2010–2019
Ma‘iti ia ti‘aturi
Eperera 2015


Ma‘iti ia ti‘aturi

Te horo‘a nei te Faaora i Ta’na evanelia ei maramarama no te arata‘i i te feia e ma‘iti nei ia ti‘aturi e ia pee Ia’na.

I te ava‘e tenuare i ma‘iri a‘enei, te rere ra o Sailor Gutzler, e tamahine hitu matahiti, e to’na utuafare mai Florida haere i Illinois na ni‘a i to ratou iho manureva. O te metua tane o Sailor te pairati. I te taperaa mahana, ua tupu te tahi fifi i ni‘a i te matini o te manureva e ua topa atura i roto i te mau aivi poiri no Kentucky, e ua taahuri roa i ni‘a i tera fenua papa marô. O Sailor noa tei ora mai i roto i teie ati. Ua fati to’na rima, i te vahi no te puoiraa. Ua mutumutu e ua pahure to’na tino, e ua mo‘e to’na tiaa. Te anuvera i tera taime, 38 Fahrenheit (e aore râ 3 teteri)—e tau to‘eto‘e e e pô ua i Kentucky—e e piripou poto noa to’na e te piriaro e hoê tôtini.

Ua tuô oia i to’na metua vahine e to’na metua tane, aita râ e pahonoraa. Ma te imi i to’na itoito atoa, ua haamata oia i te haere na tera mau vahi no te imi i te tauturu, ma te haere na roto i te mau tahoraa pape, te mau vahi apoopoo e te mau vahi raau rii putaputa. E mai ni‘a mai i te hoê aivi iti, ua ite to’na mata i te hoê maramarama i te atea, hoê maile te atea. Ma te turorirori noa na roto i te poiri e te aihere e te raau rii ua pee oia i tera maramarama, e ua tapae a‘era i te fare o te hoê taata maitai o ta’na i ore mâtau, e na’na i utuutu oioi mai ia’na. Ua ora ïa Sailor. Aita i maoro roa, ua afa‘ihia oia i te fare ma‘i e ua rapaauhia.1

Ua ora mai Sailor no te mea ua ite oia i te hoê maramarama i te atea e ua aro oia i to’na e‘a no te tapae i reira—noa’tu teie vahi medebara, te ati rahi tei topa i ni‘a ia’na e te pêpê tei haamauiui i to’na tino. Eita e nehenehe e feruri pauroa nahea Sailor i te raveraa i te reira i tera ra pô. Ta tatou râ i ite, oia ho‘i, ua ite oia i roto i te maramarama o tera fare i te atea ra, te rave‘a no te faaoraraa. E ti‘aturiraa tei tae mai. Ua faaitoito oia i te mea e, noa’tu â te mau ohipa ino i tupu, e faaoraraa no’na e vai ra i roto i tera maramarama.

Te hoê pae iti noa paha o tatou te riro i te faaruru i te hoê ohipa ri‘ari‘a mai ia Sailor te huru. E riro râ tatou paatoa, i tera e tera taime, i te ratere atu i te medebara pae varua ma te haere atoa’tu i to tatou iho tere aehuehu e te apoopoo. I tera mau taime, noa’tu te poiri e aore râ te huru rave‘a ore, mai te mea e imi atu tatou, e riro noa te hoê maramarama pae varua i te pii mai ia tatou, ma te horo‘a mai i te ti‘aturiraa no te faaoraraa e te ora. E anaana mai tera maramarama mai roto i te Faaora o te mau taata atoa, o oia ho‘i te Maramarama o te ao.

E mea taa ê te putapuraa i te maramarama pae varua, i te ite-mata-raa i te maramarama pae tino nei. E itehia mai ia tatou te maramarama pae varua o te Faaora ia haamata to tatou hinaaro ia ti‘aturi. Te titau nei te Atua, na mua roa, ia tupu a‘e te hinaaro ia ti‘aturi. « Mai te mea e ara outou, e e faaitoito hoi i to outou aau… e i te faatupu hoi i te faaroo iti ha‘iha‘i noa iho » ; te haapii nei te peropheta Alama, « oia ïa, aita’tu i ti‘a ia outou, maori râ o te hinaaro i te faaroo ; ia tupu â taua hinaaro i roto ia outou ra e tae noa’tu i te faaroo iti ha‘iha‘i, e ti‘a’i ia outou i te farii i te tuhaa o ta [te Faaora] nei parau ».2

To Alama piiraa ia tatou ia hinaaro ia ti‘aturi e ia « farii i te tuhaa » o te mau parau a te Faaora i roto i to tatou aau, e faahaamana‘oraa ïa i te mea e, e titau te ti‘aturi e te faaroo i ta tatou iho ma‘itiraa e ta tatou iho tuhaa ohipa. E ti‘a ia tatou ia « ara… e ia faaitoito ho‘i i to tatou aau ». E ani atu tatou hou a horo‘ahia mai ai ; e imi atu tatou hou a itehia mai ai ; e patoto atu tatou hou a iritihia mai ai. Ei reira teie parau fafau e horo‘ahia mai ai : « O te feia atoa ho‘i i ani ra, te noaaraa ïa ; e o tei imi ra, te ite ra ïa ; e o tei patoto ra, te iritihia ra ïa te opani ia’na ».3

Aita e taparuraa paieti rahi a‘e ia tatou, ia ti‘aturi atu tatou, maori râ o ta te Faaora Iho a tavini ai Oia i ni‘a i te fenua nei, a parau ai Oia i tei faaroo tari‘a mai, e o tei ore râ i ti‘aturi Ia’na :

« Aore au i rave i te ohipa a tau Metua ra, eiaha ïa e faaroo mai ia’u.

« Te rave nei au, e aore outou i faaroo mai ia’u ra, a faaroo i te mau ohipa, ia ite outou, ia faaroo ho‘i outou e tei roto ia’u te Metua, e tei roto ho‘i au ia’na ».4

I te mau mahana atoa e faaruru tatou tata‘itahi i te hoê tamataraa. E tamataraa te reira no to tatou oraraa taatoa : e ma‘iti anei tatou ia ti‘aturi Ia’na e ia faati‘a i te maramarama o Ta’na evanelia ia tupu mai i roto ia tatou, e aore râ, e pato‘i anei tatou i te ti‘aturi ma te onoono noa ia ratere o tatou ana‘e iho i roto i te poiri ? Te horo‘a nei te Faaora i Ta’na evanelia ei maramarama no te arata‘i i te feia e ma‘iti nei ia ti‘aturi e ia pee Ia’na.

I te toparaa te manureva, tei mua ia Sailor te hoê ma‘itiraa. E ma‘iti anei ia faaea i piha‘i iho i te manureva i roto i te poiri, o’na ana‘e iho e to’na ri‘ari‘a. E pô roa ho‘i tei mua ia’na e te to‘eto‘e atoa. Atira ïa, ua ma‘iti oia i te tahi atu e‘a. Ua pa‘uma Sailor i ni‘a i tera aivi, ei reira, ua ite ihora i te hoê maramarama i ni‘a i te iriatai.

E a haere noa ai e a imi noa ai oia i to’na e‘a na roto i te poiri no te pee i tera maramarama, ua puai noa’tura te reira. Tera râ, ua tupu ihoa paha te tahi taime aita oia i ite faahou i te reira. E peneia‘e, ua mo‘e te reira i to’na mata a haere ai oia na roto i te hoê faafaa e aore râ na muri i te mau tumu raau e te mau raau rii, ua haere ti‘a noa râ oia i mua. E ite taime atoa e ite oia i te maramarama, ua roaa ïa to Sailor faa‘iteraa e, tei ni‘a oia i te e‘a ti‘a. Aita râ oia i ite papû roa i tera taime e aha tera maramarama, ua tamau noa râ oia i te pee i te reira ia au i te mea ua ite oia, ma te ti‘aturi e ma te tia‘i e, e ite faahou mai oia i te reira ia tamau noa oia i te haere i ni‘a i te avei‘a ti‘a. E a na reira ai oia, peneia‘e e ora mai oia.

E nehenehe to tatou oraraa ia riro atoa mai te reira te huru. E tae mai paha te taime e pêpê tatou, e rohirohi tatou e mai te huru ra e, ua poiri to tatou oraraa e te to‘eto‘e. E tae mai paha te taime eita e roaa ia tatou ia ite i te hoê noa a‘e maramarama i ni‘a i te iriatai, e fatata roa tatou i te faaru‘e. Mai te peu ua hinaaro tatou ia ti‘aturi, mai te peu ua hiaai tatou ia ti‘aturi, e mai te peu e ma‘iti tatou ia ti‘aturi, ei reira te mau haapiiraa a te Faaora e To’na hi‘oraa e faa‘ite mai ai ia tatou i te e‘a no te haere i mua.

Ma‘iti ia ti‘aturi

Mai ta Sailor i ti‘aturi e itehia mai ia’na te vahi paruru i roto i tera maramarama i te atea, e ti‘a atoa ia tatou ia ma‘iti ia iriti i to tatou aau i te papûraa hanahana o te Faaora—i To’na maramarama mure ore e i To’na aroha faaora mauiui. Na roto i te mau tau, ua faaitoito te mau peropheta ia tatou, e ua taparu roa’toa, ia ti‘aturi tatou i te Mesia. E faahi‘oraa ta ratou mau parau a‘o no te hoê ohipa tumu : Aita te Atua e faahepo nei ia tatou ia ti‘aturi. Te ani maoti nei râ Oia ia tatou ia ti‘aturi na roto i te tonoraa mai i te mau peropheta ora e te mau aposetolo no te haapii ia tatou, na roto i te horo‘araa mai i te mau papaʻiraa moʻa e na roto i te piiraa ia tatou na roto i To’na Varua. Tatou te ti‘a ia ma‘iti ia farii i teie mau aniraa pae varua, ma te ma‘iti atoa ia hi‘o e to tatou na mata roto i te maramarama pae varua e riro Oia i te pii ia tatou. Te faaotiraa ia ti‘aturi, o te ma‘itiraa faufaa rahi roa ïa e rave atu tatou. Na te reira e faahoho‘a i te tahi atu o ta tatou mau faaotiraa.

Aita te Atua e faahepo nei ia tatou ia ti‘aturi, e aita roa’toa Oia e faahepo nei ia tatou ia haapa‘o i te hoê noa’tu faaueraa, noa’tu â To’na hinaaro maitai roa ia haamaitai ia tatou. Atira noa’tu, Ta’na piiraa ia tatou ia ti‘aturi Ia’na—ia faaohipa i tera faaroo iti ha‘iha‘i e ia farii i te tuhaa o Ta’na mau parau—te vai noa maira. Mai ta te Faaora i parau, « Te faa‘ite nei au e, te faaue ra te Metua i te taata i te mau vahi atoa ra ia tatarahapa e ia faaroo mai ia’u ».5

E ere te ti‘aturiraa e te iteraa papû e te faaroo i te mau parau tumu faaea noa. Eita te reira e tupu noa mai no tatou. Te ti‘aturiraa, o te hoê mea ïa ta tatou e ma‘iti—e tia‘i tatou i te reira, e ohipa tatou no te reira e e faatusia tatou no te reira. Eita tatou e ti‘aturi ta‘ue noa mai i te Faaora e i Ta’na evanelia, e eita roa’toa tatou e pure ta‘ue noa e e aufau ta‘ue noa mai i te tuhaa ahuru. E ma‘iti papû tatou ia ti‘aturi, mai ta tatou e ma‘iti nei ia haapa‘o i te tahi atu mau faaueraa.

Faariro i te ti‘aturiraa ei ohipa

Aita Sailor i ite na mua a‘e e, e manuia mau anei teie ohipa ta’na e rave ra, a tura‘i ai oia i to’na e‘a na roto i te aihere. Ua mo‘e oia e ua pêpê, e pô poiri e te to‘eto‘e. Ua faaru‘e râ oia i tera vahi ati no te imi haere atu i te faaoraraa, ma te nee e ma te aro i to’na e‘a e tae noa’tu i te taime ua itehia mai te maramarama i te atea. I te taime ua ite oia i te reira, ua faaitoito roa oia no te haere â i mua, ma te haamana‘o i te mea ta’na i ite mata.

Tatou atoa nei, e ti‘a ia tatou ia farii i te tia‘iraa e, e itehia mai ia tatou te maramarama pae varua na roto i te tauahiraa i te ti‘aturiraa, eiaha râ te ma‘itiraa i te feaa. E faa‘iteraa ta tatou mau ohipa no to tatou ti‘aturiraa e e riro mai ho‘i ei rito no to tatou faaroo. Te ma‘iti nei tatou ia ti‘aturi ia pure ana‘e tatou e ia tai‘o ana‘e i te mau papaʻiraa moʻa. Te ma‘iti nei tatou ia ti‘aturi ia haapae ana‘e tatou i te maa, ia haapa‘o tatou i te mo‘araa o te sabati e ia haamori tatou i roto i te hiero. Te ma‘iti nei tatou ia ti‘aturi ia bapetizohia’na‘e tatou e ia rave tatou i te oro‘a. Te ma‘iti nei tatou ia ti‘aturi ia tatarahapa ana‘e tatou e ia imi tatou i te faaoreraa hara e te here faaora mauiui.

Eiaha roa’tu e faaru‘e

I te tahi mau taime, mai te huru ra e, e mea taere rii te nuuraa pae varua e aore râ e mea maumau rii. I te tahi mau taime, e mana‘o tatou e, te hemo rii ra tatou, ua hape tatou e aore râ aita e haere ra ta tatou mau tautooraa rahi no te imi i te Faaora. Mai te mea tei reira to outou mana‘o, eiaha na e faaru‘e—eiaha roa’tu. A haere afaro noa i te ti‘aturiraa Ia’na e i Ta’na evanelia e i Ta’na Ekalesia. A faatu‘ati i ta outou mau ohipa i ni‘a i te reni o tera ti‘aturiraa. I tera mau taime ia mohimohi rii te maramarama o to outou faaroo, a vaiiho i to outou tia‘iraa i roto i te here e te aroha o te Faaora, tei itehia i roto i Ta’na evanelia e Ta’na Ekalesia, ia upooti‘a i ni‘a i to outou feaaraa. Te parau fafau nei au e, te ti‘a nei Oia i outou no te farii ma te ineine. Na roto i te tau outou e ite ai e, ua rave outou i te ma‘itiraa tano roa a‘e ta outou e nehenehe e rave. E riro ta outou faaotiraa itoito ia ti‘aturi Ia’na i te haamaitai ia outou ma te faito ore e a muri noa’tu.

Te mau haamaitairaa no te ti‘aturiraa

Ua putapu na vau i te here aroha o te Faaora i roto i to’u oraraa. Ua imi na vau Ia’na i roto i to’u mau taime poiri, e ua toro mai Oia i To’na maramarama faaora mauiui. Te hoê o te mau haapopouraa rahi roa a‘e o to’u oraraa, o te tereraa ïa e ta’u vahine, o Kathy, no te farerei i te mau melo no te Ekalesia i te mau poro atoa o te fenua nei. Ua haapii rahi mai teie mau farereiraa faahiahia, ia’u nei e ia tatou, no ni‘a i to te Atua here i Ta’na mau tamarii. Ua faa‘ite mai te reira ia’u i te oti‘a ore o te faito oaoa o te riro mai ei haamaitairaa no te feia tei ma‘iti ia pee i te mau haapiiraa a te Fatu Iesu Mesia. Ua haapii mai au e, o te ti‘aturiraa Ia’na e i To’na mana faaora te e‘a mau no « te mana‘o hau i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i roto i te ao a muri atu ra ».6

Te faa‘ite papû nei au e, o Iesu Mesia te puna no te maramarama e te tia‘iraa no tatou paatoa. O ta’u nei pure ia ma‘iti tatou paatoa ia ti‘aturi Ia’na. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Hi‘o Lindsey Bever, « How 7-Year-Old Sailor Gutzler Survived a Plane Crash », Washington Post, 5 no tenuare 2015, washingtonpost.com ; « Girl Who Survived Plane Crash Hoped Family ‘Was Just Sleeping’ » 4 no tenuare 2015, myfox8.com ; « Kentucky Plane Crash: Four Killed, Little Girl Survives », 4 no tenuare 2015, news.com.au ; Associated Press, « Young Girl, Sole Survivor of Kentucky Plane Crash », 3 no tenuare 2015, jems.com.

  2. Alama 32:27 ; reta tei faahuru-ê-hia.

  3. 3 Nephi 14:8 ; hi‘o atoa i te irava 7.

  4. Ioane 10:37–38.

  5. 3 Nephi 11:32.

  6. Te Parau Haapiiraa e Te mau Parau Fafau 59:23.