2010–2019
Eaha ta oe e mana‘o nei?
Eperera 2014


Eaha ta oe e mana‘o nei?

Hōho’a

Te taparu nei au ia outou ia haapii i te ui i teie uiraa, ma te mana‘ona‘o i to te tahiiteraa: «Eaha ta oe e mana‘onei?»

A maha ahuru matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua faahoro vau i te hoê pereoo faauta tauihaa 18 huira, tei roto atoa ta’u vahine iti, o Jan, e ta maua aiû tamaroa o Scotty. Te faauta ra matou i te tahi materia paturaa rahi e ratere atu matou na te tahi mau tuhaa fenua e rave rahi.

I tera ra tau, aita e faaheporaa no te hatua e aore râ no te parahiraa aiû. Ua tape‘a rima noa ta’u vahine i ta maua tamaiti iti. Ua parau mai oia, « e mea huru teitei to tatou parahiraa », ahani pai au i apo mai i to’na mana‘o taiâ i tera ra taime.

Te pou ra matou i te vahi e parauhia ra Donner Pass, e tuhaa puromu huru titapou, ei reira, ma te mana‘o-ore-hia, auauahi a‘era to matou pereoo e ua moʻe roa matou i roto i te auauahi rahi. E mea fifi roa ia hi‘o, e aita ta matou e nehenehe e huti maitai i te aho.

Ua toiha roa te tauihaa i muri mai i teie pereoo rahi, aita e navaʻi te « frein » huti rima. Ua taui haere au i te tere o te matini e ua tamata haavitiviti au i te tape‘a i te pereoo.

E te haere mau ra te pereoo i te hiti i te puromu, aita râ i mau roa, matara a‘enei te opani o ta’u vahine e ouʻa a‘era oia i rapae e ta maua aiû i roto i to’na rima. Taviriviri a‘era raua i raro atu, aita ta’u e rave‘a i te reira taime.

I te mau-roa-raa ia’u teie pereoo rahi, ua faaruʻe au i te reira. Puai te oromona tapoʻi mape (adrénaline), ua horo atura vau na roto i tera vahi ofaʻifaʻi e te aihere rahi e ua haru mai ia raua i roto ia‘u. Ua pêpê te rima e te tapono o Jan, e te tahe ra te toto, auaʻe râ, te huti noa ra raua i te aho. Ua tape‘a noa vau ia raua e oti roa’tu râ te repo i te hee haere i tera hiti puromu.

Faaea a‘era to’u mafatu i te otuʻituʻi e ua hoʻi mai te aho, paaina a‘enei to’u reo, « Eaha hoʻi to roto i to oe upoo ? Ua ite anei oe e ohipa riʻariʻa mau ta oe i rave ? Ahani pai ua pohe orua ! »

Ua hi‘o maira oia ia’u, ma te papariʻa ereere auauahi e te rari i te roimata, e ua parau maira i te hoê mea i putapu roa to’u aau e o te taʻi noa nei i roto i to’u tariʻa : « To’u noa hinaaro, ia faaora i ta taua tamaiti ».

I tera taime, ua haroʻaroʻa vau e, ua mana‘o roa oia e, no teie ura o te matini, e paaina te pereoo e e pohe matou. O vau nei râ, ua ite a‘ena vau e, e fifi niuniu uira noa—e mea riʻariʻa, eita râ e pohe. Ua hi‘o noa vau i ta’u vahine iti, te horomiri ra i te upoo o ta maua tamaiti, e ua ui maere atura vau, eaha ïa huru vahine e rave i teie huru ohipa itoito.

Ua nehenehe roa teie ohipa i te riro ei ohipa riʻariʻa mau no te manava, mai taua fifi matini ra. Auaʻe râ, i muri mai i te tahi taime iti rahi rapaau no te faaoroma‘i-mu-noa-raa i te mana‘o e, na te tahi te hape, ua faa‘ite a‘era maua i te tahi e te tahi, te mana‘o pihaa i raro a‘e mai i te riri uʻana. Na roto i te faa‘iteraa i te mana‘o here e te mana‘o haapeʻapeʻa i te maitai o te tahi i paruru i to maua faaipoiporaa ia pohe na roto i teie fifi riʻariʻa.

Ua faaara Paulo, « eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai [noa] râ, e tupu ai te maitai au ra, e maitai ai te feia e faaroo ra » (Ephesia 4:29). Te taʻi nei ta’na mau parau mai te tahi parau mâ.

Eaha te auraa no te « parau faufau to roto mai i to outou vaha » ? Pauroa tatou, i te hoê taime, e faaruru i te mana‘o riri iti rahi—to tatou iho e to te tahi. Ua ite tatou i te riri uʻana i te mau vahi taata. Ua ite tatou i te reira mai te hoê « haruraa uira » i te manava i roto i te mau ohipa tuʻaro, i roto i te poritita e i roto atoa i to tatou mau fare.

Te tahi taime, te paraparau nei te mau tamarii i to ratou mau metua here ma te arero oi mai te tipi. No te taata faaipoipo, ua oti te tau tao‘a rahi roa a‘e e te mea poihere no te tahi e te tahi, ua moʻe te hi‘oraa atea e te faaoroma‘iraa i te tahi e te teitei nei te reo. Tatou pauroa, noa’tu â e tamarii no te fafauraa tatou na te hoê Metua here i te Ao ra, ua tatarahapa a‘enei tatou i te ouʻaraa mai mai te parahiraa teitei o to tatou iho mana‘o haavâ e ua paraparau a‘enei tatou ma te taora parau hou a maramarama atu ai i te ohipa mau na roto i te tahi atu hi‘oraa. Ua taa a‘enei ia tatou te ohipa o te parau teimaha no te faatahuriraa i te hoê mea riʻariʻa ei pohe.

Te parau nei te hoê rata a te Peresideniraa Matamua, aita i maoro a‘enei, « Te haapii nei te evanelia a Iesu Mesia ia tatou ia here e ia hamani maitai i te taata atoa, ma te faatura ia ratou—noa’tu â aita to tatou mau mana‘o e tu ra » (rata na te Peresideniraa Matamua no te 10 no tenuare 2014). Auê ïa faahaamanaʻoraa rahi i te mea e, e nehenehe ta tatou, e e mea ti‘a hoʻi ia tatou, ia tau‘aparau na roto i te au, i te taime ihoa râ ua taa ê to tatou hi‘oraa i teie nei ao.

Te aʻo nei te taata papa‘i o te Maseli e, « o te parau mărû ra tei faaore i te riri ; areʻa te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu » (Maseli 15:1). Te « parau mărû », o te hoê ïa pahonoraa tei ferurihia—e parau titiaifaro no roto mai i te aau haehaa. E ere te oreraa tatou e parau afaro atu e aore ra te haafaufaa-ore-raa i te haapiiraa tumu mau. Te parau aueue ore e riro ei mea mărû i te varua.

Te vai nei i roto i te Buka a Moromona te hoê hi‘oraa faahiahia no te reo afaro e faaohipa-atoa-hia nei i roto i te faaipoiporaa, i te taime aita te mana‘o e tu ra. Ua tonohia na tamaiti a Saria e Lehi i Ierusalema no te tii i te mau api veo, e ua taerehia ratou. Ua ti‘aturi roa Saria e, ua hamani-ino-hia ratou, e ua riri roa oia e ua imi i te hoê taata no te faahapa’tu.

Faaroo mai na tatou i teie aamu na roto i te mata o ta’na tamaiti, o Nephi : « I mana‘o hoʻi [to’u metua vahine] e ua pohe matou i te medebara ; e i ohumu hoʻi oia i to’u metua tane i te parauraa mai ia’na e, e taata ite orama haavare oia ; i te na ôraa mai e, Inaha, ua arata‘i mai oe ia matou mai te fenua o to tatou aiʻa ra, e ua pohe ta’u na tamarii, e e pohe atoa hoi tâua i te medebara nei » (1 Nephi 5:2).

A feruri na tatou eaha mau ta Saria i mana‘o na. Ua pe‘ape‘a roa oia no ni‘a i te hoʻiraa ta’na mau tamaiti mârô i te vahi i haape‘ape‘ahia ai ta’na tane. Ua vaiiho oia i to’na fare iti nehenehe e to’na mau hoa no teie fare ie i te hoê vahi moʻemoʻe o te medebara, i teie faito matahiti au hoʻi e fanau mai te tamarii. E no te rahi hope o to’na haape‘ape‘araa, mai te huru e, ua ou‘a o Sariah mai te hoê aito, papû e, tei feruri maite, i te ouʻaraa mai mai ni‘a mai i te hoê pereoo tere vitiviti no te paruru i to’na utuafare. Ua faa‘ite oia i te mana‘ona‘oraa ti‘a no’na i ta’na tane na roto i te reo riri e te feaa e te faahapa—e reo huru matara noa hoʻi te reira i roto i te taata.

Ua faaroo te peropheta Lehi i te pe‘ape‘a tei turaʻi roa i ta’na vahine ia riri mai. Ei reira, ua horo‘a oia i te pahonoraa titiaifaro na roto i te reo aroha. A tahi, ua farii oia i te parau mau ta te mata o ta’na vahine i ite na : « I parau hoʻi to’u metua tane ia’na, i te na oraa e, ua ite hoʻi au e, e taata ite orama vau ; ahiri… [i] parahi â vau i Ierusalema, e ua pohe ïa [tatou] e to’u ra mau taea‘e atoa » (1 Nephi 5:4).

I muri iho, ua faaite maira ta’na tane i to’na mau haape‘ape‘araa no te maitai o ta’na mau tamaiti, e papû roa, mai ta te Varua Maitai i haapapû ia’na :

« Inaha râ, ua roaa ia’u te hoê fenua i parauhia ra, e te oaoa nei au i te reira ; e ua ite hoʻi au e, e faaora te Fatu i ta’u na tamarii i te rima o Labana ra…

« E ua na reira to’u metua o Lehi i te tamahanahana i to’u ra metua vahine… no ni‘a ia matou » (1 Nephi 5:5–6).

E titauraa rahi te vai nei i teie mahana, ia aupuru te tane e te vahine i te faatura no te tahi e te tahi, noa’tu â te huru atea roa ino o te mau ti‘aturiraa e te mau raveraa, e noa’tu â te mau faatahoni e vai ra i rotopu i te mau tarena tuʻati ore. Eita ta tatou e nehenehe e apo pauroa i te mau haamaramaramaraa e topa mai i ni‘a i to tatou feruriraa e to tatou aau, aita atoa hoʻi te maramarama-hope-raa i te tumu no te mau tamataraa e te mau ma‘itiraa ta tatou e faaruru nei.

Atira noa’tu, eaha te tupu i ni‘a i te « parau faufau to roto mai i to outou vaha » ta Paulo i faahiti, mai te peu e, i roto i to tatou mana‘o matamua e faaô tatou i te parau no te manaʻoraa i te tahi ? Ma te faʻi i to’u iho nei mau otiʻa no to’u huru maitai ore e to’u mau pae taratara rii, te taparu nei au ia outou ia haapii i te ui i teie uiraa, ma te mana‘ona‘o i to te tahi iteraa : « Eaha ta oe e mana‘o nei ? »

A haamana‘o i to te Fatu iteraa ia Samuela e ia Saula i te ma‘itiraa i te hoê tamaiti na‘ina‘i tiai mamoe, o Davida i Betelehema, ei arii no Israela ? Ua parau te Fatu i To’na peropheta, « e ore hoi ta Iehova hi‘oraa e au i te taata ; e hi‘o hoi te taata i te huru i rapae au a‘e, area o Iehova, e hi‘o ïa i te aau » (1 Samuel 16:7).

I te auauahiraa to matou pereoo, ua rave ta’u vahine i te ohipa itoito roa a‘e ta’na i mana‘o no te paruru i ta maua tamaiti. Ua na reira atoa vau, ei ti‘a paruru, a ui ai ia’na no teie ohipa ta’na i rave. Areʻa te mea maere, aita i faufaa te iteraa e, o vai tei tano roa a‘e. Te mea faufaa râ, o te faarooraa i te tahi e te tahi no te maramaramaraa i to te tahi hi‘oraa.

Na te hinaaro ia hi‘o na roto i te mata o te tahi e taui i te « parau faufau to roto mai i to outou vaha » ei mea « e maitai ai te feia ». Ua maramarama te aposetolo Paulo i te reira, e e nehenehe ta tatou e ite atoa i te tahi faito o te reira. Eita paha te reira e taui e aore râ e faaafaro roa i te fifi, atira ïa, peneiaʻe râ e riro teie taviniraa « e maitai ai te feia » ei rave‘a faufaa a‘e no te taui ia tatou.

Te horo‘a nei au i to’u iteraa papû haehaa e, e nehenehe ta tatou e « tavini e maitai ai te feia » na roto i te reo aroha, a haaputapû ai te horo‘a o te Varua Maitai i to tatou aau i te mana‘ona‘oraa i te mau mana‘o e te mau huru o vetahi ê. E tauturu te reira ia tatou ia taui i te ohipa riʻariʻa ei vahi mo‘a . Te faaite papû nei au no ni‘a i te hoê Faaora here o te « hi‘o i to [tatou] aau » e o te mana‘ona‘o nei i te mea ta tatou e feruri nei. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.