2010–2019
Te hoʻiraa i te faaroo
Eperera 2015


Te hoʻiraa i te faaroo

E nehenehe ta tatou tataʻitahi e haapuai i to tatou faaroo ia Iesu Mesia i roto i to tatou iho tere, e ia ite i te oaoa.

I teie poʻipoʻi no te Pasa, e te peresideni Monson e, e mauruuru rahi to matou i te faaroo i te reo o to matou peropheta ora. Te haafaufaa nei matou i ta oe mau parau, e tae noa’tu i ta oe aʻoraa : « Te imiraa te oaoa i roto i te tere »1 e « Mai to outou ra faaroo te faahiahia o te tau amuri aʻe ».2

I teie matahiti te faaite nei te mau tamarii no te Paraimere i te oaoa e i te anaana no to ratou faaroo ia Iesu Mesia a himene ai ratou i te himene « Ua ite au e ua here to’u Faaora ia’u ». Te himene ra ratou i te parau mau : « Ua ite au te ora nei Oia ! To’u aau e horoʻa ïa vau Ia’na ra ».3 Mai te mau tamarii o te Paraimere, e nehenehe ta tatou tataʻitahi e haapuai i to tatou faaroo ia Iesu Mesia i roto i to tatou iho tere, e ia ite i te oaoa.

I roto i te hoê pureraa a te Sotaiete Tauturu, i te sabati aita i maoro aʻenei, ua faaroo vau i te hoê metua vahine o te faaite ra i te tuhaa no to’na tere i te faafariuraa. Ua ora oia i roto i te Ekalesia e to’na na metua o tei haapii ia’na i te evanelia. Ua haere oia i te Paraimere, i te Feia Apî Tamahine e i te haapiiraa evanelia (séminaire). Ua here oia i teie mau haapiiraa e ua ite mai hoʻi i te mau parau mau. Ta’na uiraa pinepine, no te iteraa ïa No te aha. Ua parau o Elder Russell M. Nelson, « E nehenehe noa ta te Fatu e haapii i te hoê varua uiui manaʻo ».4 E e mea farii teie tuahine ia haapiihia oia.

I muri iho i te haapiiraa tuarua, ua haere atu oia i te haapiiraa tuatoru, ua taatihia i te hiero e te hoê misionare o tei faaoti i ta’na misioni, e ua haamaitaihia e te mau tamarii nehenehe.

Na roto i te varua uiui manaʻo, ua tamau noa teie metua vahine i te ani i te mau uiraa. Areʻa râ, a huru paari noa mai te mau uiraa, a huru paari atoa mai te mau pahonoraa. E i te tahi taime, aita e pahonoraa―aore râ aita e pahonoraa o te horoʻa i te hau. I te hopea, a maʻimi noa mai oia i te mau pahonoraa, a rahi noa atoa mai te mau uiraa, e a haamata atoa mai oia i te feaa i te tahi o te mau parau niu o to’na faaroo.

I roto i te reira taime arepurepu, ua parau te tahi o te mau taata o te haati nei ia’na : « A turuʻi noa mai i niʻa i to’u faaroo ». Areʻa râ, manaʻo ihora oia e, « Eita ta’u e nehenehe e na reira. Aita outou e taa ra ; e ere outou te faaruru ra i teie mau fifi ». Ua faataa oia e, « ua ineine au ia faaite i te peu maitai i te mau taata aita to ratou e feaaraa, mai te mea e faaite atoa mai ratou i te peu maitai ia’u nei ». E rave rahi tei na reira.

Ua parau atura oia, « Ua ite to’u na metua i te mea i roto i to’u aau e aita ratou i faaapiapi mai. Ua maʻiti ratou ia here ia’u a tamata ai au i te imi i te raveʻa no’u iho nei. Ua na reira atoa te episekopo, ua farerei pinepine oia i teie metua vahine apî ma te parau i to’na tiʻaturiraa ia’na.

Aita atoa te mau melo no te paroisa i otiʻatiʻa i te horoʻa i to ratou here e ua ite oia i te manaʻo tahoêraa ia ratou. E ere ta’na paroisa i te hoê vahi i reira te taata e tuu ai i te hoê hohoʻa maitai roa ; e vahi râ e aupuru ai te tahi e te tahi.

Te haamanaʻo nei oia e, « E ohipa taa ê mau tei tupu. I roto i te reira taime ua ite au i te natiraa puai mau i to’u na metua ruau o tei pohe. Te huti ra ratou no’u ma te faaitoito atoa mai ia tamata noa vau. Mai te huru te parau maira ratou ia’u e, ‘A tutonu i niʻa i te mau mea o ta oe i ite’ ».

Noa’tu te rahi o te mau faanahonahoraa no te turu ia’na, ua faaea rii mai oia i te haere i te pureraa. Ua parau oia, « Aita vau i faataa ê ia’u i te Ekalesia no te peu tano ore, te maroâ (apathie) pae varua, te imiraa i te tahi aperaa ia haapaʻo i te mau faaueraa, aore râ te imiraa i te raveʻa ohie no te haere i rapae. Te manaʻo i tae mai, oia hoʻi, titauhia ia’u ia ite mai i te pahonoraa i teie uiraa, ‘E aha te mea o ta’u e tiʻaturi nei ?’ »

I te reira mau taime, ua taiʻo oia i te hoê buka no te mau papaʻi a Mama Teresa, o tei faaite i te mau manaʻo mai te reira te huru. I roto i te hoê rata no te matahiti 1953, ua papaʻi Mama Teresa e : « A pure taa ê na no’u eiaha vau e vavahi i Ta’na ohipa e ia faaite mai to Tatou Fatu Ia’na―no te mea hoʻi e pouri mehameha teie i roto ia’u, mai te mea ra e, ua pohe te mau mea atoa. Mai te reira noa te huru mai te taime a haamata ai au i ‘te ohipa’. A ani i to tatou Fatu ia horoʻa mai ia’u i te itoito ».

Ua pahono te arii episekopo Périer e : « Te arataʻi nei te Atua ia oe, e Mama Teresa iti e, aita oe i roto i te pouri mai ta oe e manaʻo nei. Eita paha te eʻa e pee atu i te mea teatea oioi noa. A pure no te maramarama ; eiaha e faaoti vitiviti noa, a faaroo e aha ta te tahi mau taata e parau nei, a feruri i te tumu o teie mau parau ta ratou. E ite noa mai oe i te hoê mea no te tauturu ia oe… Ia arataʻihia oe e te faaroo e te pure e te manaʻo tiʻa e te manaʻo papû, ua navaʻi ïa te reira ».5

Ua manaʻo to’u hoa mai te mea e nehenehe ta Mama Teresa e ora i to’na faaroo ma te farii ore i te mau pahonoraa atoa e ma te manaʻo maramarama ore i roto i i te mau mea atoa, peneiaʻe e nehenehe atoa ta’na e na reira. E nehenehe ta’na e rave hoê taahiraa ohie i mua i roto i te faaroo―e i muri iho te piti. E nehenehe ta’na e tutonu i niʻa i te mau parau mau ta’na i tiʻaturi e ia vaiiho i te reira mau parau mau ia faaî i to’na feruriraa e to’na aau.

A hoʻi ai to’na feruriraa i muri, ua parau oia, « Ua riro to’u iteraa papû mai te hoê haaputuraa rehu auahi. Ua paapaa te taatoaraa. Te mea noa i toe mai, maori râ, o Iesu Mesia ». Te parau faahou nei oia, « Areʻa râ, aita Oia e faaruʻe nei ia outou i te taime e uiraa ta outou. Ia tamata te taata i te haapaʻo i te mau faaueraa, e vai matara noa te uputa. I riro na te pure e te tuatapaparaa papaʻiraa moʻa ei mea faufaa rahi mau ».

Ta’na taahiraa matamua no te patu-faahou-raa i to’na faaroo, o te haamataraa ïa na niʻa i te mau parau mau tumu no te evanelia. Ua hoo oia i te hoê buka himene a te Paraimere e ua haamata i te taiʻo i te mau taʻo o te mau himene. Ua riro te reira ei taoʻa rahi no’na. Ua pure oia ia noaa ia’na te faaroo no te amo i te teimaha ta’na i ite.

Ua haapii oia e, ia farerei anaʻe i te hoê faahitiraa o te haafeaa ia’na, « e nehenehe ta’na e faaea i te tahi taime, hiʻo i te taatoaraa o te hohoʻa, e faariro i te evanelia ei ohipa no’na iho. Te parau nei oia, « E ui au, ‘O te reira anei te eʻa maitai no’u e no to’u utufare ?’ Te tahi taime, e aniani vau ia’u iho, ‘E aha ta’u e hinaaro no ta’u mau tamarii ?’ Ua papû mai te manaʻo e, ua hinaaro vau ia faaipoipo ratou i roto i te hiero. I reira te tiʻaturiraa i te hoʻiraa mai i roto i to’u aau ».

Ua parau o Elder Jeffrey R. Holland, « [E riro noa mai] te haehaa, te faaroo e te faaurûraa o te Varua Maitai ei mau mea rii tumu no te mau imiraa atoa i te parau mau ».6

Noa’tu te vai nei ta’na mau uiraa nahea te Buka a Moromona i te taeraa mai, eita ta’na e nehenehe e huna i te mau parau mau o ta’na i ite i roto i te Buka a Moromona. Ua faatumu oia i niʻa i te tuatapaparaa i te Faufaa Apî no te ite papû roa i te Faaora. Te parau nei râ oia, « I te hopea, inaha vau i te taiʻo-faahou-raa i te Buka a Moromona, inaha, e mea au na’u te manaʻo e tae mai i to’u aau a taiʻo ai au no niʻa ia Iesu Mesia e Ta’na Taraehara ».

Ua faaoti oia ma te parau, « Titauhia ia outou ia farii i to outou iho mau ite pae varua na roto i te mau parau mau i roto i te reira buka », e te noaa ra te reira ia’na. Ua faataa mai oia e, « Ua taiʻo vau i roto ia Mosia e mai te huru roa e, te faauehia ra vau : ‘A faaroo i te Atua ; a faaroo e, te vai ra oia, e na’na iho i hamani i te mau mea atoa ra… a faaroo e, tei ia’na te paari hope, e te mana atoa i te ao nei, e i te raʻi atoa hoi ; a faaroo e, aita e tia i te taata ia haroaroa i te mau mea mai ta te Atua e haroaroa ra’ ».7

I te reira area taime ua piihia oia ia riro ei taata haʻuti piana no te Paraimere. « E mea ohie », o ta’na ïa parau. « Ua hinaaro vau i ta’u mau tamarii ia haere i te Paraimere, e i teie nei, tei reira atoa vau ia ratou ra. E aita â vau i ineine atura no te haapii ». A tavini noa ai oia, ua tamau noa teie manaʻo i teie aniraa manihini a te mau taata ati aʻe ia’na : « A haere mai, e farii matou ia oe noa’tu te faito tei reira oe, e e haere atu matou ia oe ra. A horoʻa mai i ta oe e nehenee e horoʻa mai ».

E a haʻuti ai oia i te mau himene a te Paraimere, e pinepine oia i te feruri i roto ia’na : « Teie te mau parau mau ta’u i here. E nehenehe faahou vau e faaite i to’u iteraa papu. E faaite noa vau i te mau mea o ta’u i ite e o ta’u i tiʻaturi. E ere paha teie i te pûpûraa ite hau atu i te maitai, atira ïa, o ta’u râ pûpûraa. Te mau mea ta’u e tutonu nei, te tupu rahi nei ïa i roto ia’u. E mea nehenehe mau te hoʻiraa i te varua mau o te evanelia e i te iteraa i te maramarama ».

I te reira poʻipoʻi sabati, a faaroo ai au i te reira tuahine apî i te faaiteraa i te aamu o to’na tere, ua haamanaʻo atura vau e, i niʻa « i te papa o to tatou Faaora » e tiʻa ia tatou paatoa ia haamau i to tatou niu.8 Ua haamanaʻo atoa vau i te aʻo a Elder Jeffrey R. Holland : « a tapeʻa maite noa i te mau mea ta outou i ite aʻena e a vai puai noa e tae roa’tu ua tae mai te tahi faahou â ite ».9

I roto i ta’na haapiiraa, ua rahi atu to’u ite papû e, e pahonohia ta tatou mau uiraa mau a imi maite ai tatou e a ora ai tatou i te mau faaueraa. Ua faahaamanaʻohia ia’u e, e nehenehe to tatou faaroo e haere i niʻa aʻe i te mau otiʻa o te feruriraa.

E, auê ïa to’u hinaaro ia riro mai teie mau taata tei haati i teie metua vahine apî, ma te here e ma te turu ia’na. Mai ta te peresideni Dieter F. Uchdorf i parau : « E feia ratere anaʻe tatou e imi nei i te maramarama o te Atua a tere ai tatou i niʻa i te eʻa no te tiʻaraa pĭpĭ. Aita tatou e faahapa nei i te tahi no te faito maramarama e vai ra e aore râ e vai ore ra i roto ia’na, aita, e faaamu atu râ tatou ma te faaitoito atoa i te maramarama atoa, ia rahi te reira i te papû e te anaana e te mau ».10

Ia himene te mau tamarii a te Paraimere i te himene « Te pure a te hoê tamarii », e ani ratou : « E te Metua i te Ao ra, to reira anei oe ? Te faaroo e te pahono ra anei oe i te pure a te tamarii tataʻitahi ? »11

Tatou atoa, e nehenehe ta tatou e uiui ia tatou iho, « Tei reira mau anei te Metua i te Ao ra ? » ma te oaoa râ a farii ai tatou―mai to’u nei hoa―i te mau pahonoraa mai te haapapûraa marû e te ohie. Te faaite papu nei au e tae mai teie mau haapapûraa ohie a riro ai To’na hinaaro ei hinaaro no tatou. Te faaite papu nei au e, te vai nei te parau mau i niʻa i te fenua nei i teie mahana, e te itehia nei Ta’na evanelia i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau Mahana Hopea Nei. Na roto i te iʻoa o Iesu Mesia, amene.

Te mau Nota

  1. Thomas S. Monson, « Te imiraa te oaoa i roto i te tere », Liahona, Novema 2008, 85.

  2. Thomas S. Monson, « Ia oaoa », Liahona, Me 2009, 92.

  3. « Ua ite au te here nei to’u Faaora Ia’u », i roto Ua ite au te ora nei to’u Faaora : Taime faaanaanataeraa 2015 (2014), 28–29.

  4. Russell M. Nelson, i roto M. Russell Ballard, « What Came from Kirtland » (Pureraa pae auahi i Brigham Young University, Novema 6, 1994) ; speeches.byu.edu.

  5. I roto Mother Teresa : Come Be My Light ; The Private Writings of the Saint of Calcutta, ed. Brian Kolodiejchuk (2007), 149–50 ; faaafarohia te tomaraa o te pereoda.

  6. Jeffrey R. Holland, « Be Not Afraid, Only Believe » (te hoê aruʻi e Elder Jeffrey R. Holland, 6 no fepuare 2015) ; lds.org/broadcasts.

  7. Mosia 4:9.

  8. Hiʻo Helamana 5:12.

  9. Jeffrey R. Holland, « E te Fatu, ua faaroo vau », Liahona, Me 2013, 94.

  10. Dieter F. Uchtdorf, « Te fariiraa i te hoê iteraa papû no te maramarama e te parau mau », Liahona, Novema 2014, 22.

  11. « A Childʻs Prayer », Children’s Songbook, 12.