2010–2019
Te hiʻo-faaatea-raa mure ore a te evanelia
Eperera 2015


Te hiʻo-faaatea-raa mure ore a te evanelia

No te mau faaotiraa e au i te mure ore, e mea faufaa rahi te hiʻo-faaatea-raa a te evanelia.

I roto i te hoê heheuraa o tei horo‘ahia ia Mose, ua faa‘ite-hua-hia mai ia tatou te opuaraa a to tatou Metua i te Ao ra : « Inaha, o teie hoi ta’u ohipa e to’u hanahana hoi, ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».1 Ia au i teie nei faahitiraa, te hinaaro o te Metua, o te horo‘araa ïa ia tatou tata‘itahi i te rave‘a ia farii i te îraa o te oaoa. Te faaʻite mai nei te mau heheuraa no teie tau hopea nei e, ua faatupu to tatou Metua i te Ao ra i te hoê faanahoraa rahi no te oaoa no Ta’na mau tamarii atoa, e faanahoraa taa ê mau e nehenehe ai ia tatou ia ho‘i e ora i piha‘i iho Ia’na.

E horo‘a mai te haro‘aro‘araa i teie faanahoraa no te oaoa i te hoê hiʻo-faaatea-raa (perspective) mure ore, e e tauturu te reira ia tatou ia haafaufaa mau i te mau faaueraa, te mau oro‘a, te mau fafauraa e te mau tamataraa e te mau ati.

Ua horo‘a mai o Alama i te hoê taviri tumu : « E oti a‘era te raveʻa ora i te faaʻitehia mai e te Atua ia ratou, i horoa mai ai oia i te mau faaue ia ratou ra ».2

E mea au ia hiʻo maitai i te tereraa i roto i teie faanahoraa haapiiraa. Ua haapii na mua roa to tatou Metua i te Ao ra ia Adamu e ia Eva i te faanahoraa no te faaoraraa, e i muri iho Oia i te horo‘araa i te mau faaueraa ia raua.

E parau mau rahi teie. E tauturu mai te haro‘aro‘araa i te faanahoraa ia haapa‘o i te mau faaueraa, ia rave i te mau faaotiraa maitai a‘e, e ia roaa te anaanatae tiʻa no te reira.

I te roaraa o te taime a tavini ai au i roto i te Ekalesia, i riro noa na vau ei ite no te tutava e te haapa‘o maitai o te mau melo o te Ekalesia i roto i te mau fenua e rave rau, te tahi e fifi poritita to ratou, te tahi e fifi sotiare e aore râ e fifi i te pae no te haapaʻoraa faufaa. E tapaʻo hoê ta’u i ite pinepine i roto i teie mau melo haapa‘o, o to ratou ïa hiʻo-faaatea-raa i te mure ore. E arata‘i te hiʻo-faaatea-raa mure ore a te evanelia ia tatou i te taa-maitai-raa i te vahi o ta tatou e ti‘a nei i roto i te faanahoraa a te Atua, i te fariiraa i te mau fifi e te haereraa i mua noa’tu â te reira, i te raveraa i te mau faaotiraa e i te faatumuraa i to tatou oraraa i ni‘a i to tatou faito puai hanahana.

Te hiʻo-faaatea-raa, o te huru ïa tatou e hi‘o i te mau mea na te tahi atearaa, ia itehia to te reira faufaa mau.

Mai te huru ra tei roto tatou i te uru raau e te vai nei te hoê tumu raau i mua ia tatou. Mai te mea eita tatou e faaatea rii mai i muri, eita ïa tatou e ite maitai atu e aha te hoê uru raau. Ua haere a‘enei au e mata‘ita‘i i te uru raau Amazon i Leticia, i te fenua Colombia, i piha‘i iho i te oti‘a fenua no Beresiria e no Peru. Aita i noaa ia’u ia ite i to’na rahi e tae roa’tu i te taime a rere ai au na niʻa i te reira e a noaa ai te hiʻo-faaatea-raa.

I te na‘ina‘iraa ta maua mau tamarii, ua mâtau ratou i te mata‘ita‘iraa i te hoê faanahoraa afata teata na te tamarii tei piihia E aha ta outou e ite ra ? E faa‘ite-tapiri-roa-hia te hoê mea, e na te mau tamarii e imi e aha te reira a faaatea-marû-noa-hia ai te mata i teie mea. E ia ite-pauroa-hia te reira, e mea ohie roa ïa ia parau e, e piifare, e raau rii, e maa hotu e te te vai atura.

Te haamana‘o nei au i te hoê taime a mata‘ita‘i ai ratou i teie faanahoraa, e ua faaʻitehia mai te hoê mea hi‘oraa ha‘iriiri mau no ratou, e te au ore ; i te faaatearaahia râ te hoho‘a, ua ite atu ratou i te hoê « pizza » aminamina maitai. I muri iho ua parau mai ratou ia’u, « E papa, e hoo mai hoê mai teie te huru na matou ! ». I te papûraa mai ia ratou e aha ra, ua riro atura te hoê mea hi‘oraa au ore no ratou ei mea hinaaro-mau-hia.

E horo‘a’tu vau i te tahi atu hiʻoraa. I roto i to matou utuafare e mea au roa na ta maua mau tamarii ia haʻuti i te tuʻatiʻati hoho‘a (puzzles). I to’u mana‘o pauroa paha tatou tei haʻuti a‘enei i te reira. Te vai ra, e mau tuhaa na‘ina‘i roa ïa. Te haamana‘o nei au i te hoê o ta maua tamarii (eita vau e horo‘a i to’na i‘oa no te paruru i to’na parau) o tei mâtau i te feruri hohonu i ni‘a i te mau tuhaa tata‘itahi, e ia ore ana‘e te tuhaa e tano i te vahi ta’na i mana‘o, e haamata oia i te riri ma te mana‘o e, e ere i te mea maitai e a hinaaro ai ia faaru‘e i te reira i roto i te punu pehu. Ua haapii mai râ oia i te pae hopea i te hamani i te tuʻatiʻati hoho‘a, i te taime a taa ai oia e, te vai ra te vahi mau no te tuhaa na‘ina‘i tata‘itahi i roto i te hoho‘a hopea, noa’tu e aita oia i ite oioi tei hea tera vahi.

Teie te hoê rave‘a no te hi‘o i te faanahoraa a te Fatu. Eiaha tatou e haafifi no teie mau tuhaa iti e te taa ê, ia tamata râ tatou i te haafaura mai i te hoho‘a taatoa, ma te tape‘a i roto i te feruriraa e aha te faahopearaa hopea roa. Ua ite te Fatu tei hea te vahi tano no te tuhaa tata‘itahi i roto i te faanahoraa. E faufaa rahi mure ore to te mau faaueraa atoa i roto i te faanahoraa rahi o te oaoa.

E mea faufaa rahi mau ia ore tatou e rave i te mau faaotiraa no te faufaa mure ore na niʻa i te hiʻo-faaatea-raa a te tahuti nei. No te mau faaotiraa e au i te mure ore, e mea faufaa rahi te hiʻo-faaatea-raa a te evanelia.

Ua haapii mai o Elder Neal A. Maxwell : « E mea maitai to tatou ‘tutau-maite-raa’ i niʻa i te ti‘aturiraa rahi e te puai roa, te vai ra râ te tahi atu ti‘aturiraa rave‘a haamanuia. E nehenehe tatou e ti‘aturi i te hoê haamaraaraa moni ohipa, hoê farereiraa taa ê mau, hoê upooti‘araa i roto i te ma‘itiraa, e aore râ te hoê fare rahi atu â―e mau ohipa teie e nehenehe e tupu e aore râ e ore e tupu. E horo‘a mai te faaroo i roto i te faanahoraa a te Metua ia tatou i te tuutuu ore noa’tu â te tahi mau taahuriraa i roto i teie mau ti‘aturiraa nei. E tauturu mai te ti‘aturiraa ‘ia vai anaanatae’ noa i te ohipa maitai noa’tu â, e au ra e, e mau opuaraa rave‘a ore (hi‘o PH&PF 58:27) ».3

Ia ere tatou i te hiʻo-faaatea-raa mure ore, e aore râ ia mo‘e te reira, e nehenehe tatou e arata‘ihia i roto i te hiʻo-faaatea-raa a te tahuti, e riro ihora ei faito no tatou, a rave atu ai tatou i te mau faaotiraa e ore e tuea i te hinaaro o te Atua.

Te faaʻite nei te Buka a Moromona i te huru ta Nephi i rave e te huru o Lamana raua Lemuela. Ua farii ratou paatoa e rave rahi fifi e e rave rahi ati ; teie râ, to ratou huru i mua i te reira, e mea taa ê ïa. Ua parau o Nephi, « E no te rahi o te hamani maitai o te Fatu i ni‘a ia matou, a amu noâ’i matou i te puaa ota i te medebara ra, ua rahi roa te û a to matou mau vahine na to ratou mau tamarii, e ua itoito ratou mai te tane te huru ; e ua haere atura ratou i to ratou tere ma te ohumu ore ».4

Areʻa o Lamana raua Lemuela, ua amuamu rahi ïa. « Ua na reira Lamana raua o Lemuela, o raua hoʻi na tamaiti paari a‘era, i te ohumu mai i to raua metua. E te ohumu noa ra raua, no te mea aore raua i ite i te ohipa a te Atua, o tei hamani ia raua ra ».5 Te ite-ore-raa e aore râ te haapa‘o-ore-raa i te mau « ohipa a te Atua », o te hoê ïa rave‘a no te haamo‘e i te hiʻo-faaatea-raa mure ore, e o te ohumuraa te hoê o te mau tapa‘o faaʻite. Noa’tu e, ua ite o Lamana raua o Lemula e rave rahi semeio e o Nephi, ua amuamu raua, ma te parau e : « E ua haere noa tatou i roto i te medebara i na matahiti e rave rahi i mairi a‘enei, e ua ohipa noa ta tatou mau vahine a fatata’i ratou i te fanau ; ua fanau hoi ratou i te tamarii i roto i te medebara nei, e ua haere ratou na roto i te mau ati atoa, maori râ o te pohe roa ; e e maitai a‘e hoi ahiri ratou i pohe a parahi ai ratou i Ierusalema ra, i te roohia-raa-hia i teie nei mau ati ».6

E piti huru taa ê roa teie, noa’tu e hoê â mau fifi e mau tamataraa ta ratou i faaruru. E mea papû maitai e, e mea taa ê te huru o to ratou hiʻo-faaatea-raa.

Ua papa‘i te peresideni Spencer W. Kimball i teie i muri nei : « Mai te mea e, e hi‘o tatou i te oraraa tahuti nei mai te taatoaraa o te oraraa, e riro ïa te mauiui, te oto, te manuïa ore e te oraraa poto ei ati rahi. Mai te mea râ e, e hi‘o tatou i te oraraa mai te hoê mea mure ore tei haamata i roto i te oraraa hou teie nei oraraa, e o te taahuri atu i ô mai i te pohe, i reira te mau mea atoa e vai ai i roto i to ratou ra [hiʻo-faaatea-raa] mau ».7

Ua faati‘a o Elder David B. Haight i te hoê aamu no ni‘a i te taata nana‘o o Mihaeraangelo (Michel-Ange) no te faataa i te faufaa rahi no te hi‘oraa i te mau mea atoa ia au i to ratou [hiʻo-faaatea-raa] mau : « A tupa‘ipa‘i ai te taata nana‘o i te hoê ofa‘i mâpura (marbre), ua haere mai te hoê tamaiti i te mau mahana atoa e ua hi‘ohi‘o noa mai. A matara mai ai te hoho‘a mata a Davida no roto mai i te reira ofa‘i, e ua ineine ia mata‘ita‘ihia e to te ao atoa, ua ani te tamaiti ia Mihaeraangelo, ‘nahea to oe iteraa e, tei roto oia ?’ »8

Te hiʻo-faaatea-raa ta te taata nana‘o i hiʻo i teie ofa‘i mâpura, e mea taa ê ia i ta te tamaiti i hi‘ohi‘o ia’na i te ohiparaa. Ua faati‘a te hi‘oraa a te taata nana‘o, i te mau huru rave‘a atoa tei roto i teie ofa‘i, ia hamani i te hoê ohipa nehenehe mau.

Ua ite te Fatu e aha Ta’na e hinaaro e rave e o tatou tata‘itahi. Ua ite Oia i te huru o te tauiraa Ta’na i hinaaro ia faatupu i roto i to tatou oraraa, e aita to tatou ti‘araa mana no te faaaʻo atu Ia’na. Tei ni‘a a‘e To’na mana‘o i to tatou mana‘o.9

Te faaʻite papû nei au e, e Metua i te Ao ra here e te ti‘a e te aroha to tatou o tei faaineine i te hoê faanahoraa no to tatou oaoa mure ore. Te faaʻite papû nei au e, o Iesu Mesia Ta’na Tamaiti e te Faaora o te ao. Ua ite au e, e peropheta na te Atua te peresideni Thomas S. Monson. Te parau nei au i teie mau mea na roto i te i’oa o Iesu Mesia, amene.