2010–2019
Tiʻaraa metua tane―to tatou hopearaa mure ore
Eperera 2015


Tiʻaraa metua tane―to tatou hopearaa mure ore

E mata na tatou tataʻitahi ia fanaʻo i te îraa o te mau haamaitairaa a te Metua i roto i teie oraraa, e i te tupuraa o Ta’na ohipa e To’na hanahana na roto i te riroraa ei mau metua tane o to tatou utuafare e a muri noa’tu.

Ua haapii mai to’u metua tane ia’u i te hoê haapiiraa faufaa roa i to’u apîraa. Ua ite oia e, te here roa ra vau i te mau peu o te tino nei. Ia roaa anaʻe ta’u moni, oioi roa vau i te haamauʻa i te reira―fatata no’u noa iho i te mau taime atoa.

Hōho’a
Painting of a father talking to son in front of window with a view of the city below

I te hoê avatea ua afaʻi oia ia’u no te hoo mai i te tahi tiaa apî. I te piti o te tahua o te fare toa, ua ani maira oia ia’u ia hiʻo e o o’na i rapae i te haamaramarama.

Ua ui maira oia e, « E aha ta oe e ite ra ? »

« E mau fare rarahi, te raʻi, te taata », ta’u ïa pahonoraa.

« E hia ? »

« Mea rahi ! »

Huti maira oia i teie toata i rapae i to’na pute. Ma te toro mai i te reira ia’u ra, ua ui maira oia e, « E aha teie ? »

Ua ite oioi aʻera vau : « E tara marite moni ! »

Ma te faaohipa i to’na ite i te hîmio (Chimie), na ô maira oia e, « mai te mea e, e faatahe oe i tera tara marite moni e e faarapu i te mau raau tano, e roaa mai ïa te nitrate moni. Mai te mea e, e parai taua i teie haamaramarama i te nitrate moni, e aha ta oe e ite atu ? »

Aita vau i ite, no reira ua arataʻi atura oia ia’u i mua i te hoê hiʻo rahi e ua ui maira e, « I teie nei e aha ta oe e ite ra ? »

Hōho’a
Father and son looking in a mirror at a clothing store.

« Te ite ra vau ia’u ».

Pahono maira oia e, « Aita, ta oe e ite ra, o te moni ïa o te faahoʻi mai nei i to oe hohoʻa. Mai te mea e, e hiʻo tamau oe i niʻa i te moni, ta oe e ite, o oe iho ïa, e mai te hoê paruru, e faaʻere oia ia oe ia ite maramarama i te hopearaa mure ore ta te Metua i te Ao ra i faaineine no oe iho ».

Ua parau faahou oia, « Larry, ‘eiaha e imi i te mau mea o teie nei ao, e imi râ… na mua roa… i te basileia o te Atua, e ia haamau i [Ta’na] parau tiʻa ; e e amui-atoa-hia mai taua mau mea atoa ra ia oe’ » (Iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 6:38 [i roto Mataio 6:33, nota raro a]).

Ua parau mai oia ia’u ia tapeʻa i te tara marite eiaha roa’tu ia moʻe. I te mau taime atoa e hiʻo vau i te reira, e feruri au i te hopearaa mure ore ta te Metua i te Ao ra i faataa no’u.

Ua here au i to’u metua tane e i te huru no ta’na haapiiraa. Ua hinaaro vau ia riro mai ia’na te huru. Ua tanu oia i roto i to’u aau i te hinaaro ia riro ei metua tane maitai, e to’u hinaaro hohonu aʻe maori râ, ia ora vau mai te au i to’na hiʻoraa.

Ua parau pinepine to tatou peropheta here, o te peresideni Thomas S. Monson e, na ta tatou mau faaotiraa e faataa i to tatou hopearaa, e e horoʻa mai i te mau faahopearaa mure ore (a hiʻo « Decisions Determine Destiny » [Church Educational System fireside, 6 no novema 2005], 2 ; lds.org/broadcasts).

No reira, eita anei tatou e faatupu i te hoê hiʻoraa maramarama no to tatou hopearaa mure ore, te hopearaa ihoa râ ta te Metua i te Ao ra e hinaaro nei ia faaoti tatou―te tiʻaraa metua tane mure ore ? E mata na tatou i te faariro i to tatou hopearaa mure ore ei tumu no ta tatou mau faaotiraa atoa. Noa’tu te fifi o te reira mau faaotiraa, e paturu mai te Metua ia tatou.

Ua haapii mai au no niʻa i te puai o te reira huru iteraa orama i te taime a amui atu ai au i ta’u na tamaroa 12 e 13 matahiti i roto i te hoê tataʻuraa 50/20. Te auraa no teie 50/20 o te haereraa ïa e 50 maile (80 km) i te atea i raro mai i te 20 hora. Ua haamata matou i te hora 9 i te pô e ua haere noa i taua pô taatoa ra e i te rahiraa o te mahana i muri aʻe. 19 hora te haereraa, e ere i te mea ohie, tera râ, ua manuïa matou.

I to matou hoʻiraa mai i te fare, e mea nee matou i te tomoraa i roto i te fare, tei reira te hoê vahine faaipoipo e te hoê metua vahine maitai i faaineine i te hoê tamaaraa au roa no tera ahiahi, o ta matou i ore i haʻuti aʻe. Ua topa tarava ta’u tamaiti apî, ma te rohirohi hope, i niʻa i te roʻi parahiraa, areʻa ta’u tamaiti paari aʻe, ua nee atu ïa i roto i to’na piha i raro.

I muri aʻe ma taime iti to’u faafaaearaa ma te rohirohi mau, ua haere atura vau i pihaʻi iho i ta’u tamaiti apî no te hiʻo e, te ora noa ra â oia.

Ani atura vau e, « E aha to oe huru ? »

« E papa, tera ïa te ohipa paari roa aʻe ta’u i rave aʻenei, e aita roa’tu vau e hinaaro faahou e rave i te reira ».

Eiaha ïa vau e parau atu, eita roa’toa vau e rave faahou i te reira. Tera râ, ua parau vau ia’na e, ua haapeu roa vau ia’na i te mea e, ua tiʻa ia’na ia rave i te hoê ohipa paari mau. Ua ite au e, e faaineine te reira ia’na no te tahi atu mau ohipa paari ta’na e farerei a muri aʻe. E i roto i taua manaʻo ra, na ô atura vau e, « Tamaiti, teie ta’u parau ia oe. Ia haere oe i ta oe misioni, eita roa’tu e titauhia ia oe ia haere e 50 maile te mahana hoê ».

« Maitai roa, e papa ! E haere ïa vau ».

Ua faaî teie mau parau ohie roa i to’u varua i te mauruuru e te oaoa.

I muri iho ua pou vau i raro i pihaʻi iho i ta’u tamaiti paari aʻe. Ua tarava vau i pihaʻi iho ia’na―e ua tape‘a ia’na. « Tamaiti, e aha to oe huru ? »

« Papa, tera ïa te ohipa fifi roa aʻe ta’u i rave aʻenei i roto i to’u oraraa, e eita roa’tu vau e rave faahou ». Ua tapiri oia i to’na na mata―e ua araara faahou―e na ô mai nei e, « mai te mea râ e, e hinaaro ta’u tamaiti, e haere ïa vau ».

Ua tahe to’u roimata a faaite ai au i to’u oaoa rahi no’na. Ua parau atu vau ia’na e, ua ite au e, e riro mai oia ei metua tane maitai aʻe i ia’u. Ua putapû roa to’u aau i te mea e, i to’na faito matahiti apî roa ua ite aʻena oia e, hoê o te mau ohipa autahuʻaraa moʻa roa aʻe, o te riroraa ïa ei metua tane. Aita oia i mataʻu i taua ohipa ra e i taua tiʻaraa ra―te tiʻaraa mau hoʻi ta te Atua Iho e hinaaro nei ia tatou ia faaohipa i te taime e paraparau ai tatou Ia’na. Ua ite au e, e hopoiʻa na’u ia faaama i te arahu ama o te tiʻaraa metua tane e vai ra i roto i ta’u tamaiti.

Ua hohonu atu â te auraa o teie mau parau a te Faaora no’u nei ei metua tane :

« Eita e tiʻa ta te Tamaiti ia rave oia anaʻe ihora, maori râ o ta’na i ite i te Metua i te raveraa ra : Te mau mea atoa ta’na e rave ra, oia atoa ta te Tamaiti e rave » (Ioane 5:19).

« Aore a’u peu rave noa, o ta ta’u Metua râ i haapii mai ia’u ra » (Ioane 8:28).

E mea au roa na’u ia riro ei tane faaipoipo e ei metua tane―faaipoipohia i te hoê tamahine maʻiti a na metua i te raʻi. Ua here au ia’na. O te hoê ïa o te mau tuhaa maitai roa aʻe o to’u oraraa. To’u hinaaro i teie pô maori râ, ia ite ta’u na tamaroa e pae e to ratou mau tuahine i roto ia’u i te mau taime atoa i te oaoa no roto mai i te faaipoiporaa, te tiʻaraa metua tane e i te utuafare.

E te mau metua tane, ua papû ia’u e, ua faaroo aʻenei outou i te parau ra, « Haapii i te evanelia i te mau taime atoa, e mai te mea e, e titauhia, a faaohipa i te parau » (te parauhia nei na Francis Assisi). Te haapii nei outou i ta outou mau tamarii i te mau mahana atoa i te auraa ia riro ei metua tane. Te haamau nei outou i te hoê niu no te uʻi i muri nei. E haapii ta outou mau tamaroa e nahea ia riro ei tane faaipoipo e ei metua tane na roto i te hiʻoraa i te huru no ta outou raveraa i teie mau ohipa. Ei hiʻoraa :

Ua ite anei ratou i to outou here rahi e te aupuru i to ratou metua vahine e i to outou here rahi i te riroraa ei metua tane no ratou ?

E haapii ratou e nahea ia haapaʻo i ta ratou vahine faaipoipo e te mau tamarii a muri aʻe, a hiʻo ai ratou ia outou ia haapaʻo ia ratou tataʻitahi mai ta te Metua i te Ao ra e riro i te haapa‘o.

Na roto i to outou hiʻoraa, e nehenehe ta ratou e haapii nahea ia faatura, ia auraro e ia paruru i te tiʻaraa vahine.

I roto i to outou utuafare, e nehenehe ta ratou e haapii ia faatere i niʻa iho i to ratou utuafare ma te here e te parau tiʻa. E nehenehe ta ratou e haapii ia imi i te mau mea e hinaarohia no te oraraa e no te parururaa i to ratou utuafare―i te pae tino e i te pae varua (hi‘o « Te utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », Liahona, Novema 2010, 129).

E te mau taeaʻe, na roto i te puai taatoa o to’u varua, te ani atu nei au ia outou ia feruri i teie nei uiraa : Te ite ra anei ta outou mau tamaiti ia outou ia rohi no te rave i te mea ta te Metua i te Ao ra e hinaaro ia rave ratou ?

Te pure nei au ia riro te pahonoraa ei e. Mai te mea e, e aita te pahonoraa, aita ïa i taere roa no te taui, tera râ, titauhia ia outou ia haamata i teie mahana. E te faa‘ite papû nei au e, e tauturu mai te Metua i te Ao ra ia outou.

I teie nei, outou te feia apî tamaroa, o ta’u e here roa nei, ua ite outou e, te faaineine nei outou no te farii i te Autahuʻaraa a Melehizedeka, no te farii i te mau oroʻa moʻa o te hiero, no te rave i ta outou hopoi‘a e te titauraa ia tavini i te hoê misioni rave tamau, e i muri iho, ma te ore e tiaʻi maoro roa, ia faaipoipo i roto i te hiero i te hoê tamahine a te Atua e ia roaa te hoê utuafare. E i reira e titauhia ai ia outou ia arataʻi i to outou utuafare i roto i te mau mea pae varua mai te au i ta te Varua Maitai e arataʻi mai (hi‘o PH&PF 20:44 ; 46:2 ; 107:12).

Ua ani au e rave rahi feia apî tamaroa na te ao atoa nei, « No te aha outou i haere mai ai i ô nei ? »

Aita hoê aʻe i pahono mai e, « No te haapii ia riro ei metua tane, ia ineine hoʻi au e ia tiʻa ia farii i te mau mea atoa a te Metua i te Ao ra ».

Hiʻo anaʻe i ta outou mau ohipa no te Autahuʻaraa a Aarona mai tei faataahia i roto i te tuhaa 20 no Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau. A vai ara i te manaʻo e tupu mai i roto ia outou ia faaau anaʻe au i teie mau ohipa i niʻa i ta outou taviniraa i roto i te utuafare.

« Titau atu i te mau taata [o to outou utuafare] ia haere mai i te Mesia ra » (irava 59).

« Tiaʻi [ia ratou] i te mau taime atoa, e ia vai noa i pihaʻi iho ia ratou e ia faaitoito ia ratou ra » (irava 53).

« O te aʻo ïa, e te haapii, e te tatara i te parau, e te faaaʻo, e ia bapetizo » i te mau melo o to outou utuafare (irava 46).

« Ia aʻo atu ia ratou ia pure ma te reo faaroo e i te vahi moemoe hoʻi e ia haapaʻo hoʻi i te mau ohipa no te utuafare ra (irava 47).

« Ia hiʻo noa ia ore te ino ia ô mai i roto [i to outou utuafare], eiaha atoa te aau etaeta te tahi i te tahi, eiaha atoa te haavare, te ohumu e aore râ, te parauraa i te parau ino » (irava 54).

« Ia hiʻo ia haaputuputu pinepine [to outou utuafare] » (irava 55).

Tauturu i to outou metua tane i roto i ta’na mau ohipa ei patereareha. Paturu i to outou metua vahine na roto i te puai o te autahuʻaraa mai te mea e, aita e metua tane (hiʻo i te mau irava 52, 56).

Mai te mea e, e anihia mai, e « faatoroʻa i te tahi atu â mau tahuʻa, haapii e diakono » i roto i to outou utuafare (irava 48).

E ere anei e, te ohipa teie e te toroʻa o te hoê metua tane ?

Hōho’a
A young man reading a a Church publication.

Ia rave anaʻe outou i ta outou mau ohipa no te Autahuʻaraa a Aarona, te faaineine ra ïa te reira ia outou, e te feia apî tamaroa, no te tiʻaraa metua tane. E nehenehe te Hopoiʻa i te Atua e tauturu ia outou ia haapii mai e ia faaineine i te mau faanahoraa papû maitai no te faaoti i ta outou mau ohipa. E nehenehe te reira e riro ei arataʻi e ei tauturu ia outou i roto i ta outou imiraa i te hinaaro o te Metua i te Ao ra, e te haamauraa i te mau opuaraa no te faatupu i te reira.

Ua tuu mai te Metua i te Ao ra ia outou i ô nei i teie anotau taa ê no te hoê ohipa taa ê e te hoê opuaraa mure ore. Te hinaaro nei Oia ia ite maitai outou e ia maramarama e, e aha taua opuaraa ra. O Oia to outou Metua, e e nehenehe ta outou e fariu atu Ia’na ra i te mau taime atoa no te arataʻiraa.

Ua ite au e, te manaʻonaʻo nei te Metua i te Ao ra ia tatou tataʻitahi, e e faanahonahoraa Ta’na no tatou no te faatupu i to tatou hopearaa mure ore. Ua tono mai Oia i Ta’na Tamaiti Fanau Tahi, o Iesu Mesia, no te tauturu ia tatou ia upootiʻa i niʻa i to tatou mau hapehape na roto i te Taraehara. Ua horoʻa mai Oia i te Varua Maitai ei haamaitairaa no tatou, ia riro ei ite, ei hoa, e ei arataʻi no tatou e tae roa’tu i to tatou tapaeraa mure ore, mai te mea e, e tiʻaturi tatou i niʻa Ia’na. E mata na tatou tataʻitahi ia fanaʻo i te îraa o te mau haamaitairaa a te Metua i roto i teie oraraa, e i te tupuraa o Ta’na ohipa e To’na hanahana na roto i te riroraa ei mau metua tane o to tatou utuafare e a muri noa’tu (hi‘o Mose 1:39). Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia ra, amene.