Cele patru minute


Miracolul ispăşirii poate îndepărta imperfecţiunile din performanţele noastre.

Recentele Jocuri Olimpice de iarnă au captivat lumea când atleţi reprezentând 89 de ţări au concurat în 98 de probe sportive diferite. Este de remarcat că 10 dintre aceşti atleţi sunt membri ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, 3 dintre aceştia câştigând medalii, după cum s-a subliniat recent în Church News: Christopher Fogt, Noelle Pikus-Pace şi Torah Bright.1 Le transmitem felicitările noastre, lor şi tuturor atleţilor care au concurat. Bravo!

În această dimineaţă, vorbesc despre aceste jocuri, îndreptându-mi gândurile către tinerii băieţi, tinerele fete şi tinerii adulţi necăsătoriţi – voi care sunteţi la vârsta decisivă când se stabileşte cursul vieţii voastre. Simt că este important să mă adresez vouă.

Pentru ca să înţelegeţi această importanţă, vă împărtăşesc mai întâi povestea lui Noelle Pikus-Pace, una dintre acei atleţi sfinţi din zilele din urmă. În proba lui Noelle, de skeleton, atleţii îşi iau avânt, aleargă cu mare viteză şi apoi fac un salt cu capul înainte pe o sanie mică. Cu faţa la o distanţă foarte mică de pământ, ei aleargă pe un drum de gheaţă şerpuit la viteze ce depăşesc 145 km pe oră.

De remarcat, anii de antrenament şi exerciţiile pentru îmbunătăţirea condiţiei fizice vor fi consideraţi fie un succes, fie o dezamăgire în funcţie de ceea ce se întâmplă într-un interval de patru ture de 60 de secunde.

Visurile lui Noelle de la Olimpiada din anul 2006 au fost spulberate când în urma unui accident teribil a rămas cu un picior rupt. La Jocurile Olimpice din anul 2010 visurile ei s-au spulberat din nou când doar o zecime de secundă au ţinut-o departe de podiumul medaliaţilor.2

Vă puteţi imagina îngrijorarea pe care a simţit-o în timp ce aştepta să înceapă prima ei cursă la jocurile olimpice din 2014? Ani de pregătire urmau să se rezume la doar câteva momente. Patru minute în total. Ea petrecuse ani de zile pregătindu-se pentru aceste patru minute şi, după aceea, urma să petreacă o viaţă întreagă reflectând la ele.

Rundele finale ale lui Noelle au fost aproape perfecte. Nu vom uita niciodată săritura ei în tribune pentru a-şi îmbrăţişa familia după ce a trecut linia de sosire, exclamând: „Am reuşit!” Anii de pregătire fuseseră răsplătiţi. Am văzut medalionul de Tânără Fată în jurul gâtului ei când medalia de argint a fost plasată lângă el.3

Poate pare nedrept că toate visele lui Noelle cu privire la olimpiadă au depins de ceea ce a făcut în doar patru minute scurte. Dar ea ştia acest lucru şi de aceea ea s-a pregătit cu multă sârguinţă. Ea a simţit măreţia şi importanţa celor patru minute şi ceea ce aveau să însemne ele pentru restul vieţii ei.

Ne amintim, de asemenea, de Christopher Fogt, un membru al echipei care a câştigat medalia de bronz la cursa de bob pentru patru persoane. Deşi putea să renunţe după accidentul crunt de la Olimpiada din anul 2010, el a ales să persevereze. După o cursă fantastică, salvatoare, el a câştigat premiul pe care l-a căutat cu sârguinţă.4

Acum, gândiţi-vă în ce mod calea dumneavoastră spre viaţa eternă este similară cu performanţa de patru minute a acestor atleţi. Sunteţi o fiinţă eternă. Înainte de a vă naşte, aţi existat ca spirit. În prezenţa unui Tată Ceresc iubitor, v-aţi antrenat şi v-aţi pregătit pentru ocazia de a veni pe pământ pentru un scurt timp şi de a vă îndeplini bine sarcinile. Această viaţă reprezintă cele patru minute pe care le aveţi la dispoziţie. În timp ce sunteţi aici, faptele dumneavoastră vor determina dacă veţi câştiga premiul vieţii eterne. Profetul Amulec a spus: „Căci iată, această viaţă este pentru oameni timpul în care să se pregătească să-L întâlnească pe Dumnezeu; da, iată, ziua acestei vieţi este ziua în care… trebuie să [vă faceţi] muncile [dumneavoastră]”5.

Într-un sens, cele patru minute pe care le aveţi au început deja. Ceasul a început să ticăie. Cuvintele apostolului Pavel par să se potrivească: „Alergaţi dar în aşa fel ca să căpătaţi premiul!”6.

În acelaşi mod în care unii paşi sunt esenţiali în scurta executare a unui atlet olimpic – sărituri sau manevre pentru patinatori sau snow-boarderi, modul de a lua cotiturile în proba de bob sau schiatul rapid printre jaloanele de pe panta de coborâre la o cursă de slalom – tot aşa în viaţa noastră sunt unele lucruri care sunt absolut esenţiale – puncte de control care ne ajută să avansăm în obţinerea performanţei noastre pe pământ. Aceşti factori spirituali sunt rânduielile esenţiale ale Evangheliei date de Dumnezeu: botezul, primirea Duhului Sfânt, rânduiri la preoţie, rânduieli în templu şi luarea din împărtăşanie în fiecare săptămână.

„Puterea divinităţii se manifestă în [aceste rânduieli]”7.

Şi în acelaşi mod în care disciplina antrenamentului pregăteşte şi califică un atlet să ajungă la performanţele cele mai înalte în sportul lui, ţinerea poruncilor vă va califica să primiţi aceste rânduieli de salvare.

Înţelegeţi care este importanţa?

Tinerii mei prieteni, oriunde sunteţi în cele „patru minute” ale voastre, vă îndemn să meditaţi: „Care-i pasul următor pe care trebuie să-l fac pentru a fi sigur că voi primi medalia?”. Poate în timpul acestei conferinţe Spiritul v-a şoptit ce-ar putea să fie necesar: să vă pregătiţi mai hotărât pentru o rânduială în viitor sau să primiţi o rânduială care ar fi trebuit să o primiţi cu mult timp în urmă. Oricare ar fi aceasta, acţionaţi acum. Nu aşteptaţi. Cele patru minute vor trece repede şi veţi avea toată eternitatea să vă gândiţi la ceea ce aţi făcut în această viaţă muritoare.8

Autodisciplina este necesară. Rugăciunea zilnică, studiul scripturilor şi prezenţa la Biserică trebuie să constituie baza antrenamentului vostru. Este necesar un model constant de supunere faţă de porunci, de ţinere a legămintelor pe care le-aţi făcut şi de urmare a standardelor Domnului care se găsesc în Pentru întărirea tineretului.

Poate vă daţi seama de unele lucruri din viaţa voastră care ameninţă să încetinească sau să oprească progresul vostru spiritual. Dacă este aşa, urmaţi acest sfat din scripturi: „Să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte”9.

Nu este încă prea târziu să ne pocăim. Dar poate fi în curând, deoarece nimeni nu ştie cu adevărat când vi se vor termina cele patru minute.

Aţi putea gândi: „Deja mi-am ratat şansa. Cele patru minute ale mele sunt deja un dezastru. Mai bine aş renunţa”. Dacă gândiţi astfel, încetaţi şi numai gândiţi niciodată în acest fel. Miracolul ispăşirii poate îndepărta imperfecţiunile din performanţele noastre. După cum ne-a învăţat vârstnicul Jeffrey R. Holland:

„Celor [care] … încă mai ezitaţi … vă mărturisesc despre puterea revigorantă a dragostei lui Dumnezeu şi despre miracolul harului Său…

Niciodată nu este prea târziu atâta timp cât Stăpânul… spune că a mai rămas timp… Nu amânaţi”10.

Amintiţi-vă, nu sunteţi singuri. Salvatorul a promis că nu vă va lăsa fără ajutor.11 De asemenea, aveţi familie, prieteni şi conducători care vă încurajează.

Deşi m-am adresat către tinerii din Biserică, părinţilor şi bunicilor le spun următoarele lucruri:

Recent, vârstnicul David A. Bednar a descris un mod simplu de evaluare a familiei pentru a marca progresul pe cărarea legămintelor prin rânduielile esenţiale. Este nevoie doar de o foaie de hârtie cu două coloane: „nume” şi „planul pentru rânduiala următoare sau rânduiala necesară”. Recent, am făcut acest lucru, listând fiecare membru al familiei. Printre ei, am notat un nepot nou născut, care trebuia binecuvântat în curând; un nepot în vârstă de şase ani, a cărui pregătire pentru botez era esenţială şi un fiu care împlinea optsprezece ani şi a cărui pregătire pentru preoţie şi înzestrare în templu se apropia. Toţi cei înscrişi pe listă aveau nevoie de rânduiala împărtăşaniei. Acest exerciţiu simplu m-a ajutat pe mine şi Lesa în îndeplinirea rolului nostru de a-l ajuta pe fiecare membru al familiei noastre de-a lungul cărării legământului având un plan de măsuri pentru fiecare dintre ei. Aceasta poate fi o idee bună pentru dumneavoastră, care va duce la discuţii în familie, lecţii în cadrul serilor în familie, pregătire şi chiar invitaţii la rânduielile esenţiale în familia dumneavoastră.12

Ca schior şi snow-boarder, am fost profund impresionat de cele „patru minute” ale performanţei atletei australiene la snow-board, Torah Bright, sfântă din zilele din urmă, câştigătoarea medaliei de argint la proba de half-pipe. Ea a fascinat lumea când a încheiat proba fără nicio eroare culminând cu rodeo 720 în sens invers. Totuşi, mai impresionant şi mai surprinzător pentru public a fost modul în care ea a încurajat-o pe concurenta ei în acea probă demonstrând o dragoste asemănătore celei a lui Hristos. Ea a observat că cea care concura la snowboard, americanca Kelly Clark, avusese o primă rundă slabă în proba finală şi părea nervoasă înaintea celei de a doua runde. „M-a îmbrăţişat”, îşi aminteşte Clark. „Ea m-a ţinut până când, în cele din urmă, m-am calmat şi m-am relaxat. A fost plăcut să primesc o îmbrăţişare de la o prietenă”. Kelly Clark avea să i se alăture lui Torah, mai târziu, pe podiumul câştigătoarelor fiind medaliată cu bronz.

Întrebată despre acest act neobişnuit de bunătate faţă de adversara sa, care ar fi putut să o coste medalia ei de argint, Torah a răspuns simplu: „Eu sunt o concurentă – vreau să fac tot ceea ce este posibil – dar vreau ca şi colegele mele adversare să facă tot ceea ce este posibil”13.

Amintindu-vă acest lucru, este cineva care are nevoie de încurajarea voastră, un membru al familiei, un prieten, un coleg sau un membru al cvorumului? Cum îi puteţi ajuta în cele patru minute ale lor?

Dragi prieteni, sunteţi în mijlocul unei călătorii captivante. Din unele puncte de vedere, participaţi la o probă de half-pipe sau sanie rapidă şi poate fi greu să executaţi cu succes ceea ce este necesar. Dar, amintiţi-vă, aţi fost pregătiţi pentru acest timp. Acesta este momentul să acţionaţi. Acestea sunt cele patru minute pe care le aveţi la dispoziţie. Acum este timpul!

Îmi exprim completa mea încredere în capacitatea voastră. Îl aveţi pe Salvatorul lumii care este de partea voastră. Dacă veţi cere ajutorul Lui şi veţi urma îndrumările Sale, cum aţi putea să nu reuşiţi?

Închei cu mărturia mea despre binecuvântarea de a avea un profet în viaţă, preşedintele Thomas S. Monson, şi despre Isus Hristos şi rolul Său de Salvator şi Mântuitor. În numele sfânt al lui Isus Hristos, amin.

Afişează referinţe

  1.  

    1. Vezi Christine Rappleye, „Mormons in the Olympics: 3 Medals for LDS Athletes at the Winter Games”, http://www.deseretnews.com/article/865597546/Mormons-in-the-Olympics-3-medals-for-LDS-athletes-at-the-Winter-Games.html.

  2.  

    2. Vezi Christine Rappley, „Mormons in the Olympics”.

  3.  

    3. Vezi Sarah Petersen, „Noelle Pikus-Pace Wears LDS Young Women Necklace throughout Olympics”, deseretnews.com/article/865596771/Noelle-Pikus-Pace-wears-LDS-Young-Women-necklace-throughout-Olympics.html.

  4.  

    4. Vezi Amy Donaldson, „Army, Faith Helped Push Mormon Bobsledder Chris Fogt to Olympic Success”, deseretnews.com/article/865597390/Army-faith-helped-push-Mormon-bobsledder-Chris-Fogt-to-Olympic-success.html.

  5.  

    5.  Alma 34:32.

  6.  

    6. Vezi 1 Corinteni 9:24.

  7.  

    7.  Doctrină şi legăminte 84:20.

  8.  

    8. Vezi Alma 34:31–33.

  9.  

    9.  Evrei 12:1.

  10.  

    10. Jeffrey R. Holland, „Lucrătorii viei”, Liahona, mai 2012, p. 33.

  11.  

    11. Vezi Ioan 14:18.

  12.  

    12. David A. Bednar, conversaţie cu autorul.

  13.  

    13. Vidya Rao, „Snowboarder Kelly Clark: Hug from Competitor Helped Me Win Bronze”, today.com/sochi/snowboarder-kelly-clark-hug-competitor-helped-me-win-bronze-2D12108132.