2010–2019
Eaha to outou huru?
Eperera 2014


Eaha to outou huru?

Hōho’a

Eaha te mau tauiraa e titauhia nei ia tatou no te riroraa mai tatou i te huru taata e au ai?

Ia hi‘o tatou i teie putuputuraa na te ao atoa nei, e hoʻi mai te mana‘o e, aita to teie putuputuraa e faaauraa—noa’tu te vahi. Te fâ no te tuhaa pureraa a te autahu‘araa i roto i te amuiraa rahi, o te haapiiraa ïa i te feia e mau nei i te autahu‘araa e, eaha râ to tatou huru e au ai (hi‘o 3 Nephi 27:27) e te faaûru-atoa-raa ia tatou ia taeʻahia tera faito.

I te tau tei roto vau i te Autahu‘araa a Aarona, i Hawaii, a afa tenetere i teie nei, e i te tau e misionare au i Peretane, e putuputu matou i roto i te mau fare pure e (ma te tautooraa iti rahi) e faaroo matou i te tuhaa pureraa a te autahu‘araa na ni‘a i te hoê tuʻatiraa niuniu paraparau. Tau matahiti i muri iho, ua haamata te mau haapurororaa peeʻutari, i te tahi rii noa mau vahi tei reira tera mau mereti aporaa rarahi, e no reira, ua nehenehe atura ta matou e faaroo e e mata‘ita‘i i te faanahoraa. Ua maere roa ino matou i teie rave‘a apî ! Aita ra‘e taata i mana‘o i te huru o teie tau, e e roaa mai na ni‘a i te Itenati e te mau niuniu roro uira, te mau iri roro uira e te mau matini roro uira, te mau poro‘i no teie putuputuraa.

Atira noa’tu, aita e faufaa rahi to teie fanaʻoraa rahi i te reo o te mau tavini a te Fatu, mai te reo iho hoʻi o te Fatu (hi‘o PH&PF 1:38) mai te peu e, eita tatou e hinaaro ia farii i teie parau (hi‘o PH&PF 11:21) ei reira, e pee atu ai i te reira. No te parau ohie atu â, eita te fâ o te amuiraa rahi e o te tuhaa pureraa a te autahu‘araa e raʻehia maori râ ua hinaaro tatou i te rave i te ohipa—e ua hinaaro tatou i te taui.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, te tavini ra vau ei episekopo. No te hoê tau roa, ua farerei pinepine au i te hoê taea‘e o te paroisa, e mea paari roa a‘e ia’u. E oraraa fifi to’na e ta’na vahine e ua faaatea ia’na i ta’na mau tamarii. Ua fifi oia i te tape‘a-noa-raa i ta’na ohipa, aita e hoa rahi e aita e au rahi i te mau melo o te paroisa, e no reira aita oia i hinaaro faahou ia tavini i roto i te Ekalesia. I te hoê tauʻaraa parau umeume ta maua no ni‘a i to’na oraraa, ua tapiri mai o’na i piha‘iho ia’u—mai te reira ihoa ta’na faaotiraa i ta maua mau paraparauraa—e ua parau mai, « e bishop, mea riri haere noa vau, mai tera ihoa to’u huru ! »

Ua faatapitapi roa te reira parau i to’u feruriraa, mai te reira pô e tae roa mai i teie mahana. I te taime a faaoti ai teie taea‘e—i te taime a faaoti ai te hoê taata—« Mai tera ihoa to’u huru », aita faahou ïa to tatou aravihi ia taui. Mea maitai roa paha ia taora i te tauera, ia faaruʻe i te mauihaa tamaʻi, eiaha ia aro faahou â e ia horo‘a noa’tu i te rê—haamoʻe i te mana‘o upootiʻa. E mana‘o paha te tahi e, e ere au mai te reira, tiʻara ïa, peneiaʻe e parau-noa-hia nei no te hoê e aore râ e piti peu ino to tatou, « mai tera ihoa to’u huru ».

Te farerei nei tatou i roto i teie putuputuraa a te autahu‘araa no te mea, to tatou huru i teie nei, e ere ïa te taata ta tatou e riro mai. Te farerei nei tatou i teie pô na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Te farerei nei tatou ma te ti‘aturiraa e, e horo‘a mai Ta’na Taraehara ia tatou tata‘itahi—noa’tu to tatou paruparu, to tatou tapitapi, to tatou faatîtîraa—i te aravihi no te taui. Te farerei nei tatou ma te ti‘aturi e, e maitai a‘e to tatou anaanahi noa’tu â to tatou vairaa matamua.

Ia amui mai tatou i roto i teie putuputuraa ma te « mana‘o papû » ia taui (Moroni 10:4), e matara roa mai to tatou aau e to tatou feruriraa i te Varua. Mai ta te Fatu i heheu i te peropheta Iosepha, « E e tupu â teie, mai te mea… e faatupu hoʻi i te faaroo ia’u nei »—a haamana‘o e parau tumu te faaroo no te mana e te ohipa—« e ninii atu vau i to’u nei Varua i ni‘a iho ia ratou ra i te mahana ratou e haaputuputu mai ai ia ratou iho i te vahi hoê ra » (PH&PF 44:2). Te auraa ra, teie pô !

Mai te peu te mana‘o ra outou e mea teimaha roa ino ta outou mau tamataraa, a faaroo mai na outou i te aamu o teie taata ta’u i farerei i roto i te hoê oire iti i rapae au ia Hyderabad, i te fenua Inidia, i te matahiti 2006. E hi‘oraa teie taata no te hinaaro ia taui. Ua fanauhia Appa Rao Nulu i te hoê vahi faaapu i Inidia. I te toruraa o to’na matahiti, ua roohia oia i te maʻi polio e ua huma roa to’na tino. I tera fenua to’na, ua haapii te sotaiete ia’na e, e mea iti roa to’na faito puai. Atira noa’tu, i te paariraa mai oia, ei taure‘are‘a, ua farerei oia i ta tatou mau misionare. Ua haapii ratou ia’na no ni‘a i te hoê faito puai rahi a‘e, i roto i teie oraraa e te mure ore i muri iho. Ua bapetizohia e ua haamauhia oia ei melo no te Ekalesia. Na roto i teie hi‘oraa teitei a‘e, ua opua ona e farii i te Autahu‘araa a Melehizedeka e ia tavini ei misionare rave tamau. I te matahiti 1986, ua faatoro‘ahia oia ei peresibutero e ua piihia ia tavini i Inidia. E ere i te mea ohie ia haere, ua rave râ oia tei noaa ia’na ma te faa‘ohipa i te turu tootoo i roto i na rima e piti, e pinepine oia i te marua ; aita râ te mana‘o ia faaruʻe i te ohipa. Ua fafau oia ia tavini i ta’na misioni ma te tura e te pûpûraa ia’na iho, e tera mau ta’na i rave.

I te farereiraa matou i te taea‘e Nulu, 20 matahiti i muri mai i ta’na misioni, ua farii popou mai oia ia matou, tei te hoê hopea puromu repo noa, tei reira te fare piti piha, no’na e no ta’na vahine e ta’na e toru tamarii. E mahana veʻaveʻa roa ino e te ahu. Aita i taui, e mea fifi no’na ia haere, aita râ e mutamutaraa. Na roto i to’na tuutuu ore, ua riro mai oia ei orometua haapii, e na’na e haapii i te mau tamarii o tera oire iti. I te tomoraa matou i roto i to’na fare haʻihaʻi, oioi roa ona i te arata‘iraa ia’u i te hoê vahi o te fare e ua tatara mai oia i te hoê afata tei reira ta’na mau tao‘a rahi roa a‘e. Ua hinaaro roa oia i te faa‘ite mai ia’u i te hoê parau. Papa‘ihia, « Ia maitai e ia haamaitaihia Elder Nulu, e misionare itoito e te oaoa ; [tai‘o mahana] 25 no tiunu 1987 ; [tuurimahia] Boyd K. Packer». I tera ra tau, ua tere Elder Packer na te fenua Inidia e ua paraparau i te hoê pŭpŭ misionare, e ua haapapû oia i te faito puai o Elder Nulu. Te auraa ra, ta te taea‘e Nulu i tamata i te parau mai ia’u i tera mahana no te matahiti 2006, oia hoʻi, ua faataui te evanelia ia’na—e a muri noa’tu !

I tera mahana a haere ai matou i roto i te utuafare o Nulu, ua apeehia matou e te peresideni misioni. Tei reira oia no te uiui i te taea‘e Nulu e ta’na vahine e ta’na mau tamarii—ia farii na metua i to raua oro‘a hiero e ia taatihia te mau tamarii i to ratou na metua. Ua faa‘ite atoa matou i te faanahonahoraa no te tere atu i te hiero no Hong Kong, i te fenua Taina, no teie mau oro‘a. E roimata no te oaoa tei tahe no te tupuraa teie ohipa ta ratou i moemoea maoro noa na.

Eaha te tia‘ihia nei i te taata tei mau i te autahu‘araa a te Atua ? Eaha te mau tauiraa e titauhia nei ia tatou no te riroraa mai tatou i te huru taata e au ai ? Teie te tahi mana‘o :

  1. Titauhia ia riro tatou ei tane no te autahu‘araa ! E feia apî anei tatou e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona e aore râ e tane e mau nei i te Autahu‘araa a Melehizedeka, titauhia ia tatou ia riro mai ei tane no te autahu‘araa, ma te faa‘ite i te paari pae varua, no te mea ua rave tatou i te mau fafauraa. Mai ta Paulo i parau, « i tau tamariiriiraa ra, mai ta te tamarii atoa ta’u parau, e mai to te tamarii to’u ite, e mai to te tamarii hoʻi to’u mana‘o ; ia riro râ vau ei taata paari, tuu ê atura vau i te peu a te tamarii ra » (1 Korinetia 13:11) ? Ei mau taata taa ê tatou e ti‘a ai, i te mea e, te mau nei tatou i te autahu‘araa—eiaha te faahaahaa e te te‘ote‘o e te oihâ—ia haehaa râ, e te ohie ia haapii e te marû. E ti‘a ia riro te fariiraa i te autahu‘araa e to te reira mau toroʻa rau ei ohipa faufaa no tatou. Eiaha te reira ia riro i te hoê « oro‘a faatupu noa », o te tupu noa ia tae i te hoê faito matahiti, ei ohipa moʻa râ e ei fafauraa tei ravehia ma te feruri-maitai-hia. E ti‘a ia vai te mana‘o taa ê roa e te mauruuru o te ite-roa-hia mai i roto i ta tatou ohipa tata‘itahi. Ia mana‘o noa’tu tatou i te autahu‘araa, titauhia ia tatou ia taui.

  2. Titauhia ia tatou ia tavini ! Te tumu mau no te mauraa i te autahu‘araa, no te faarahi ïa i to tatou parauraahia (hi‘o PH&PF 84:33) na roto i te taviniraa ia vetahi ê. Te aperaa i ta tatou hopoi‘a rahi roa a‘e, oia hoʻi te taviniraa i ta tatou vahine e ta tatou mau tamarii, te farii-ore-raa e aore râ te rave-haumani-raa i to tatou mau piiraa i roto i te Ekalesia, e aore râ te haape‘ape‘a-ore-raa no vetahi ê maoti râ, e mea ohie, e ere ïa te reira te taata e ti‘a ia tatou ia riro mai. Ua parau te Faaora, « hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua’toa, e ma to mana‘o atoa » (Mataio 22:37) e i muri iho ua parau faahou mai, « mai te mea te here nei outou ia’u nei e tavini ïa outou ia’u e e haapa‘o hoʻi i ta’u mau faaueraa atoa ra » (PH&PF 42:29). O te huritua no te hopoi‘a autahu‘araa te peu pipiri, e mai te peu mai te reira rii to tatou huru, titauhia ia tatou ia taui.

  3. Titauhia ia tatou ia vai ti‘amâ ! Aita paha to’u aravihi mai ia Elder Jeffrey R. Holland, i to’na paraparauraa i te pureraa autahu‘araa, tau matahiti i ma‘iri, no te « ti‘a’tu vau i mua noa ia outou, te ihu e te ihu, e te auahi… no te faaanaanatae ia outou » (« Ua tapa‘ohia tatou paatoa », Liahona, Novema 2011, 45) ; teie râ, e au mau taea‘e here, titauhia ia tatou ia ara i te huru, te mau peu mâtau e te fariihia i roto i teie nei ao e faahoʻene nei i to tatou mana i roto i te autahu‘araa. Mai te peu te mana‘o ra tatou e, e nehenehe ta tatou e fariu rii noa’tu i te hoho‘a faufau e te ofatiraa i te ture no te viivii ore e te haavareraa rau, e eita to tatou utuafare e roohia i te ohipa ino, ua hape roa ïa tatou. Ua parau Moroni, « e rave râ i te mau mea atoa ma te au maitai » (Moromona 9:29). Ua faaue puai atoa te Fatu, « e i teie nei te horo‘a’tu nei au ia outou te hoê faaueraa ia ara maitai ia outou iho, ia faaitoito i te haapa‘oraa i te mau parau no te ora mure ore » (PH&PF 84:43). Mai te mea aita tatou i ti‘amâ no te tahi hara tei ore i faatîtîaifarohia, titauhia ia tatou ia taui.

Te pahonoraa hope roa a‘e i te uiraa a Iesu Mesia, « eaha ra to outou huru e au ai ? » o tera ïa Ta’na iho i horo‘a poto mai ma te hohonu roa : « Mai to’u nei ïa » (3 Nephi 27:27). Te aniraa manihini ia « haere mai i te Mesia ia maitai roa… ia’na » (Moroni 10:32) e ohipa titau ïa e te tia‘i atoa i te tauiraa. Auaʻe to’na aroha, aita Oia i vaiiho otare noa ia tatou. « E ia tae mai te taata ia’u nei, e faa‘ite atu ai au ia ratou i to ratou paruparu […] Ei reira e faariro vau i te mau mea paruparu ei mea etaeta no ratou » (Etera 12:27). Na roto i te turuʻiraa i ni‘a i te Taraehara a te Faaora, e ti‘a ia tatou ia taui. Ua ite papû vau i te reira, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.