2010–2019
A faariro i te faaohiparaa i te faaroo ei ohipa matamua roa no outou
Atopa 2014


A faariro i te faaohiparaa i te faaroo ei ohipa matamua roa no outou

Noa’tu te mau tamataraa ino ta tatou e farii nei i roto i te oraraa, e ti‘a ia tatou ia rave i te taime no te faaohipa itoito i to tatou faaroo.

I to Adamu e o Eva parahiraa i roto i te Ô i Edene, te mau mea atoa i hinaarohia e raua no te mau mahana atoa, ua horo‘a-rahi-hia’tu te reira ia raua. Aore roa raua i farii i te mau fifi, te mau tamataraa, aore râ te mauiui. No te mea hoʻi e aore raua i faaruru noa‘e i te mau tau fifi, aita ïa raua i ite e, e nehenehe raua ia oaoa. Aita roa‘e raua i ite i te hepohepo, aita ïa i nehenehe ia raua ia ite i te hau.

I muri mai, ua ofati o Adamu e o Eva i te faaueraa eiaha e amu i te hotu no te tumu raau no te ite i te maitai e te ino. No te mea ua na reira raua aita faahou ïa raua i vai noa ma te hara ore. Ua haamata raua i te ite i te mau ture no na pae e piti o te mau mea atoa. Ua haamata raua i te faaruru i te ma‘i o tei haaparuparu i to raua ea. Ua haamata raua i te ite i te oto e i te oaoa atoa.

Na roto i to Adamu e o Eva amuraa i te hotu i rahuihia’i, ua tae mai te ite i te maitai e i te ino i roto i te ao nei. Na ta raua ma‘itiraa i nehenehe ai ia tatou tata‘itahi ia haere mai i te fenua nei ia tamatahia.1 Ua haamaitaihia tatou no te ti‘amâraa ia rave i te mau faaotiraa e ia haavâhia no taua mau faaotiraa ra. Na roto i te hi‘araa i nehenehe ai ia tatou ia ite i te oaoa e te oto i roto i to tatou mau oraraa. E nehenehe ia tatou ia ite i te hau no te mea te ite nei tatou i te hepohepo.2

Ua ite to tatou Metua i te Ao ra e e tupu mai te reira ia tatou. E tufaa ana‘e te reira no Ta’na rave‘a maitai no te oaoa. Ua faaineine oia i te hoê rave‘a na roto i te oraraa o Ta’na Tama‘iti haapa‘o maitai, o Iesu Mesia, to tatou Faaora, na Ta’na Taraehara i upooti‘a i ni‘a i te mau fifi atoa ta tatou e faaruru i roto i te oraraa tahuti nei.

Te ora nei tatou i roto i te mau tau fifi. Eita vau e tabula atu i te mau tumu atoa no te ino i roto i te ao nei. E ere i te mea faufaa ia faataa i te mau tamataraa atoa e te mau oto atoa tei riro ei hoê tuhaa no te oraraa tahuti nei. Ua ite hohonu tatou tata‘itahi i ta tatou iho mau aroraa i te tamataaraa, te mauiui e te oto.

Ua haapiihia tatou i roto i te oraraa matamua e te tumu no to tatou haereraa mai i ǒnei ia tamatahia, ia faahemahia e ia faatôhia tatou.3 Ua ite tatou e e faaruru tatou i te mau ino a te enemi. I te tahi mau taime e ite tatou i te mau mea ino hau a‘e i te mau mea maitai o te oraraa tahuti nei. Ua haapii te peropheta Lehi, « E mea tia hoʻi ia vai na pae e piti i te mau mea atoa ra ».4 Noa’tu te mau tamataraa ino ta tatou e farii nei i roto i te oraraa, e ti‘a ia tatou ia rave i te taime no te faaohipa itoito i to tatou faaroo. E faahaere mai taua faaohiparaa ra i te faaroo, i te mana maitai tei î i te faaroo o te Taraehara a Iesu Mesia, i roto i to tatou oraraa.

Ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra ia tatou i te mau mauhaa no te tauturu ia tatou ia haere i te Mesia ra e ia faaohipa i te faaroo i Ta’na Taraehara. Ia riro ana‘e teie mau mauhaa ei mau peu papû, e horo‘a mai ïa te reira i te rave‘a ohie roa‘e no te ite i te hau i roto i te mau tamataraa no te oraraa nei. Ua ma‘iti au i teie mahana ia tuatapapa e maha o teie mau mauhaa. A paraparau ai au, a hi‘opo‘a na i ta outou iho faaohiparaa i te mau mauhaa tata‘itahi, e a imi i te arata‘iraa a te Fatu e a faaoti e nahea outou e nehenehe ai ia faaohipa maitai a‘e â i te hoê o ratou tata‘itahi.

Te pure

Te mauhaa matamua o te pure ïa. A ma‘iti ia aparau pinepine i to outou Metua i te Ao ra. A rave i te taime i te mau mahana atoa ia faaite atu Ia’na i to outou mau mana‘o e to outou mau iteraa. A parau atu Ia’na i te mau mea atoa e haape‘ape‘a nei ia outou. E anaanatae oia ia ite i te mau tufaa faufaa rahi e oia atoa te mau tufaa ha‘iha‘i matauhia o to outou oraraa. A faaite atu Ia’na i te taato‘araa o to outou mau mana‘o e ta outou mau ohipa.

No To’na faatura i to outou ti‘amâraa, e ore roa ïa te Metua i te Ao ra e faahepo ia outou ia pure atu Ia’na. Tera râ, a faaohipa ai outou i taua ti‘amâraa ra e a tuu ai outou Ia’na i roto i te mau tufaa atoa no to outou oraraa i te mau mahana atoa, e haamata ïa to outou aau i te î i te hau, te hau oaoa. E horo‘a ïa taua hau ra ia outou i te hoê hi‘oraa mure ore no ni‘a i ta outou mau aroraa. E tauturu ïa te reira ia outou ia faaruru i teie mau tamataraa ma te hoê hi‘oraa mure ore.

E te mau metua, a tauturu i te paruru i ta outou mau tamarii na roto i te horo‘araa’tu ia ratou i te mau po‘ipo‘i e i te mau pô atoa te parururaa e noaa na roto i te pure utuafare. Te faaruru tamau nei te mau tamarii i te mau mahana atoa i te mau ino no te viivii, te nounou, te te‘ote‘o e e rave rahi atu â mau hara. A paruru i ta outou mau tamarii i te mana faaûru o te ao nei i te mau mahana atoa, na roto i te haapaariraa ia ratou i te mau haamaitairaa puai e noaa na roto i te pure utuafare. E ti‘a i te pure utuafare ia riro ei ohipa matamua roa e te marô-ore-hia i roto i to outou oraraa i te mau mahana atoa.

Te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a

Te piti o te mauhaa o te tai‘oraa ïa i te parau a te Atua i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau parau a te mau peropheta ora. E paraparau tatou i te Atua na roto i te pure. I te rahiraa o te taime e pahono mai Oia ia tatou na roto i Ta’na parau tei papa‘ihia. No te ite eaha ra te huru o te ta‘iraa reo o te Atua, a tai‘o i Ta’na mau parau, a tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a, e a feruri hohonu i te reira.5 A faariro ia ratou ei tufaa tumu no te oraraa i te mau mahana atoa. Mai te mea e hinaaro outou i ta outou mau tamarii ia ite, ia maramarama e ia rave mai te au i te mau faaiteraa a te Varua, e ti‘a ïa ia outou ia tai‘o e o ratou i te mau papa‘iraa mo‘a.

Eiaha e hema i te haavare a Satane e aita to outou e taime no te tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a. A ma‘iti i te rave i te taime no te tai‘o i te reira. Te oaoaraa i te parau a te Atua i te mau mahana atoa e mea hau a‘e ïa i te faufaa i te taoto-noa-raa, te haapiiraa, te ohipa, te mau hoho‘a o te afata teata, te mau hautiraa video, aore râ te mau aparauraa sotiare. E titauhia paha ia outou ia faanaho faahou â i ta outou mau opuaraa matamua roa no te faataa i te taime no te tai‘oraa i te parau a te Atua. Mai te mea o te reira ihoa, a rave ïa !

E rave rahi mau fafauraa tei tohuhia no ni‘a i te mau haamaitairaa no te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa.6

Te apiti nei au i to’u iteraa papû na roto i teie fafauraa : ia faataa outou iho e to outou utuafare i te taime i te mau mahana atoa, no te tai‘oraa i te parau a te Atua, e vai mai ïa te hau i roto i to outou oraraa. Eita te reira e tae mai mai roto mai i te ao no rapae. E tae mai ïa te hau na roto mai i to outou iho nohoraa, mai roto mai i to outou utuafare, mai roto mai i to outou iho aau. E riro ïa te reira ei tao‘a horo‘a a te Varua. E ite mai vetahi ê i te hau i roto i to outou oraraa e e haamaitai te reira ia ratou. E rave ïa outou i te tahi mea faufaa rahi no te amui atu i te hau i roto i te ao nei.

Aita vau e parau nei e e faaea te mau tamataraa i roto i to outou oraraa. A haamana‘o i te taime a parahi ai Adamu e Eva i roto i te ô ua ere raua i te mau tamataraa, aita râ i noaa ia raua i te ite i te oaoa, te popou e te hau.7 Ua riro te mau tamataraa ei tufaa faufaa rahi no te oraraa tahuti nei. Na roto i te tai‘o-tamau-raa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, e ite ïa outou i te hau i roto i te hepohepo e haati nei ia outou e te puai no te pato‘i i te mau faahemaraa. E faatupu ïa outou i te faaroo puai i roto i te aroha mau o te Atua e e ite ïa outou e na roto i te Taraehara a Iesu Mesia e faatitiaifarohia ïa te mau mea atoa mai te au i te talena a te Atua.

Te pureraa pô utuafare

A haa ai outou no te haapuai i to outou utuafare e no te faatupu i te hau, a haamana‘o i teie mauhaa toru : te pureraa pô utuafare hepetoma. A ara eiaha e faariro i ta outou pureraa pô utuafare ei hoê noa mea faufaa ore i roto i te hoê mahana ohipa. A faaoti e i te pô monire e amui mai to outou utuafare paato‘a i te fare i taua pô ra. Eiaha e vaiiho i te mau titauraa a te ohipa, te mau tu‘aro, te mau ohiparaa no rapae mai, te ohipa haapiiraa, aore râ te tahi atu mea, ia riro ei mea hau atu i te faufaa rahi i te taime ta outou e parahi amui i te fare e to outou utuafare.

Te faanahoraa no ta outou aru‘i e ere ïa i te hoê â faufaa i te taime o te faataahia. E ti‘a i te evanelia ia haapii-ti‘a-hia e na roto i te tau‘aparauraa. A faariro i te reira ei rave‘a faufaa rahi no te mau melo tata‘itahi o te utuafare. Te pureraa pô utuafare e taime faufaa rahi ïa no te faaiteraa i te iteraa papû i roto i te hoê vahi paruruhia ; ia haapii i te haapiiraa, te opuaraa e te faanahoraa ; ia haapuai i te mau natiraa utuafare ; ia faatupu i te mau peu utuafare ; ia aparau te tahi i te tahi ; e te mea hau roa’tu, ia vai te hoê taime amuiraa faahiahia !

I te amuiraa rahi no eperera i ma‘iri a‘e nei, ua parau te tuahine Linda S. Reeves : « Titauhia ia’u ia faa‘ite papû atu no ni‘a i te mau haamaitairaa no te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa [e na reira atoa] te pure, e te pureraa pô utuafare i te mau hepetoma atoa. Te reira te mau raveraa mau e tauturu mai ia faahau i te mana‘o tapitapi, ia horo‘a i te aveiʻa i to tatou oraraa, e ia faarahi atu â te parururaa i te utuafare ».8 E vahine feruriraa paari te tuahine Reeves. Te a‘o puai nei au ia outou ia noaa i to outou iho iteraa papû no teie mau peu tumu faufaa rahi e toru.

Te haereraa i te hiero

Te maha o te mauhaa o te haereraa ïa i te hiero. Ua ite paatoa tatou e aita’tu e vahi hau atu i te hau i ni‘a i te fenua nei maori râ i roto i te mau hiero o te Atua. Mai te mea aita ta outou e parau faati‘a no te hiero, a tutava ia noaa te hoê. Ia noaa ana‘e ta outou parau faati‘a, a faaohipa pinepine i te reira.9 A faataa i te hoê taime tamau ia haere i te hiero. Eiaha e vaiiho i te hoê taata aore râ te hoê ohipa ia tape‘a ia outou no te haere atu i reira.

I roto i te hiero, a faaroo i te mau parau o te mau oro‘a, a feruri hohonu i te reira, a pure no ni‘a i te reira, e a tutava ia maramarama i to ratou auraa. Te hiero o te hoê ïa vahi maitai roa‘e no te ite i te mana no te Taraehara a Iesu Mesia. A imi Ia’na i reira. A haamana‘o e rave rahi atu â te mau haamaitairaa e tae mai na roto i te afa‘iraa’tu i te mau i‘oa o to outou iho utuafare i roto i te hiero.

Teie na mauhaa e maha e mau peu tumu ïa no te parururaa i to outou oraraa i roto i te mana o te Taraehara a Iesu Mesia. A haamana‘o e o to tatou Faaora te Arii no te Hau. E tae mai te hau i roto i teie oraraa tahuti nei na roto i Ta’na tusia Taraehara. Ia tamau ana‘e tatou i te pureraa i te po‘ipo‘i e i te pô, i te tai‘oraa i ta tatou mau papa‘iraa i te mau mahana atoa, i te faatupuraa i te pureraa pô utuafare hepetoma, e te haere-tamau-raa i te hiero, te pahono itoito ra ïa tatou i Ta’na aniraa ia « haere mai Ia’na ra ». Ia rahi ana‘e to tatou faatupuraa i teie mau peu, e rahi atu â ïa te hinaaro o Satane i te hamani ino ia tatou, e iti mai râ to’na aravihi ia na reira. Na roto i te faaohiparaa i teie mau mauhaa, te faaohipa nei ïa tatou i to tatou ti‘amâraa no te farii i te taato‘araa o te ô a Ta’na tusia Taraehara.

Aita vau e parau nei e ore te taatoaraa o te mau fifi o te oraraa nei ia rave ana‘e outou i teie mau mea. Ua haere mai tatou i roto i te oraraa tahuti nei ia tupu na roto mai i te mau faahemaraa e te tamataraa. E tauturu te mau tamataraa ia tatou ia riro mai to tatou Metua i te Ao ra, e na te Taraehara a Iesu Mesia e faati‘a ia tatou ia faaoroma‘i i taua mau tamataraa ra.10 Te faaite papû nei au e a haere ai tatou ma te itoito Ia’na ra, e nehenehe ïa ia tatou ia faaoroma‘i i te mau faahemaraa atoa, te mau oto atoa, te mau tamataraa atoa ta tatou e faaruru, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau Nota

  1. Hi‘o Mose 5:11.

  2. Hi‘o Mose 4–5.

  3. Hi‘o Aberahama 3:25.

  4. 2 Nephi 2:11.

  5. Hi‘o Te Parau Haapiira e te Mau Parau Fafau 18:36 ; a hi‘o atoa te mau irava 34–35.

  6. Teie te tahi mau hi‘oraa :Ua parau te peresideni Thomas S. Monson : « Ia tai‘o ana‘e tatou e ia feruri hohonu ana‘e tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, e ite tatou i te muhumuhu marû a te Varua i to tatou varua. E itehia ia tatou te mau pahonoraa i ta tatou mau uiraa. E ite tatou i te mau haamaitairaa e roaa mai na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua. E noaa to tatou iteraa papû no ni‘a i to tatou Metua i te Ao ra e i to tatou Faaora o Iesu Mesia, e no ni‘a i to raua here ia tatou. Ia apiti-ana‘e-hia te tuatapaparaa i te papa‘iraa mo‘a i ta tatou mau pure, e ite papû tatou e, e parau mau te evanelia a Iesu Mesia… Mai te mea e, e haamana‘o tatou ia pure e ia rave i te taime no te fariu atu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, e rahi atu to tatou oraraa i te haamaitaihia, e e haamamahia ta tatou hopoi‘a ». (« Aita Roa Tatou e Haere o Tatou Ana‘e Iho », Liahona, Novema. 2013, 122).Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley : « Ma te feââ ore te fafau atu nei au ia outou e mai te mea e haapa‘o tata‘itahi outou i teie faanahoraa ohie, noa’tu eaha te rahiraa taime to outou tai‘oraa i te Buka a Moromona, e tae mai ïa i roto i to outou mau oraraa e i roto i to outou mau utuafare te hoê faito rahi atu â no te Varua o te Fatu, te hoê faaotiraa puai ia haere na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraaa, e te hoê iteraa papu puai a‘e no te oraraa mau o te Tama‘iti a te Atua » (« E Hoê Iteraa U’ana e te Mau », Liahona, Atete 2005, 6),Ua parau te peresideni Howard W. Hunter : « E haamaitai-rahi-hia te mau utuafare ia haaputuputu ana‘e te mau metua tane e te mau metua vahine paari i ta ratou mau tamarii i pihaiiho ia ratou no te tai‘o amui i te mau api no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, e ia aparau hua i te mau aamu e te mau mana‘o nehenehe ia taa maitaihia e te taatoaraa. E mea pinepine te feia apî e te mau tamarii rii i te farii i te mana‘o faahiahia e te mauruuru no te mau papa‘iraa mo‘a ». (« Reading the Scriptures », Ensign, Novema 1979, 64).Ua parau te peresideni Ezra Taft Benson : « Te haamau‘a pinepine nei tatou i te puai no te tamata i te haamaraa i te faito faaoaoaraa i roto i to tatou mau tĭtĭ. Te haa itoito nei tatou i te faateitei i te mau faito o te feia e tae mai nei i te mau pureraa oro’a. Te haa nei tatou ia rahi ta tatou feia apî tane i te misioni. Te tutava nei tatou i te haamaitai i te mau numera o te feia e faaipoipo i te hiero. E mau tautooraa maitai ana‘e te reira e te faufaa rahi no te tupuraa o te basileia. Ia faaoti ana‘e râ te taata tata‘itahi e te mau utuafare ia tai‘o tamau noa i te mau papa‘iraa mo‘a, e maraa noa mai ïa teie atu mau tufaa faaoaoaraa. E tupu ïa te mau iteraa papû i te rahi. E haapuahia ïa te tutavaraa. E haapuaihia ïa te mau utuafare. E fariihia ïa te heheuraa no te taata tata‘itahi ». (« The Power of the Word », Ensign, Me 1986, 81).Ua parau te peresideni Spencer W. Kimball : « Te ite nei au ia ore ana‘e au e haapa‘o maitai i to’u mau auraa e te Atua e e au ra e aita e tari‘a no te ra‘i e faaroo ra e aore e reo no te ra‘i e parau ra, e tei atea ê roa ïa vau. Mai te mea râ e hopu vau ia’u i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e iti mai te atearaa e e ho‘i mai te varuaraa. E ite au e e puai atu â to’u here i te mau taata e ti‘a ia’u ia here ma to’u aau atoa, to’u mana‘o e to’u puai atoa, e ia rahi atu â to’u here ia ratou, e ite ïa vau e e mea ohie a‘e ia ora mai te au i ta ratou mau a‘oraa ». (Te Mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Spencer W. Kimball [2006], 67).Ua parau te peresideni Marion G. Romney : « Ua papu ia’u e mai te mea, e tai‘o tamau e ma te pure te mau metua i roto i to tatou mau utuafare, no ratou iho e ta ratou mau tamarii, i te Buka a Moromona, e haamata ïa te varua o taua buka faahiahia ra i te tomo i roto i to tatou mau fare e te feia atoa e parahi i reira. E rahi ïa te varua no te tura ; e tupu ïa te faatura e te auraro i te tahi e i te tahi. E haere ê ïa te varua no te marŏraa. E a‘o ïa te mau metua i ta ratou mau tamarii ma te here e te paari rahi a‘e. E riro ïa te mau tamarii i te faaroo e i te auraro i te a‘o a to ratou mau metua. E rahi ïa te parau-ti‘a. E rahi mai ïa te faaroo, te ti‘aturiraa, e te aroha―te aroha mau o te Mesia―i roto i to tatou mau fare e to tatou oraraa, ma te afa‘i mai na muri ia ratou, te hau, te oaoa e te popou » (« The Book of Mormon », Ensign, Me 1980, 67).Ua parau te peresideni Boyd K. Packer : « E faataui te haapiiraa mau, tei taa-maitai-hia i te mau huru e te peu. E haamaitai ïa te tuatapaparaa i te mau haapiiraa o te evanelia i te huru taata hau atu i te vitiviti i te hoê tuatapaparaa i te huru o te haamaitai i te huru taata » (« Eiaha e mata’u », Liahona, Me 2004, 79).Ua parau Elder David A. Bednar : « Te pure utuafare tata‘itahi, te mau taime tata‘itahi no te tai‘oraa utuafare i te papa‘iraa mo‘a, e te pureraa pô utuafare tata‘itahi o te hoê ïa peniraa i ni‘a i te paruai o to tatou mau varua. E ere paha te hoê ohipa i te mea faahiahia aore râ e haamana‘ohia. Mai te mau peniraa re‘are‘a e te auro e te ravarava o te turu te tahi i te tahi e o te faatupu mai i te hoê hoho‘a peni faahiahia, e nehenehe atoa ïa ta tatou raveraa tamau i te mau mea ha‘iha‘i e arata‘i atu i te mau hotu varua faufaa rahi mau » (« Hau atu i te itoito e te haapao maitai i roto i te Utuafare », Liahona, Novema 2009, 19–20).

  7. Hi‘o 2 Nephi 2:13.

  8. Linda S. Reeves, « Paruru ia tatou i te hoho‘a faufau—te hoê utuafare haamauhia i ni‘a i te Mesia », Liahona, Me 2014, 16–17.

  9. Ua parau te peresideni Howard W. Hunter : « Te ani nei au na roto i taua varua ra i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ia faariro i te hiero o te Fatu ei tapa‘o rahi no to tatou meloraa. O te hinaaro hohonu roa‘e ïa o to’u nei aau ia ti‘amâ te mau melo atoa no te Ekalesia no te tomo atu i roto i te hiero. E oaoa ïa te Fatu mai te mea e mea ti‘amâ te mau melo paari atoa ia mau i te hoê parau faati‘a mana no te hiero. Te mau mea e ti‘a ia tatou ia rave aore râ aita no te ti‘amâ no te hoê parau faati‘a no te hiero o te mau mea ihoa ïa o te haapapû e oaoa tatou ei taata tata‘itahi e ei mau utuafare. Ia riro na tatou ei feia haere hiero. A haere pinepine i te hiero mai te mea e vata outou. A tape‘a i te hoê hoho‘a no te hoê hiero i roto i to outou fare ia nehenehe i ta outou mau tamarii ia hi‘o atu. A haapii atu ia ratou i te mau tumu no te fare o te Fatu. Ia opua ratou mai to ratou ra apîraa ia haere atu i reira e ia vai tiamâ noa no taua haamaitairaa ra » (« Exceeding Great and Precious Promises », Ensign, Novema 1994, 8).

  10. Hi‘o 2 Nephi 2:2.