2010–2019
Te vahi hoʻi i vaiihohia’i ta outou taoʻa ra
Eperera 2014


Te vahi hoʻi i vaiihohia’i ta outou taoʻa ra

Hōho’a

Mai te peu eita tatou e hi‘o maitai, e riro tatou i te horo noa na muri i te pae tino, e e rahi a‘e i te pae varua.

Aita i maoro roa i muri a‘e i te amuiraa rahi no atopa 2007, ua parau mai te hoê o te mau taea‘e ia’u e, e tai‘o oe e hitu matahiti e hoʻi faahou ai oe i ni‘a i tera ti‘araa riʻariʻa mau. Hau iti rahi to’u aau e ua parau atura vau, e hi‘o ïa vau i te reira tau roa mai te hitu « matahiti rahi roa auhune ». Teie faahou vau i mua ia outou, ua hope na matahiti rahi roa auhune e hitu.

I te avaʻe tenuare i ma‘iri a‘enei, ua tonohia maua to’u hoa here, o Grace, no te tere farerei i te mau melo na te fenua Philipino tei taʻirihia e te aueueraa fenua e te mataʻi rorofaʻi. Ua oaoa maua i te mea e, ua riro te reira tonoraa ei pahonoraa i to maua nei mau pure, e ei faa‘iteraa no te aroha e te maitai o te hoê Metua here i te Ao ra. Ua riro te reira ei rave‘a opaniraa i to maua tia‘i-maoro-raa ia haere e faa‘ite ia ratou i to maua here e to maua mana‘ona‘oraa ia ratou.

Te rahiraa o te mau melo ta maua i farerei, tei roto ratou i te tahi haapuraa mai te fare ie, te mau pû fariiraa taata e te mau fare pureraa. Te mau fare ta maua i ite atu, e afaraa tapoʻi fare noa ïa e te vai ra, aita faahou te tapoʻi fare. Aita hoʻi teie mau taata i te mea fana‘o rahi roa, e te mea ta ratou i fana‘o, ua maʻurere ïa. E vari e te ohipa paparari i te mau vahi atoa. Noa’tu râ, ua hope to ratou mauruuru no te tauturu iti ta ratou i farii e ua oaoa ratou e ua huru ananatae hoʻi noa’tu â to ratou oraraa fifi. I to maua aniraa ia ratou e nahea pai ratou i teie fifi, teie te pahonoraa rahi tei tavevovevo noa, « E mea maitai matou ». I to’u hi‘oraa, ua faatae roa mai to ratou faaroo ia Iesu Mesia i te ti‘aturiraa e, e nahonaho mai ihoa te ohipa. I tera e tera fare, i tera fare ie e tera fare ie, e haapiiraa rahi ta maua te tuahine Teh i apo mai na roto i teie nei feia mo‘a faaroo rahi.

I te taime ano e i te taime ati, e rave‘a ta te Fatu no te faatumu faahou â ia tatou i ni‘a i ta tatou mau ohipa matamua. I tera iho taime, aita e haapa‘ohia te mau mea materia ta tatou i haa na no te fana‘o. Te mea faufaa noa, to tatou ïa utuafare e to tatou auraa ia vetahi ê. Teie te parau a te hoê tuahine : « I te roromaraa te pape e ua tae te taime no te tamâraa, ua hi‘o vau e ati a‘e to’u fare, e ua mana‘o atura vau, ‘Aa, ua rahi atoa râ te pehu ta’u i haaputu noa na i tera mau matahiti i maʻiri’ ».

I to’u mana‘o, ua apo mai teie tuahine i te hoê feruriraa maitai a‘e, e no reira, e hi‘o maitai a‘e oia eaha te mau mea faufaa e eaha te mau mea faufaa ore.

I roto i te ohipa ta maua i rave i rotopu i te mau melo e rave rahi e i tera mau matahiti e rave rahi, ua oaoa roa maua i te iteraa i te auhuneraa i te puai pae varua. E ua ite atoa maua i te auhuneraa mai te ereraa atoa i te mau faufaa materia i rotopu i teie mau melo faaroo.

No te mea e titauraa te reira, te rohi nei te rahiraa o tatou i te imiraa i te moni no te hoo mai i te tahi tauihaa iti o teie nei ao, no to tatou utuafare. E taime rahi e te mana‘onaʻoraa rahi atoa ta tatou e tuu nei i roto. Aita e pau te mea ta te ao e horo‘a mai, e no reira, e mea faufaa rahi roa ino ia ite mai tatou i te taime e, ua navaʻi ta tatou. Mai te peu eita tatou e hi‘o maitai, e riro tatou i te horo noa na muri i te pae tino, e e rahi roa’tu i te pae varua. E riro atura ta tatou tautooraa i te mea pae varua e i te mea mure ore i te hemo i muri, aita faahou i mua. E atae hoʻi e, ua opa noa’tura tatou i roto i te hoo-noa-raa e te fana‘oraa i te tauihaa apî roa a‘e e vai ra.

Nahea tatou e ite ai e, aita tatou e hee ra i raro mai i te reira eʻa ? Ua horo‘a mai Iakoba i teie parau aʻo : « E teie nei, eiaha e taui i te moni no te mea faufaa ore ra, e ta oe ohipa no te mea e ore e haamauruuru ia outou ra. A faaroo maite mai na outou ia’u, e haamana‘o hoʻi i te mau parau ta’u e parau nei ; a haere mai i Tei Mo‘a i Iseraela nei, a amu ai i te mea e ore e pau, e e ore hoʻi e ino, ia oaoa to outou aau i te maitai ra ».1

Maitai e, eita hoê o tatou e taui i te moni no te mea faufaa ore ra, e ta tatou ohipa, no te mea e ore e haamauruuru ia tatou nei.

Ua haapii mai te Faaora i teie mea i te mau ati Iuda e i te mau ati Nephi :

« Eiaha e haapue noa i te tao‘a na outou i teie nei ao, i te vahi e pau ai i te huhu e te pe, i te vahi e tomohia’i e e eiâhia’i e te eiâ ;

« E haapue râ i te tao‘a na outou i ni‘a i te raʻi, i te vahi e ore e pau ai i te huhu e te pe, e ore hoʻi te eiâ e tomo i reira a eiâ ai.

« Te vahi hoʻi i vaiihohia’i ta outou tao‘a ra, e riro atoa i reira to outou aau ».2

I te tahi atu vahi, ua horo‘a te Faaora i teie parabole :

« E fenua maa hotu to te hoê taata tao‘a rahi.

« Ua na o ihora oia i te feruri i roto ia’na iho, Eaha ra vau, aita hoʻi a’u e vairaa e o ai ta’u maa ?

« Ua na o ihora, E na o vau, e vavahi au i ta’u mau fare vairaa maa nei, a faati‘a’i ei fare rahi, ei reira pue ai ta’u tao‘a e ta’u maa.

« A parau ai au i ta’u varua e, E tau varua, e tao‘a rahi ta oe ua pue i te vairaa no te mau matahiti a muri nei e rave rahi ; e faaea maite, e amu, e inu, e ia rearea maite.

« Ua parau mai râ te Atua ia’na, E tera ra maamaa e ! ei teie nei â rui e tiihia mai ai to oe varua, na vai ihora tena’na mau tao‘a i haaputuhia e oe na ?

« O te huru ïa o te taata i haaputu i te tao‘a na’na iho, e aita i rahi ta’na tao‘a i te Atua ra ».3

Ua horo‘a mai te peresideni Dieter F. Uchtdorf i teie parau aʻo aita i maoro a‘enei :

« Ua ite to tatou Metua i te Ao ra i to tatou ti‘araa mau. Ua ite oia i te mau mea no ni‘a ia tatou e aita roa tatou i ite. Te faaitoito nei Oia ia tatou i roto i to tatou oraraa ia faatupu i te faito no to tatou hamaniraahia, ia ora i te hoê oraraa maitai e ia ho‘i atu i mua i To’na ra aro.

« No reira, no teaha ïa tatou e haamau‘a ai i te rahiraa o to tatou taime e te puai no te mau mea poto noa, faufaa ore e te papa‘u. Te pato‘i ra anei tatou i te tapapa i te mau mea maamaa e te faufaa ore ? »4

Ua ite tatou paatoa eaha te mau tao‘a o teie nei ao, te te‘ote‘o, te tao‘a rahi, te mau mea materia, te mana e te faahanahanaraa a te taata. Aita e faufaa e haamauʻa rahi i te taime e te manaʻonaʻoraa i reira, e no reira e haapapû atu vau i te mau ohipa o te riro i ta tatou mau tao‘a i ni‘a i te raʻi.

Eaha te tahi o te mau tao‘a i ni‘a i te raʻi ta tatou e nehenehe e haapue na tatou ? No te feia e haamata nei, e mea tano ia fana‘o tatou i te mau tuhaa hiroʻa o te Mesia mai te faaroo, te ti‘aturi, te haehaa e te aroha. Ua aʻo-noa-hia tatou ia « haapae i te taata tino nei e ia riro mai te tamarii ra te huru ».5 Te faaueraa a te Faaora, oia hoʻi, ia tutava tatou ia riro mai Ia’na ra te huru e mai te Metua i te Ao ra.6

A piti, titauhia ia tuu rahi a‘e tatou i te taime e te tautooraa au i roto i te haapuairaa i te mau auraa utuafare. Inaha, « Ua haamauhia te utuafare e te Atua. O te reira te faanahoraa faufaa roa a‘e i roto i te tau e a muri noa’tu ».7

A toru, e tapa‘o rahi te taviniraa ia vetahi ê no te feia e pee mau nei i te Mesia. Ua parau Oia, « O outou i na reira i te hoê taea‘e iti haʻihaʻi roa i roto i tau mau taea‘e nei, ua na reira mai ïa outou ia’u ».8

A maha, ua riro te maramaramaraa i te haapiiraa tumu a te Mesia e te haapuairaa i to tatou iteraa papû ei ohipa o te hopoi mai i te oaoa mau e te mana‘o au mau. Titauhia ia tatou ia tamau noa i te tuatapapa i te mau parau a te Mesia mai tei itehia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e te mau parau a te mau peropheta ora. « Inaha hoʻi, e faa‘ite te parau a te Mesia ia outou i te mau mea ta outou e haapa‘o ».9

E faaoti au na roto i te aamu o te hoê vahine ivi 73 matahiti ta maua i farerei i roto i teie tere to maua i te fenua Philipino :

I te taʻiriraa te aueueraa fenua i te motu no Bohol, ua marua te fare ta raua ta’na tane tei faaruʻe i rohi na no te patu, ua marua i ni‘a i ta’na tamahine e ta’na mootua tomaroa, e ua faaruʻe roa mai raua. Ua ora mai oia, ua mutumutu e ua pêpê to’na tino i te tahi mau vahi rii. No te mea o ona ana‘e tei toe mai, titauhia ia’na ia ohipa no te ora. Ua haamata oia i te puʻa i te ahu (e horoi rima noa) e, titauhia ia’na ia haere na te tahi aivi iti rahi, haere i ni‘a e haere i raro, no te tii mai i te tahi pape. I te farereiraa maua ia’na, tei roto o’na i te fare ie.

Teie ta’na mau parau : « E Elder, e farii au i te mau mea atoa ta te Fatu e ani mai ia’u ia faaruru. Aita to’u mana‘o inoino. Ua faaherehere noa vau i ta’u parau faati‘a no te hiero mai te hoê tao‘a ra te huru, tei raro a‘e i to’u turuʻa. Ia ite oe, te aufau ti‘a nei au i ta’u tuhaa ahuru i ni‘a i ta’u moni puʻaraa ahu, e moni iti. Noa’tu te ohipa e tupu, e aufau noa vau i ta’u tuhaa ahuru ».

Te horo‘a nei au i to’u iteraa papû e, na ta tatou mau ohipa matamua e te mau titauraa, te mau umeraa, te mau faahinaaroraa, te mau hiaai e to te tino hinaaro e faataa i te aiʻa no tatou i muri iho. E haamana‘o tamau na tatou i te parau a te Faaora : « Te vahi hoʻi i vaiihohia’i ta outou tao‘a ra, e riro atoa i reira to outou aau ». Ia itehia mai to tatou aau i te vahi ti‘a, o ta’u ïa pure, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.