e te mea paari. Ua ite mata vau i to outou puai. Ua ite mata vau i to outou faaroo. E ohipa ta outou no te horo‘a e ua hinaaro outou i te horo‘a i te reira. Aita e tuôraa e aita e faatianiraa, ma te faataeraa te maitai i ni‘a i te Atua, ta tatou e haamori nei, eiaha râ i ni‘a ia outou, ma te feruri ore i te mea ta outou e farii mai11 Tera ta te mau pĭpĭ e rave !

Aita i maoro a‘enei, ua farerei au i te hoê tamahine i te fenua Philipino, ua faaea to’na utuafare i te haere i te mau ohiparaa a te Ekalesia i te 7raa noa o to’na matahiti, e haere avae o ona ana‘e na ni‘a i hoê puromu riʻariʻa i te pureraa, pauroa te hepetoma. Ua faati‘a mai oia nahea oia, i te 14raa o to’na matahiti, i te faaotiraa ia haapa‘o noa i ta’na mau fafauraa, ia ti‘a ia’na ia vai ti‘amâ noa no te atuatu atu i to’na iho utuafare i muri a‘e i roto i te hoê fare « tei haamaitaihia e te puai no te mana o te autahu‘araa ».12 Te rave‘a papû a‘e no te haapuai i te hoê utuafare, to teie nei e to ananahi, o te haapa‘oraa ïa i te mau fafauraa, te mau parau fafau ta tatou i rave i mua i te tahi e te tahi e i mua i te Atua.

Tera ta te mau pĭpĭ e rave !

Ua haere mai te hoê tuahine Tapone haapa‘o maitai, e ta’na tane i ta tatou misioni i Korea. Aita oia i ite i te reo Korea e mea iti roa ta’na reo Peretane, teie râ, e aau tae to’na no te faa‘ohipa i ta’na mau horo‘a taa ê e e rima tauturu to’na no te rave i te ohipa a te Fatu. Tera mau ta te pĭpĭ e rave ! Ua haapii oia i ta tatou mau misionare nahea i te tufene i te papie no te hamani i te tahi hoho‘a « origami »—e vaha te nehenehe e hamama e e tapiri. Ua faa‘ohipa a‘era oia i ta’na parau rii Peretane no te haapii i te mau misionare ia « hamama i to ratou vaha » no te faa‘ite i te evanelia—e haapiiraa e ore roa ratou e haamoʻe, aita atoa vau.

E feruri na tatou, hoê minuti, outou e o vau te ti‘a amui nei e na milioni tuahine e te mau taea‘e i roto i Ta’na Ekalesia, te haere ra i mua ma te itoito puai, no te rave i te mea ta te mau pĭpĭ e rave—ma te taviniraa e te hereraa i te Faaora. Eaha te auraa no outou te riroraa ei pĭpĭ na Iesu Mesia ?

Te oomo nei e hanere tauasini pĭpĭ pipiri ore na Iesu Mesia i te piriaro Rima Tauturu Momoni no te haere e faafanaʻo i te tauturu pae tino, e rave‘a hoʻi te reira. Te vai ra râ te tahi atu â mau rave‘a no te tavini ei pĭpĭ o te pûpû ia’na iho. A feruri na tatou eaha râ te tahi o te mau tapa‘o pae varua « titauhia te tauturu » e au i te ohipa no te faaoraraa :

  • Titauhia te tauturu : te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau

  • Titauhia te tauturu : te tamahine e te tamaiti, te tuahine e te taea‘e, e te metua fetii vahine e tane, e te taea‘e fetii, te mau metua paari e te mau hoa mau ia tavini ei tino arata‘i e no te pûpû atu i te mau rima tauturu i te roaraa o te eʻa no te fafauraa

  • Titauhia te tauturu : te feia e faaroo nei i te muhumuhu a te Varua Maitai e i rave mai tei fariihia e te mana‘o

  • Titauhia te tauturu : te feia e ora nei i te evanelia i te mau mahana atoa ma te rave‘a ha‘iha‘i e te ohie

  • Titauhia te tauturu : te taata rave i te aamu utuafare e te ohipa hiero no te faatuʻati i te mau utuafare e a muri noa’tu

  • Titauhia te tauturu : te mau misionare e te mau melo no te haaparare i te « parau maitai »—te evanelia a Iesu Mesia

  • Titauhia te tauturu : te mau taata faaora no te ite mai ia ratou tei moʻe i to ratou puromu

  • Titauhia te tauturu : te feia haapa‘o fafauraa no te ti‘a ma te aueue ore i roto i te parau mau e te parau-ti‘a

  • Titauhia te tauturu : te mau pĭpĭ mau na te Fatu ra o Iesu Mesia

rave rahi matahiti i ma’iri, ua pii hua Elder Elder M. Russell Ballard i te mau tuahine o te Ekalesia i te na ôraa’tu e :

« Mai teie taime e tae atu i te mahana e hoʻi faahou mai ai te Fatu, te hinaaro nei Oia i te mau vahine i roto i te mau utuafare atoa, i roto i te mau paroisa atoa, i roto i te mau huiraatira atoa, i roto i te mau nunaa atoa, o te haere i mua ma te parau-ti‘a e o te reo atu na roto i ta ratou mau parau e ta ratou mau ohipa, ‘Teie au, a tono ia’u’.

« Ta’u uiraa teie ïa, ‘o outou atoa anei te vahine e ti‘a’tu i reira ?’ »13

Te ti’aturi nei au e, e pahono tatou tata‘itahi ma te « E » papû ! E faaoti au na roto i teie himene a te Paraimere :

E mau [tamahine] no te fafauraa matou e te hoê horo‘a.

E haapii atu matou i te evanelia na roto i to matou huru oraraa.

Na roto i te parau e te ohipa, e faa‘ite atu matou e :

Te ti‘aturi nei e te tavini nei matou ia Iesu Mesia.14

Ei pĭpĭ mau, ia pûpû atu tatou i to tatou aau tae e to tatou na rima tauturu no te haapeepee i Ta’na ohipa. Aita e fifi mai te peu e, mai ia Brynn, hoê ana‘e to tatou rima. Aita e fifi mai te peu aita tatou i maitai roa e i oti roa. E pĭpĭ itoito tatou, o te toro nei i te rima e o te tauturu nei ia vetahi ê i te roaraa o te tere. E taea‘ahia to tatou autuahineraa i ni‘a i te mau uʻi e tae noa’tu i te mau tuahine haapa‘o maitai tei na mua mai ia tatou. Tatou te mau tuahine, ma te tahoê i te mau peropheta ora, te mau ite e te mau heheu parau e mau nei i te mau taviri o te autahu‘araa tei faaho‘i-faahou-hia mai, e ti‘a ia tatou ia haere hoê, ei pĭpĭ, ei tavini, ma te aau tae e te rima ineine no te haapeepee i te ohipa no te faaoraraa. A rave ai tatou i te reira, e riro mai tatou mai te Faaora ra te huru. Te faaite papû nei au i te reira i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.