2010–2019
Paruru i te ti‘amâraa ia ma‘iti, paruru i te ti‘amâraa pae faaroo
Eperera 2015


Paruru i te ti‘amâraa ia ma‘iti, paruru i te ti‘amâraa pae faaroo

To tatou faaohiparaa ma te haapaʻo maitai i to tatou tiʻamâraa ia ma‘iti, tei te huru ïa i to tatou ti‘amâraa pae faaroo.

E sabati Pasa teie : e mahana no te aau mehara e te haamana‘oraa e faahanahanaraa i te Taraehara e te Ti‘a-faahou-raa o to tatou Faaora Iesu Mesia no te taata nei. Te haamori nei tatou Ia’na, ma te mauruuru atoa i to tatou ti‘amâraa pae faaroo, te tiʻamâraa ia putuputu, te ti‘amâraa ia parau e te ti‘araa mana tei horo‘ahia mai e te Atua, te ti‘amâraa ia ma‘iti.

Mai tohuhia e te mau peropheta no ni‘a i teie mau mahana hopea e ora nei tatou, e rave rahi taata e taa ore nei o vai tatou e e aha ta tatou e ti‘aturi nei. Te vai ra te mau « pari haavare noa… e te au ore i te taata matatai ra ».1 Te vai atoa ra te « parau i te ino ra, e maitai, e te maitai ra, e ino ; o tei parau i te pouri ra, e maramarama, e te maramarama ra, e pouri ».2

A rave noa ai te feia ati a‘e ia tatou i ta ratou mau ma‘itiraa i mua i to tatou mau ti‘aturiraa, eiaha roa e mo‘e ia tatou e, te tiʻamâraa morare, e tuhaa faufaa rahi ïa no te faanahoraa a te Atua, no Ta’na mau tamarii atoa. Tei roto i teie faanahoraa mure ore, tei vauvauhia mai i mua ia tatou i roto i te apooraa i te raʻi ra hou i te tahuti nei, te horo‘a no te tiʻamâraa ia ma‘iti.3

I roto i taua Apooraa rahi ra, ua faaohipa Lucifero, o ta tatou e mâtau nei ei Satane, i to’na ti‘amâraa ia ma‘iti no te pato‘i i te faanahoraa a te Atua. Ua parau te Atua : « No te mea ua orurehau Satane ia’u, e ua titau ia haamou i te ti‘amâraa o te taata, o ta’u, ta te Fatu te Atua, i horo‘a no’na ra… I faaue ai au ia hurihia oia i raro ».4

Te parau faahou nei Oia : « E ua faafariu ê atu atoa oia i te toru o te tufaa o te mau nuu o te ra‘i ia’u nei no to ratou ti‘amâraa ».5

Ei faahopearaa, ua ere teie nau tamarii varua a te Metua i te Ao ra, tei pato‘i i Ta’na faanahoraa e tei pee ia Lucifero, i to ratou hopearaa hanahana.

A faaohipa ai i To’na ti‘amâraa ia ma‘iti, ua parau Iesu Mesia :

« Teie au, a tono ia’u ».6

« Ia haapa‘ohia to oe hinaaro, e no oe te hanahana e a muri noa’tu ».7

No Iesu, tei faaohipa i To’na tiʻamâraa ia ma‘iti no te paturu i te faanahoraa a te Metua i te Ao ra, ua itehia e ua faataahia Oia ei Faaora no tatou na te Metua, e ua faatoro‘a-a‘ena-hia no te rave i te tusia taraehara no te taatoaraa. Mai te reira atoa, na te faaohiparaa tatou i to tatou ti‘amâraa ia ma‘iti, no te haapa‘o i te mau faaueraa, e faati‘a ia tatou, ia maramarama pauroa mai o vai tatou e ia farii i te mau haamaitairaa atoa a to tatou Metua i te Ao ra—mai te fana‘oraa i te hoê tino, te haereraa i mua, te popou, te roaaraa te hoê utuafare e te roaaraa te ora mure ore.

No te haapa‘o i te mau faaueraa, titauhia ia tatou ia ite mai i te haapiiraa tumu mana a te Ekalesia ia ore tatou ia hahi ê mai te faatereraa a te Mesia na roto i te mau peu tauiui a te taata hoê.

Te haamaitairaa ta tatou e popou nei i teie nei, no te ma‘itiraa ïa ta tatou i rave ia pee i te Faaora hou teie oraraa. I te mau taata atoa e faaroo e aore râ e tai‘o i teie mau parau, noa’tu o vai outou e ta outou i rave i mutaa ra, a haamana‘o i teie parau : aita i taere roa no te rave faahou i te reira atoa ma‘itiraa e no te pee Ia’na.

Na roto i to tatou faaroo ia Iesu Mesia, to tatou ti‘aturiraa i Ta’na Taraehara, to tatou tatarahaparaa i ta tatou mau hara e to tatou bapetizoraa, e ti‘a ia tatou ia farii i te horo‘a faahiahia hope no te Varua Maitai. Te tuu mai nei te reira horo‘a i te ite e te maramarama, te arata‘iraa e te puai no te haapii e no te farii i te hoê iteraa papû, te mana, te tamâraa no te upooti‘a i ni‘a i te hara e te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa no te vai haapaʻo maitai noa i roto i te ati. Te faarahi nei teie mau haamaitairaa aita e faaauraa a te Varua i to tatou ti‘amâraa e to tatou mana no te rave i te mea ti‘a, inaha « tei ia’na te Varua o te Fatu ra, tei reira te ti‘amâ ».8

A haere ai tatou i ni‘a i te e‘a no te ti‘amâraa pae varua i roto i teie mau mahana hopea nei, e ti‘a roa ia tatou ia maramarama e, to tatou faaohiparaa ma te haapaʻo maitai i to tatou tiʻamâraa ia ma‘iti, tei te huru ïa i to tatou ti‘amâraa pae faaroo. Ua ite a‘ena tatou e, aita Satane i hinaaro ia mau ia tatou te reira ti‘amâraa. Ua tamata na oia i te haamou i te ti‘amâraa morare i ni‘a i te ra‘i, e i teie nei, i ni‘a i te fenua nei, te tôtôâ ‘u‘ana nei oia e te pato‘i e te haaparare nei ho‘i i te taa ore no ni‘a i te ti‘amâraa pae faaroo—e aha te reira e no te aha e mea faufaa rahi no to tatou oraraa pae varua e to tatou iho faaoraraa.

E maha ofa‘i tihi no te ti‘amâraa pae faaroo ta tatou, te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e turu‘i atu i ni‘a iho e e paruru atu.

A tahi, o te ti‘amâraa ia ti‘aturi Eiaha roa hoê taata ia faahapahia, ia hamani-ino-hia e ia arohia e te taata e tae noa’tu i te mau faatereraa hau no te mea ta’na e ti‘aturi nei no ni‘a i te Atua. E ohipa no te taata iho e e ohipa faufaa rahi ho‘i. Teie te hoê poro‘i tahito no ni‘a i to tatou ti‘aturiraa i te ti‘amâraa pae faaroo :

« Aita e faatereraa hau e vai i roto i te hau maori râ e paruruhia te reira mau ture ia ore ia ofatihia, ia papû te taata tata‘itahi i te faaohipa-ti‘amâ-raa i to’na mana‘o.…

« … E ti‘a i te mau haavâ tivira ia haavî i te hara rahi, eiaha roa’tu râ ia faatere i te mana‘o taata [e aore râ] e faaore i te ti‘amâraa o te varua ».9

Mai te reira’tu taime, ua haamanahia te reira ti‘amâraa tumu no te ti‘aturiraa e te mau hau amui i roto i ta ratou Fa‘iraa haati i te mau ti‘amanaraa o te taata tupu e i roto atoa i te tahi mau parau mana no tera e tera fenua e no te mau fenua atoa no ni‘a i te ti‘amanaraa o te taata.10

Te piti o te ofa‘i tihi no te ti‘amâraa pae faaroo, o te ti‘amâraa ïa ia faa‘ite i to tatou faaroo e to tatou mau ti‘aturiraa ia vetahi ê. Ua faaue mai te Fatu ia tatou, « E e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i [te evanelia]… ia parahi noa oe i roto i te fare ».11 Ua parau atoa Oia i Ta’na mau pĭpĭ, « E haere outou e ati noa‘e te mau fenua’toa, e faa ite haere i te evanelia i te taata’toa ».12 Ei metua, ei misionare rave tamau e ei melo misionare, te turu‘i nei tatou i ni‘a i te ti‘amâraa pae faaroo no te haapii i te haapiiraa tumu a te Fatu i to tatou utuafare e na te ao atoa nei.

Te toru o te ofa‘i tihi no te ti‘amâraa pae faaroo, o te ti‘amâraa ïa ia faanaho ia tatou ei haapa‘oraa faaroo, ei ekalesia, e ia haamori ma te hau e vetahi ê. Te parau nei te hiro‘a faaroo ahuru ma hoê, « Te ti‘aturi nei matou e, e ti‘araa to matou ia haamori i te Atua Mana-Hope mai te au i to matou iho hinaaro, e e ti‘araa ho‘i to te mau taata atoa ia haamori ratou noa’tu te huru, te vahi e te mea ta ratou i hinaaro ». E mau parau e e rave rahi atoa papa ture e paturu nei i te reira parau tumu, no te mau fenua atoa, i tera e tera fenua atoa, no ni‘a i te ti‘amanaraa o te taata.

Te maha o te ofa‘i tihi no te ti‘amâraa pae faaroo, o te ti‘amâraa ïa ia ora i to tatou faaroo—te faaohipa-ti‘amâ-raa i te faaroo, eiaha i roto i te fare noa e te fare pure, i roto atoa râ i te mau vahi taata. Ua faaue te Fatu ia tatou eiaha e pure i te vahi mo‘e noa13 e haere atoa râ « ia anaana [to tatou maramarama] i mua i te aro o te taata nei, ia hi‘o ratou i ta [tatou] parau maitai, e ia haamaitai i to [tatou] Metua i te Ao ra ».14

Te inoino nei vetahi ia afa‘i ana‘e tatou i to tatou faaroo i te vahi taata, e i te tahi pae, o ratou e onoono nei ia faaoromaihia to ratou huru hi‘oraa e ta ratou mau peu i roto i te sotaiete, o ratou iho tera e taupupu pinepine nei ia faaoromai atoa’tu i te feia e ti‘aturiraa pae faaroo to ratou, o te hinaaro atoa nei ia fariihia to ratou huru hi‘oraa e ta ratou mau peu. Te hee vitiviti noa’tu ra teie faatura-ore-raa rahi i te hi‘oraa pae faaroo ei au-ore-raa pae sotiare e politita i te mau taata e te mau faanahoraa faaroo.

A faaruru ai tatou i teie maraaraa o te umeraa ia pi‘o i mua i te mau faatureraa taata noa, ia mo‘e to tatou mau tiʻamâraa pae faaroo e ia fifi to tatou ti‘amâraa ia ma‘iti, a feruri na i ta te Buka a Moromona e haapii nei no ni‘a i ta tatou hopoi‘a. I roto i te buka no Alama te tai‘o nei tatou no ni‘a ia Amaliki, « e taata paari » e « e taata ino » tei imi ia riro ei arii i ni‘a i te taata e ia « faaore i to ratou ti‘amâ, e to ratou mau mea » e « pe‘ape‘a a‘era te taata o te ekalesia ».15 Ua haapiihia ratou e te arii Mosia ia faateitei i to ratou reo no te mea e mana‘o ratou ei ohipa ti‘a.16 E no reira, « putuputu maira te taata atoa o te fenua e ati noa‘e, taa ê atura tei hinaaro ia Amaliki i tei ore i hinaaro ia’na ra, [tera e tera taata ia au i to’na mana‘o], riro atura ei piti pupu, mârô atura ratou te tahi i te tahi ».17

I roto i teie mau tau‘araa parau, ua ti‘a i te mau melo no te Ekalesia e te tahi pu‘eraa ia ruru amui, ia ite i te varua no te tahoêraa, ia faaûruhia ratou e te Varua Maitai. « E ua faaerehia Amaliki e te parau a te taata, aita’tura oia i riro ei arii i ni‘a i te feia ra ».18

Ei mau pĭpĭ na Iesu Mesia, e hopoi‘a ta tatou ia ohipa amui e te tahi atoa mau taata ti‘aturi e te tu‘ati te mana‘o, no te faateitei i to tatou reo no te ohipa ti‘a. Noa’tu â eiaha roa’tu te mau melo e parau atu e aore râ e faaô i te mana‘o e, te parau ra ratou i te i‘oa o te Ekalesia, te anihia ra tatou paatoa, ei tino huiraatira, ia faa‘ite atu i to tatou iho ite ma te papû e te here—« tera [taata] e tera taata [tane e vahine] ia au i to’na mana‘o ».19

Ua parau te peropheta Iosepha Semita :

« E nehenehe ïa ta’u e parau atu ma te mata‘u ore i mua i te ra‘i e ua ineine atoa vau ia pohe no te paruru i te mau ti‘araa o te hoê taata perebiterio, o te hoê taata bapetizo, aore râ o te hoê taata maitai no te tahi ê atu huru ekalesia [mai te momoni] ; no te mea [te] parau tumu o te taataahi i te mau ti‘araa o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei [hoê â ïa] o te taataahi atoa i te mau ti‘araa o te mau katolika no Roma, aore râ te tahi ê atu ekalesia e ere paha i te mea auhia e te huiraatira e e mea paruparu roa no te paruru ia ratou iho.

« Na te here i te ti‘amâraa e faaûru ra i to’u nei varua—te ti‘amâraa i te pae tivira e i te pae faaroo o te taato‘araa o te taata ».20

E te mau taea‘e e te mau tuahine, tei ia tatou nei te hopoi‘a ia paruru i teie mau ti‘amâraa e teie mau ti‘araa mana no tatou iho e no to tatou huaai. E aha ta outou e ta’u e nehenehe e rave ?

A tahi, e nehenehe ta tatou ia imi i te haamaramaramaraa. Ia vai ara noa outou i te mau fifi e tupu nei i roto i te oraraa huiraatira e nehenehe e ha‘uti i ni‘a i te ti‘amâraa pae faaroo.

A piti, na ni‘a i to outou iho i‘oa, ia amui atu i te tahi mau pu‘eraa o te tu‘ati nei i to fafauraa i te ti‘amâraa pae faaroo. E apipiti i te ohiparaa no te paruru i te ti‘amâraa pae faaroo.

A toru, a ora i te oraraa e itehia mai te hi‘oraa maitai o te mea ta outou e ti‘aturi nei—i roto i te parau e te ohipa. Te huru to tatou oraraa i to tatou faaroo te mea faufaa a‘e i te mea e parau atu tatou no ni‘a i te reira.

Te fatata roa mai nei te tae-piti-raa mai o to tatou Faaora. Eiaha na tatou ia haamarirau i roto i teie ohipa rahi. A haamana‘o i te tapena ia Moroni tei huti i te tapa‘o no te ti‘amâ ma teie parau « Ei haamana‘oraa i to tatou ra Atua, e ta tatou haapa‘oraa, e to tatou ti‘amâ, e to tatou hau, e ta tatou mau vahine, e ta tatou mau tamarii ».21 E haamana‘o na tatou i te pahonoraa a te nunaa : ma te faaohipa i to ratou ti‘amâraa ia ma‘iti, ua « haere amui mai » ei fafauraa ia ohipa.22

E au mau taea‘e e tuahine here, eiaha e haere marû ! A horo ! A horo no te farii i te mau haamaitairaa no te ti‘amâraa ia ma‘iti na roto i te peeraa i te Varua Maitai e te faaohiparaa i te mau tiʻamâraa ta te Atua i horo‘a mai ia tatou no te rave i To’na hinaaro.

Te horo‘a’tu nei au i to’u iteraa papû taa ê i teie mahana taa ê no te Pasa, oia ho‘i, ua faaohipa Iesu Mesia i To’na ti‘amâraa ia ma‘iti no te rave i te hinaaro o to tatou Metua i te Ao ra.

Te himene nei tatou no ni‘a i to tatou Faaora, « Haamaniihia To’na ra toto, To’na ora i pûpûhia mai ».23 E no te mea ua na reira Oia, tei ia tatou nei te rave‘a « ia rave i te ti‘amâ e te ora mure ore » na roto i te mana e te mau haamaitairaa o Ta’na Taraehara.24 Ia ma‘iti tatou ma te ti‘amâ ia pee Ia’na i teie mahana e a muri noa’tu, o ta’u nei pure i To’na i‘oa mo‘a, oia Iesu Mesia, amene.