2010–2019
Te hereraa ia vetahi ê e te oraraa i roto i te taa-ê-raa
Atopa 2014


Te hereraa ia vetahi ê e te oraraa i roto i te taa-ê-raa

Ei feia pee i te Mesia, e ti‘a ia tatou ia ora ma te hau i pihaʻi iho i tera mau taata o te ore e tuʻati nei te mana‘o i ni‘a i ta tatou mau faufaa e aore râ, o te ore e farii nei i te mau haapiiraa niu o te reira.

I.

I te mau mahana hopea o Ta’na ohipa i te tahuti nei, ua horoʻa Iesu i Ta’na mau pĭpĭ i te mea Ta’na i parau ra e, « te parau apî » (Ioane 13:34). E toru taime te faahitiraahia, e mea ohie roa taua faaueraa ra, tera râ, e mea etaeta : « E aroha outou ia outou iho, mai ia’u e aroha’tu ia outou na » (Ioane 15:12 ; hi‘o atoa irava 17). Ua riro te haapiiraa ia aroha outou ia outou iho ei tumu rahi no te haapiiraa i roto i te ohipa a te Faaora. Te piti o te ture rahi « e aroha’tu oe i to taata tupu, mai to aroha ia oe iho na » (Mataio 22:39). Ua haapii atoa Iesu e, « E aroha’tu i to outou mau enemi » (Mataio 5:44). Tera râ, te faaueraa ia aroha ia vetahi ê mai Ia’na i aroha i Ta’na nana, no Ta’na mau pĭpĭ―e no tatou―ua riro ïa ei titauraa taa ê roa. « Tera râ » ua haapii mai te peresideni Thomas S. Monson ia tatou i te avaʻe eperera i maʻiri aʻenei, « te here, o te mana‘o tumu ïa o te evanelia, e o Iesu Mesia to tatou Hi‘oraa. Ua riro To’na oraraa ei faufaa tumu no te here ».1

No te aha e mea fifi ia here te tahi i te tahi mai te Mesia te huru ? E mea fifi no te mea, ua titauhia ia tatou ia ora i rotopu i te feia aita to ratou tiʻaturiraa, ta ratou mau faufaa e te mau titauraa no te fafauraa i tuʻati i ta tatou. I roto i Ta’na pure rahi no te taparuraa, tei pûpûhia na mua noa aʻe i To’na faasatauro-raa-hia, ua pure Iesu no te mau taata tei pee Ia’na : « Ua tuu atu vau i ta oe parau ia ratou, e te riri nei to te ao nei ia ratou, no te mea e ere ratou i to teie nei ao, mai ia’u nei hoʻi e ere i to teie nei ao ra » (Ioane 17:14). I muri iho, taparu atura oia i te Metua, « Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tia‘i mai râ oe ia ratou eiaha ei ino » (irava 15).

Ua titauhia ia tatou ia ora i roto i te ao nei eiaha râ ia riro no to te ao nei. Ua titauhia ia tatou ia ora i roto i te ao nei no te mea, mai ta Iesu i haapii mai i roto i te hoê parabole, e au To’na basileia « i te faahopue », inaha hoʻi, ta’na ohipa o te haamaraa ïa i te taatoaraa na roto i ta’na faaûruraa (hi‘o Luka 13:21 ; Mataio 13:33 ; hi‘o atoa 1 Korinetia 5:6–8). Eita e tiʻa i te feia e pee Ia’na ia rave i te reira mai te mea e parahi noa ratou i pihaʻi iho i te feia tei tuʻati noa te mau tiʻaturiraa e te mau peu i ta ratou. Tera râ, ua haapii atoa mai te Faaora e, mai te mea e, ua here tatou Ia’na, e haapaʻo ïa tatou i Ta’na mau faaueraa (hi‘o Ioane 14:15).

II.

Te vai ra i roto i te evanelia e rave rahi haapiiraa no niʻa i te haapaʻoraa i te mau faaueraa a ora noa ai i rotopu i te feia e tiʻaturiraa e e peu taa ê ta ratou. E haapiiraa tumu te haapiiraa no niʻa i te mârô. A ite ai te Mesia tei tiʻa faahou i te ati Nephi i te mârôraa i niʻa i te huru no te bapetizoraa, ua horoʻa’tura Oia i te mau arataʻiraa maramarama no niʻa i te huru no te raveraa i teie oroʻa. I muri iho, ua haapii atura Oia i teie parau tumu rahi :

« Eiaha ei mârô i rotopu ia outou mai tei tupu aʻenei ; eiaha atoa ei mârô i rotopu ia outou i ta’u mau ture mai tei tupu aʻenei.

« Oia mau hoʻi, ta’u e parau atu ia outou na, o tei roto ia’na te varua mârô ra, e ere oia i ta’u, no te diabolo râ, o te metua oia no te mârô, e ua faaitoito oia i te aau no te taata e mârô ai te tahi i te tahi ma te riri.

« Inaha, teie… ta’u ture, ia faaruʻehia te reira » (3 Nephi 11:28–30 ; reta tei faahuru-ê-hia).

Aita te Faaora i faaara noa i te parau no te mârô i te feia aita i haapaʻo i te faaueraa no niʻa i te bapetizoraa. Ua opani oia i te mau taata atoa ia mârô. Tae noa’tu i te mau taata tei haapaʻo i te mau faaueraa, eiaha atoa ratou e faaitoito i te aau o te taata e mârô ai te tahi i te tahi ma te riri. Te « metua no te mârô » o te diabolo ïa ; o te Faaora te Arii o te hau.

Te haapii atoa ra te Bibilia e « na te feia paari e faahoʻi i taua ino ra » (Maseli 29:8). Ua haapii te mau aposetolo i tahito ra e, e titau tatou « i te parau hau » (Roma 14:19) e « ia [parau] maite i te parau mau ma te aroha » (Ephesia 4:15), « E ore hoʻi te riri o te taata nei e faatupu i te parau tiʻa a te Atua » (Iakobo 1:20). I roto i te heheuraa no teie anotau ua faaue mai te Fatu e, ia faaʻitehia te parau maitai o te evanelia i faahoʻihia mai i « te taata atoa i to’na ra taata tupu, na roto i te marû e te haehaa » (PH&PF 38:41), « ma te haehaa’toa… mai te faaino ore ia ratou o tei faaino mai ra » (PH&PF 19:30).

III.

Noa’tu e, te tamata ra tatou ia riro ei taata marû e ia haaapae i te mârô, eiaha tatou e faaino e aore râ, e faatarapape i ta tatou fafauraa no te parau mau ta tatou e maramarama nei. Eiaha tatou e haafaufaa ore i to tatou mau tiʻaraa e aore râ, i ta tatou mau faufaa. Te faariro nei te evanelia a Iesu Mesia e te mau fafauraa ta tatou i rave ia tatou ei mau taata tataʻu i roto i te tataʻuraa mure ore i rotopu i te parau mau e te hape. Aita e faito ropu i roto i taua tataʻuraa ra.

Ua faaʻite mai te Faaora i te eʻa i te taime a patoʻitoʻi mai ai To’na mau enemi Ia’na no niʻa i te vahine faaturi tei « rave-mau-hia ra » (Ioane 8:4). I te faahaamâhia ra ratou i to ratou iho haavare, haere ê atura te feia faahapa, e vaiiho mai nei ia Iesu anaʻe e taua vahine ra. Ua faaʻite Oia i te maitai i niʻa ia’na na roto i te oreraa e faahapa ia’na i taua taime ra. Tera râ, ua haapii papû atoa’tu Oia ia’na « eiaha ia hara faahou » (Ioane 8:11). E mea titauhia te aroha ma te marû, tera râ, e tiʻaraa papû i roto i te parau mau to te hoê taata pee i te Mesia, mai te Fatu te huru.

IV.

Mai te Faaora, i te tahi taime, e farerei atoa te mau taata e pee Ia’na i te tahitohitoraa a te feia peu iino, ia vai mau ratou i ni‘a i te taa-ê-raa i rotopu i te maitai e te ino mai ta ratou i ite, i te tahi taime e parauhia ratou e taata paieti hape (bigot) e aore râ e taata paieti ino (fanatique). E rave rahi faufaa e peu i roto i te ao e haafifi nei i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. I mua roa o te reira mau peu o te faatiʻamâraa ïa i te faaipoiporaa te tane e te tane, te vahine e te vahine, i roto i te mau tuhaa fenua e te mau mataeinaa e rave rahi i Marite nei, e i Canada e i roto i te mau fenua e rave rahi i te ao nei. Te ora atoa nei tatou i rotopu i te tahi pae o te ore roa’tu e tiʻaturi nei i te parau no te faaipoiporaa. Te tahi pae aita e tiʻaturi nei i te parau no te fanauraa i te tamarii. Te tahi pae te patoʻi nei i te parau no te opaniraa i te mau hohoʻa faufau e aore râ, i te mau raau taero. Te tahi atu hiʻoraa―tei matarohia e te rahiraa o te feia tiʻaturi―o te tafifiraa ïa ia ora i pihaʻi iho i te hoê hoa faaipoipo e aore râ, te hoê melo no te utuafare tiʻaturi ore i te Atua, e aore râ, ia apiti e te mau hoa ohipa tiʻaturi ore i te Atua.

I te mau vahi haamoʻahia, mai te mau hiero, te mau fare haamoriraa, e to tatou iho mau fare, e tiʻa ia tatou ia haapii i te parau mau e i te mau faaueraa ma te maramarama e ma te papû, mai ta tatou i haroaroa na roto mai i te faanahoraa o te faaoraraa tei heheuhia i roto i te evanelia i faahoʻihia mai. E ua paruruhia te reira mana to tatou na roto i te ture o te tiʻamâraa o te parau e o te faaroo, e na te ture atoa o te oraraa omoʻe o te taata iho, o te auraro-atoa-hia nei i roto i te mau fenua aore e parururaa mana.

I mua i te huiraatira, te mau mea ta te feia tiʻaturi Atua e parau e e rave, e faatupu mai te reira i te tahi atu mau mana‘ona‘oraa. Ua riro te ture no te haapa‘oraa i to’na iho faaroo ei paruru no te mau ohipa e ravehia ra i mua i te huiraatira, tera râ, e mea titauhia te tahi mau faatureraa no te faaau i tera e tera mau tiʻaturiraa e tera e tera mau peu. E nehenehe te ture e opani i te peu tei itehia e, e mea hape e aore râ, aita e tiʻa ia farii, mai te tapihooraa i te peu taotoraa te tane e te vahine, te hamani-ino-raa e aore râ, te peu haamataʻuraa, noa’tu e, na te feia tiʻaturi uʻana i rave, i te iʻoa o te faaroo. Te vai ra te tahi mau peu e ere i te mea fifi roa, noa’tu e, e ere i te mea tiʻa i te hiʻoraa a te tahi o te feia tiʻaturi, e titauhia râ ia faaoromaʻi i te reira, mai te mea e, mai ta te hoê peropheta no te Buka a Moromona i parau ra, ua haamanahia te reira na « te parau a te mau taata » (Mosia 29:26).

No te mau aʻoraa i mua i te taata, e ti‘a ia tatou paatoa ia pee i te mau haapiiraa evanelia, ia here i to tatou taata tupu e ia haapae i te mârô. Ia riro te feia e pee i te Mesia ei mau hiʻoraa no te peu maitai i mua i te taata. E here tatou i te mau taata atoa, e ia riro tatou ei feia faaroo maitai, e ia auraro i to ratou mau tiʻaturiraa. Noa’tu e, aita tatou e farii, eiaha tatou ia riro ei feia au ore. Eiaha to tatou mau tiʻaraa e ta tatou mau parau no niʻa i te mau parau tumu papû ore ia riro ei mârôraa. E faaʻite tatou i te paari i roto i te haamaramaramaraa e te faaearaa i ni‘a i to tatou manaʻo e te faaohiparaa i to tatou mana faaûru. A na reira ai tatou, te ani atu nei matou, eiaha vetahi ê ia inoino i to tatou mau tiʻaturiraa papû i te pae faaroo, e eiaha atoa ia inoino i to tatou tiʻamâraa ia haapaʻo i ta tatou faaroo. Te faaitoito atu nei matou ia tatou paatoa ia haapaʻo i te ture rahi a te Faaora : « E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa’tu outou ia ratou » (Mataio 7:12).

Mai te mea e, aita to tatou mau manaʻo e faariihia, e farii tatou i te reira ma te maitai, e ia faaʻite i te peu maitai i niʻa i to tatou mau taata patoʻitoʻi. I roto i te mau huru ohipa atoa, ia riro tatou ei feia manaʻo maitai i niʻa i te mau taata atoa, ma te patoʻi i te mau huru hamani-ino-raa atoa, mai te hamani-ino-raa no niʻa i te huru o te taata, te faito o te taata, te tiʻaturiraa faaroo e aore râ, te tiʻaturi-ore-raa, e te mau taa-ê-raa i roto i te parau no te apeniraa.

V.

Ua paraparau atu vau no niʻa i te mau parau tumu rarahi. I teie nei, e paraparau atu vau no niʻa i te huru o te faaohiparaa i te reira mau parau tumu i roto i te mau vahi e rave rahi, i reira hoʻi e titauhia ai ia haapaʻo-maitai-hia’tu â te mau haapiiraa a te Faaora.

E haamata vau na niʻa i te mea ta to tatou mau tamarii naʻinaʻi e haapii nei i roto i ta ratou mau ohipa haʻuti. E mea pinepine roa te mau taata e ere te Momoni i Utaha nei tei inoino e tei feruri e, aita ratou i tauʻahia e te tahi mau melo to tatou o te ore e faati‘a i ta ratou mau tamarii ia faahoa i te mau tamarii o te tahi atu mau faaroo. Oia mau, e nehenehe ta tatou e haapii i ta tatou mau tamarii i te mau faufaa e i te mau peu maitai, ma te ore e ani ia ratou ia faaatea ia ratou, e aore râ, ia faaʻite i te faatura ore i te taata peu taa ê.

E rave rahi orometua haapii i roto i te ekalesia e i roto i te fare haapiiraa tei amuamu i te huru o te tahi mau feia apî i niʻa i te tahi e te tahi, tae roa’tu i te feia apî no te Ekalesia. Te faaueraa ia here te tahi i te tahi, e mea papû maitai e tei roto atoa ïa te parau no te here e te auraro i te pae no te faaroo, i te pae atoa no te tiʻaraa taata, te taʻere, e te tereraa o te oraraa faufaa. Te titau nei matou i te feia apî atoa ia haapae i te peu faatupu peʻapeʻa, te faaino, e aore râ, te parau e te peu o te haamauiui ia vetahi ê. Ua riro teie mau mea atoa ei ofatiraa i te faaueraa a te Faaora ia here te tahi i te tahi.

Ua haapii mai te Faaora e, te mârô e mauhaa ïa na te diabolo. E mea papû maitai e, te patoʻi ra te reira i te mau parau e te mau peu matarohia o te politita. E mea faufaa to tera e tera arataʻiraa politita i roto i te politita, tera râ, eiaha te arataʻiraa politita e faatupu i te faainoraa i te hoê taata, inaha, e faataero te reira i te tereraa o te faatereraa, e e faautuʻa hoʻi i te feia i roto. E tiʻa ia tatou paatoa ia haamou roa i te mau parau faaino, e ia rave i te peu maitai ia taa ê ana‘e tera e tera manaʻo.

Te vahi faufaa roa aʻe no te faaore i te mârô e no te haamâtau i te auraro i te mau taa-ê-raa, tei roto ïa i to tatou fare e i roto i to tatou mau auraa utuafare. Eita e nehenehe e ape i te mau taa-ê-raa―te tahi pae e mea haʻihaʻi roa e te tahi pae e mea rarahi. No niʻa i te mau taa-ê-raa rarahi, e parau na tatou e, tei roto te hoê melo o te utuafare i te oraraa amui. E faatupu mai te reira i te titoraa o na piti tumu parau faufaa rahi―to tatou here i te melo o te utuafare e to tatou haapaʻo i te mau faaueraa. Ia pee tatou i te hiʻoraa o te Faaora, e nehenehe ta tatou e faaʻite i te aroha ma te vai aueue ore noa i roto i te parau mau, na roto i te faaruʻeraa i te mau ohipa o te faaohie e aore râ, o te tapiri i te mata i mua i te mau mea ta tatou i ite e, e mea hape.

E faaoti au na roto i te tahi atu hiʻoraa o te hoê auraa utuafare. I roto i te hoê amuiraa tĭtĭ i Midwest fatata 10 matahiti i teie nei, ua farerei au i te hoê tuahine tei parau mai ia’u e, 12 matahiti i teie nei to ta’na tane melo ore apee-noa-raa mai ia’na i te pureraa, aita â râ oia i tomo mai i roto i te Ekalesia. E aha te tiʻa ia’na ia rave, ta’na ïa aniraa. Ua aʻo atu vau ia’na ia tamau noa i te rave i te mau ohipa maitai atoa e ia faaoromaʻi e ia faaʻite noa i te maitai i niʻa i ta’na tane.

Fatata hoê avaʻe i muri aʻe, ua papaʻi mai oia i teie mau parau : « I manaʻo noa na vau e, ua riro na matahiti hoê 12 ei faaʻiteraa maitai no te faaoromaʻi, tera râ, aita vau i ite e, ua faaʻite anei au i te maitai. No reira, ua faaohipa itoito vau i te reira no te hoê avaʻe te maoro, e ua bapetizohia oia ».

E puai rahi to te maitai, i roto ihoa râ i te utuafare. Te na ô faahou ra ta’na rata e, « Te tamata nei au ia maitai roa’tu i teie nei no te mea, te faaineine nei maua i te hoê taatiraa hiero i teie matahiti ! »

E ono matahiti i muri aʻe ua papaʻi mai oia ia’u i te tahi atu rata : « No pii-noa-hia iho nei ta’u tane e ua faataahia ei episekopo [no ta matou paroisa] ».2

VI.

I roto i te mau autaatiraa e i te mau huru e rave rahi o te oraraa, e titauhia ia tatou ia ora e tera e tera taa-ê-raa. Mai te mea e, e mea faufaa, eiaha tatou e huna e aore râ, e faaruʻe i to tatou nei taa-ê-raa, oia mau, ei feia pee i te Mesia, e ti‘a ia tatou ia ora ma te hau i pihaʻi iho i tera mau taata o te ore e tuʻati nei te mana‘o i ni‘a i ta tatou mau faufaa e aore râ, o te ore e farii nei i te mau haapiiraa niu no te reira. Te tuu nei te faanahoraa no te faaoraraa a te Metua, ta tatou i ite na roto i te heheuraa, ia tatou i roto i te oraraa tahuti nei i reira e titauhia ai ia tatou ia haapaʻo i Ta’na mau faaueraa. O te hereraa atoa hoʻi i to tatou mau taata tupu no tera e tera taʻere, e tera e tera tiʻaturiraa, mai Ia’na i aroha mai ia tatou nei. Mai ta te hoê peropheta no te Buka a Moromona i haapii mai, ia haere tatou i mua, ma te « here i te Atua e te taata atoa » (2 Nephi 31:20).

Noa’tu e, e mea fifi mau ia ora i roto i te arepurepuraa e haati nei ia tatou, e mea papû e, ta tatou titauraa rahi roa aʻe, o te faaueraa ïa a te Faaora ia aroha te tahi i te tahi mai Ia’na i aroha mai ia tatou. Te pure nei au ia maramarama tatou i te reira e ia imi i te raveʻa ia haapaʻo i te reira i roto i to tatou mau auraa atoa e ta tatou mau ohipa atoa, na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Thomas S. Monson, « Te here—te tumu o te evanelia », Liahona, Me 2014, 91.

  2. Rata tei papa‘ihia ia Dallin H. Oaks, 23 no tenuare 2006, e 30 no atopa 2012.