2010–2019
Te tumu no to tatou ti‘aturiraa
Atopa 2014


Te tumu no to tatou ti‘aturiraa

E ere te iteraa papû no ni‘a i te ti‘aturiraa i te faaoraraa i te hoê mea e nehenehe e faitohia e aore râ e tai‘ohia. O Iesu Mesia te puna no taua ti‘aturiraa ra.

A rave rahi matahiti i ma‘iri a‘enei, ua haere maua te tuahine Packer i te haapiiraa tuatoru Oxford University. Te imi ra maua i te parau no te hitu o to’u tupuna tane. Ua farii maitai mai te upoo faatere no Christ College, te Taote ra Poppelwell ia maua, e ua ani i te taata putu parau tahito ia afaʻi mai i te mau parau. I reira, i te matahiti 1583, ua ite maua i te i‘oa o to’u tupuna, o Ioane Packer.

Te matahiti no muri iho, ua hoʻi maua i Oxford no te horo‘a’tu i te hoê neneʻiraa nehenehe mau no te mau papa‘iraa mo‘a i te piha vairaa buka no Christ College. Mai te huru ra e, ua huru ê rii te Taote Poppelwell i teie ohipa. Ua mana‘o paha oia e, e ere maua i te keresetiano. Ua tuô a‘era oia i te omonie no te farii i teie nau buka.

Hou vau a tuu ai i teie mau papa‘iraa mo‘a i roto i te rima o te omonie, ua iriti au i te api faahororaa no te faa‘ite ia’na i te hoê tumu parau : e 18 api, e papa‘iraa nehenehe mau, e reni hoê noa area, o te tapura nei i te mau faahororaa no te tumu parau « Iesu Mesia ». O te hoê o te mau puturaa faahororaa hope roa a‘e tei ravehia no ni‘a i te tumu parau o te Faaora, i roto i te tuaaai o te ao―te hoê iteraa papû no roto mai i na Faufaa Tahito e Faufaa Apî, te Buka a Moromona, Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e te Poe Taoʻa Rahi.

« Noa’tu te huru oe e haere na roto i teie mau faahororaa », ua parau vau ia’na, « mai te hoê pae i te tahi, mai ni‘a e raro, mai tera buka i tera buka, mai tera tumu parau i tera tumu parau―e ite oe ua riro ratou ei ite tamau e te tuʻati noa no te natura hanahana o te misioni a te Fatu ra Iesu Mesia―To’na fanauraahia, To’na oraraa, Ta’na mau haapiiraa, To’na Faasatauroraahia, To’na Ti‘a-faahou-raa e Ta’na Taraehara ».

I muri mai i to’u faa‘iteraa’tu i teie omonie te tahi o te mau haapiiraa a te Faaora, mai te huru ra e, ua taui te mataʻi, e ua arata‘i atura oia ia maua na roto i teie vahi, e ua faa‘ite roa mai i te hoê heruraa repo apî tei hohora mai i te tahi papa‘i no te tau o te ati Roma.

I roto i teie mau faahororaa, te vai nei teie no roto mai i te Buka a Moromona : Te Tahi Faahou Ite no Iesu Mesia : « Te aʻo nei tatou i te parau a te Mesia, e te tohu nei hoʻi tatou i te Mesia, e te papa‘i nei hoʻi tatou i ta tatou mau tohu, ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hiʻohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara » (2 Nephi 25:26).

Na roto i Ta’na iho mau parau, ua na ô te Faaora, « O vau te eʻa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia’u » (Ioane 14:6).

E i roto i te Buka a Moromona, te parau nei Oia : « Inaha, o vau tei haapa‘ohia mai te tumu mai â o teie nei ao e faaora i to’u feia. Inaha, o vau o Iesu Mesia… No’u nei e roaa’i i te mau taata atoa, o ratou te faaroo i to’u i‘oa, te maramarama e a muri noa’tu ; e e riro ratou ei tamarii tamaroa e ei tamarii tamahine na’u » (Etera 3:14).

E rave rahi, rave rahi atu â faahororaa i roto i te mau buka papa‘iraa mo‘a o te faa‘ite ra i te ti‘araa hanahana o Iesu Mesia ei Taraehara no te feia atoa tei fanauhia e o te riro i te fanauhia i te tahuti nei.

Na roto i te Taraehara a Iesu Mesia, ua faaorahia tatou paatoa i te Hiʻaraa o te taata nei, tei tupu i te taime a rave ai Adamu raua Eva i te hotu i opanihia i roto i te ô i Edene, mai tai‘ohia i roto i te 1 Korinetia : « Mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia e te Mesia » (1 Korinetia 15:22).

Te haapii nei te Buka a Moromona, « E mea maitai hoʻi ïa, ia faati‘ahia te hoê taraehara… e ore ïa, ia pohe mau te taata atoa e ti‘a’i : oia ïa, ua etaeta te taata atoa ra ; oia ïa ua hiʻa te taata atoa ra, e ua moʻe ratou, e ia pohe ratou e ti‘a’i, maori râ na roto i te taraehara… ei tusia faito ore e te mure ore » (Alama 34:9–10).

E ere paha to tatou oraraa i te oraraa maitai roa, e te vai nei te mau faautuʻaraa no ta tatou mau hape, hou a‘e râ tatou a pou mai ai i te fenua nei, ua farii tatou ia auraro i Ta’na mau ture e ia farii i te faaʻuturaa no te ofatiraa i teie mau ture.

« Ua rave paatoa hoʻi i te hara e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.

« I ti‘a noa hia mai ïa e to’na ra aroha mau, i te ora e vai i te Mesia ra ia Iesu » (Roma 3:23–24).

Ua rave faaoti te Faaora i te Taraehara, tei horo‘a mai i te hoê rave‘a no tatou ia riro mâ. O Iesu Mesia te Mesia tei ti‘a-faahou-mai. Te haamori e te farii nei tatou Ia’na, no te mauiui Ta’na i mamae no tatou paatoa e no te mauiui Ta’na i faaoromai no tatou tata‘itahi, i roto i te ô i Gesetemane e i ni‘a atoa hoʻi i te satauro. Ua amo Oia i te reira ma te haehaa rahi e ma te maramarama mure ore no To’na ti‘araa hanahana e Ta’na hopoi‘a.

Ratou te tatarahapa e te faaruʻe i te hara, e ite mai ïa ratou e, te vai toro noa ra To’na rima aroha. Ratou te faaroo e te pee i Ta’na mau parau e te mau parau a Ta’na mau tavini ma‘itihia, e ite mai ïa ratou i te hau e te maramarama noa’tu tei roto ratou i te mamae o te aau e te oto. Te faahopearaa o To’na tusia, o te faaoraraa ïa ia tatou mai te mau ohipa o te hara, ia tumâhia te mana‘o hara o te mau taata atoa e ia putapu mai i te ti‘aturiraa.

Ahani aita Oia i rave i te Taraehara, eita ïa e faaoraraa. Ua riro atura ïa teie ao ei ao fifi ia parahi ahani eita roa e nehenehe e faaorehia ta tatou mau hape, ahani eita roa e nehenehe ia tatou ia tamâhia no te haere i mua.

Aita te aau aroha e te aroha o Iesu Mesia i taʻotiʻahia i te feia i hara, no te hoê mea i ravehia e aore râ te mea i ore i ravehia, te vai atoa nei râ te parau fafau no te hau a muri noa’tu i te mau taata atoa e farii e e pee Ia’na e i Ta’na mau haapiiraa. O To’na aau aroha te raau faaora mana hope, no te taata hara ore atoa hoʻi tei pêpê.

Aita i maoro a‘enei, ua farii au i te hoê rata a te hoê vahine tei faati‘a mai i te mamae rahi i roto i to’na oraraa. E hape rahi, ta’na i ore faataa mai, tei ravehia i ni‘a ia’na. Ua faʻi mai oia e, i tafifi noa na oia i te mana‘o maramara rahi. E i roto i to’na riri, ua tuô oia i roto ia’na, « O vai ïa te aufau no teie hape rahi ». I tera taime oto rahi e te uiuiraa rahi, ua papa‘i mai oia e, ua tae vave mai i roto i to’na aau te hoê pahonoraa : « Ua aufau a‘ena te tahi ».

Ia ore tatou e apo mai i te mea ta te tusia a te Faaora e nehenehe e rave no tatou, e riro tatou i te haere na roto i te oraraa ma te amo noa i te mana‘o tatarahapa no te mau mea hape ta tatou i rave e no te mau taata ta tatou i haamauiui. E nehenehe teie mana‘o ahoaho e apee nei i te mau hape ia horoihia. Ia imi tatou ia maramarama i Ta’na Taraehara, e roaa mai ia tatou te hoê faatura rahi no te Fatu Iesu Mesia, no Ta’na taviniraa i te fenua nei e no Ta’na misioni hananaha ei Faaora no tatou.

Ua faati‘a-faahou-hia Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei no te afaʻi na te ao atoa nei i te ite no te oraraa e no te mau haapiiraa a te Faaora. Te haapurorohia nei teie amuiraa rahi i roto e 94 reo na ni‘a i te peeʻutari i roto e 102 fenua, e e roaa atoa te reira na ni‘a i te Itenati i te mau fenua atoa tei reira te Ekalesia. Ua hau i te 3 000 tĭtĭ ta tatou. Ua hau te 88 000 feia i roto i ta tatou nuu misionare rave tamau, e ua hau te 15 mirioni melo i roto i te Ekalesia. E faa‘iteraa papû teie mau numera no teie « ofaʻi i ootihia no roto mai i te mouʻa ma te rima ore » o te tamau noa nei i te tere, e tae noa’tu e « î ai te ao nei » (PH&PF 65:2).

Noa’tu râ te rahi o teie faanahoraa o te Ekalesia e aore râ te mirioni melo e tomo mai nei i to tatou nei pae, noa’tu te rahiraa fenua e nunaa e tomo nei ta tatou mau misionare e aore râ te rahiraa reo ta tatou e paraparau nei, te manuiraa mau o te evanelia a Iesu Mesia, e faitohia ïa i ni‘a i te puai pae varua o te mau melo tata‘itahi. Titauhia te puai no te mana‘o papû e vai ra i roto i te aau o te mau pĭpĭ haapa‘o tata‘itahi a te Mesia.

E ere te iteraa papû no ni‘a i te ti‘aturiraa i te faaoraraa i te hoê mea e nehenehe e faitohia e aore râ e tai‘ohia. O Iesu Mesia te puna no taua ti‘aturiraa ra.

Te imi nei tatou ia haapuai i te iteraa papû o te feia apî e te feia paari, o te taata faaipoipo e te taata faaipoipo ore. Titauhia ia tatou ia haapii i te evanelia a Iesu Mesia i te mau taata e te mau vahine e te mau tamarii, noa’tu te nunaa e te fenua, te taata tao‘a e tei vĕvĕ. Ua hinaaro tatou i te taata faafariu apî e i te rahiraa o ratou e mau huaai no te mau pionie. Titauhia ia tatou ia haere e imi ia ratou tei haere ê no te tauturu ia ratou ia hoʻi mai i roto i te nana. Ua hinaaro tatou i te paari, i te mana‘o e i te puai pae varua o te taata tata‘itahi. Ua riro te melo tata‘itahi o teie Ekalesia, te taata tata‘itahi, ei tuhaa faufaa rahi no te tino o te Ekalesia.

« Mai te tino hoʻi hoê nei, e rave rahi to’na melo, e te mau melo atoa no taua tino hoê ra, rahi noâ ratou hoê â ïa tino, oia’toa hoʻi te tino o te Mesia.

« I bapetizohia hoʻi tatou e te Varua hoê i roto i te tino hoê ra…

« E ere hoʻi te tino nei i te melo hoê, e rave rahi râ » (1 Korinetia 12:12–14).

Ua riro te mau melo tata‘itahi ei iteraa papû no te oraraa e te mau haapiiraa a Iesu Mesia. Tei roto tatou i te tamaʻi e te mau puai a te enemi, e hinaarohia te taata tata‘itahi e te taata atoa i rotopu ia tatou mai te peu ua hinaaro tatou ia manuia i roto i teie ohipa ta te Faaora i faataa na tatou.

E mana‘o paha outou, « E aha ta’u e nehenehe e rave ? O vau ana‘e hoʻi ».

Papû maitai ua mana‘o atoa Iosepha Semita mai te reira te huru i te tahi taime. Ua ti‘a hanahana mai oia, ua haamata râ ei tamaroa 14 matahiti e teie uiraa : « Te hea ekalesia ta’u e tomo atu ? » (hi‘o Iosepha Semita–Aamu 1:10). Ua tupu noa te faaroo e te iteraa papû o Iosepha i te rahi mai tei ti‘a i ta tatou iho ia tupu, « te parau i ni‘a i te parau, te haapiiraa i ni‘a i te haapiiraa, te hoê maa vahi iti i o nei, e te hoê maa vahi iti i te tahi vahi » (2 Nephi 28:30; hi‘o atoa PH&PF 128:21). Ua tuturi Iosepha i raro no te pure, e auê te mau mea faahiahia i tae mai ei faahopearaa no teie pure e no te Orama Matamua.

Ei hoê o te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, te horo‘a’tu nei au i to’u iteraa papû no te Fatu ra Iesu Mesia. Te ora nei Oia. O Oia to tatou Taraehara e to tatou Faaora. « Na roto i te Taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te taata atoa ia faaorahia » (Te mau Hiro‘a Faaroo 1:3). Te peresideni nei Oia i ni‘a i ta’na Ekalesia. E ere Oia i te taata ê no Ta’na mau tavini. A haere noa ai tatou i mua ma teie ti‘aturiraa hau, e parahi mai To’na Varua i roto ia tatou. Aita e hopea no To’na mana ia haamaitai e ia arata‘i i te oraraa o te feia e imi i te parau mau e te parau ti‘a. Te horo‘a’tu nei au i to’u iteraa papû No’na, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.