2010–2019
Te u‘i rahi roa a‘e o te feia apî paari
Eperera 2015


Te u‘i rahi roa a‘e o te feia apî paari

Te mea ua hinaaro matou i teie nei, o te u‘i feia apî paari rahi roa a‘e ïa o te tuaaai o te Ekalesia. Te titau nei matou i to outou aau e to outou varua atoa.

Hoê o te mau ohipa au roa a‘e no’u a tere ai au na te ao atoa nei, o te taime ïa a farerei ai au e a aroha ai au i ta tatou mau misionare. Te anaana nei teie nau misionare tane e tuahine i te Maramarama o te Mesia, e e mea faaûru mau to ratou here i te Fatu ra Iesu Mesia e ta ratou taviniraa Ia’na mat e pûpû mau ia ratou. I te mau taime atoa e aroha rima vau ia ratou, e ite au i to raotu varua faahiahia e to ratou faaroo, e e na ô vau ia’u iho, « Auê teie nau tamaiti e tamahine faahiahia no tatou e, e mau semeio mau ratou ! »

I te tuhaa pureraa rahi a te autahu‘araa i te ava‘e atopa 2002, ua tuu atu vau i te opuaraa i mua i te mau episekopo, te mau metua e te feia e tano ei misionare ia « faateitei â i te faito » no te taviniraa ei misionare rave tamau.

Ua parau a‘era vau, « [Tei hinaaro-rahi-hia] i teie nei, o te u‘i faahiahia roa a‘e ïa o te mau misionare i roto i te aamu o te Ekalesia. » Te hinaarohia nei te mau misionare ti‘amâ, aravihi e te itoito i te pae varua… 

« Te titau nei matou i to outou aau e to outou varua atoa. Te hinaaro nei matou i te mau misionare vitiviti, feruri maite, e te hinaaro mau, tei ite nahea ia faaroo e ia pahono atu i te muhumuhuraa a te Varua Maitai ».1

Ua rahi roa te mau hi‘oraa no te fifi rahi atu â te oraraa i teie nei, ia faaauhia i na matahiti 13 i ma‘iri. Ua rahi atu â te mau faanevanevaraa no te faati‘oi‘oi i te feia apî tamaroa e tamahine i roto i ta ratou faaineineraa no te misioni e no te oraraa oaoa no ratou ananahi. Ua parare roa te mau rave‘a apî, e fatata pauroa te taata e matini i roto i te rima o te nehenehe e ume mai i te mana‘o o te utuafare taata o te Atua, no te ohipa maitai roa e te ohipa maamaa atoa râ.

I teie pô, te paraparau nei au i te mau misionare e tavini ra, i te mau misionare no ananahi, i te mau misionare tei ho‘i mai e i te mau feia apî paari tamaroa atoa o te Ekalesia. Te pure nei au e maramarama e e feruri maitai mai outou i te mea e parau atu vau ia outou a ratere noa ai outou i roto i teie mau matahiti anaanatae e te titau rahi o to outou oraraa.

I te mau mahana matamua o te Ekalesia, na te hoê tino no te hui mana faatere rahi e uiui i te mau misionare hou a reva ai i te misioni. I teie mahana, na to outou episekopo e to outou peresideni tĭtĭ e uiui ia outou no te tavini i te misioni, e no te rahiraa o outou, eita outou e uiuihia mai e te mau hui mana faatere rahi, i to outou oraraa taatoa. E faahopearaa noa te reira no te parare-papû-raa o teie ekalesia na te ao atoa nei, e ua 15 mirioni melo. Ua ite au e, e tu‘ati to’u reo i to to’u mau taea‘e ia parau atu vau e, ahani pai e nehenehe ta matou, e farerei tino roa matou ia outou tata‘itahi no te parau atu e, ua here matou ia outou e te paturu nei matou ia outou.

Aua‘e maoti râ ua horo‘a mai te Fatu te mau rave‘a no te farerei atu ia outou. Ei hi‘oraa, na te hoê melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e ma‘iti i te tonoraa o te mau misionare atoa. Noa’tu â e ere te reira i te uiuiraa mata e mata mai tei mâtauhia, na te mau rave‘a apî apitihia i te heheuraa e faafana‘o mai i te hoê farereiraa huru piri e te taa ê. E faa‘ite atu vau ia outou e mea nahea te reira.

E piahia to outou hoho‘a i ni‘a i te matini rorouira, na reira atoa te mau parau rahi tei tuuhia mai e to outou episekopo e to outou peresideni tĭtĭ. Ia piahia to outou hoho‘a, e hi‘o matou i roto i to outou na mata ma te hi‘o atoa i ta outou mau pahonoraa i ni‘a i te parau aniraa misionare. I tera iho taime poto, mai te huru ra e, tei reira roa outou no te pahono ti‘a mai ia matou.

E ia hi‘o matou i to outou hoho‘a, te ti‘aturi nei matou e, ua ra‘ehia ia outou teie « faito i faateiteihia » i teie mahana no te riroraa ei misionare haapaʻo maitai e te manuia maitai. Ei reira na roto i te mana o te Varua o te Fatu e i raro a‘e i te faatereraa a te peresideni Thomas S. Monson, e tono matou ia outou i roto i te hoê o na misioni e 406 na te ao atoa nei.

Aita ihoa ïa i te hoê â huru e te uiuiraa taa ê, te mata e mata. E mea piri râ.

Te tahi atoa rave‘a, o te paraparauraa video ïa, na roto i te reira matou e farerei nei i te feia faatere o te Ekalesia e te mau melo tei atea i te Pû faatereraa o te Ekalesia.

E tape‘a i teie mana‘o i roto i te feruriraa, e outou e faaineine ra no te misioni, outou tei ho‘i mai e te feia apî paari atoa, ua hinaaro vau ia paraparau rii ia outou i te tahi minuti mai te huru ra e uiuiraa video taa ê ta tatou i teie nei. E hi‘o mai na outou ia’u i te tahi noa minuti mai te huru ra e, e piti noa taata i roto i te piha, o outou e o vau nei, noa’tu te vahi tei reira outou i teie pô.

No’u nei, e feruri ïa vau mai te huru ra te hi‘o ra vau i roto i to outou na mata e te faaroo maitai ra i ta outou mau pahonoraa i teie mau uiraa iti o ta’u e ti‘aturi nei, e parau rahi mai no ni‘a i te hohonu o to outou iteraa papû e to outou pûpûraa ia outou iho i te Atua. No te faahiti faahou i ta’u mau parau a 13 matahiti i teie nei, te mea ua hinaaro matou i teie nei, o te u‘i feia apî paari rahi roa a‘e ïa o te tuaaai o te Ekalesia. Te titau nei matou i to outou aau e to outou varua atoa. Te titau nei matou i te feia apî paari vitiviti e te feruri maite e te hinaaro mau, tei ite nahea ia faaroo e ia pahono atu i te muhumuhuraa a te Varua Maitai a ratere noa ai i roto i te mau fifi e te mau faahemaraa o te mahana tata‘itahi ei feia apî e ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i teie nei anotau.

Te auraa ra, e taime teie no te faateitei i te faito eiaha no te mau misionare noa, no ratou atoa râ tei ho‘i mai e no to outou u‘i taatoa. E no reira, a feruri maite na i roto i to outou aau i te pahonoraa i teie mau uiraa :

  1. Te ma‘imi pinepine ra anei outou i te mau papa‘iraa mo‘a ?

  2. Te tuturi ra anei outou i roto i te pure no te paraparau i to outou Metua i te Ao ra i te mau po‘ipo‘i atoa e i te mau pô atoa ?

  3. Te haapae ra anei outou i te maa ma te horo‘a i te ô haapaeraa maa i te mau ava‘e atoa—noa’tu e piahi veve outou o te faaitoito noa nei i te horo‘a i te tahi rii noa tino moni ?

  4. Te feruri honohonu ra anei outou i te Faaora e Ta’na tusia taraehara no outou a anihia ai outou ia faaineine, ia haamaitai, ia opere e ia rave i te oro‘a ?

  5. Te haere ra anei outou i ta outou mau pureraa ma te tutava i te haamo‘a i te mahana sabati ?

  6. E taata haavare ore anei outou i te fare, i te haapiiraa, i te pureraa e i te ohipa ?

  7. E taata mâ anei outou i roto i te feruriraa e i te pae varua ? Te haapae ra anei outou i te hi‘oraa i te hoho‘a faufau e aore râ i te mau tahua Itenati, te mau ve‘a, te mau hoho‘a e te mau faanahoraa, mai te Tinder e te Snapchat, e haamâ atu outou ia ite mai to outou na metua, te feia faatere o te Ekalesia e te Faaora iho ia outou ?

  8. E mea haapa‘o anei outou i to outou taime—ma te haapae i te mau rave apî e te mau rave‘a haaparareraa sotiare tano ore, mai te mau ha‘uti video e nehenehe e faata‘oto i te ara-ohie-raa i te mau mea pae varua ?

  9. Te vai ra anei te tahi mea i roto i to outou oraraa e ti‘a ia outou ia taui e ia faaafaro, ma te haamata i teie nei pô ?

Mauruuru no teie uiuiraa taa ê e te poto. Maitai e, ua pahono outou i teie mau uiraa tata‘itahi ma te haavare ore e te feruri-maite-raa. Mai te peu ua paruparu rii outou i ni‘a i te tahi o teie mau parau tumu, te a‘o atu nei au ia outou ia faaitoito i te tatarahapa no te faaho‘i i to outou oraraa i ni‘a i te reni no te mau faatureraa evanelia o te ti‘araa pĭpĭ parau tiʻa.

I teie nei e te mau taea‘e, e nehenehe anei ta’u e horo‘a’tu i te tahi faahou parau tautururaa e faahohonu atu â i to outou iteraa papû no te evanelia, i roto i to outou aau e to outou varua ?

Te faahaamana‘o nei au ia outou te mau misionare tei ho‘i mai, ta outou faaineineraa i te oraraa e te utuafare, e faaineineraa tamau ïa. « MH » e ere ïa « Misionare tei haatuhaahia ! » Ei misionare tei ho‘i mai, « E mea ti‘a [ia outou] ia anaanatae i te ohipa maitai, e ia rave hoʻi i te mau ohipa e rave rahi na roto i to [outou] iho hinaaro, e ia faatupu faarahi hoʻi i te parau-ti‘a ».2

A faaohipa na i te aravihi tei noaa mai ia outou i roto i te misioni no te haamaitai i te oraraa o te taata ati a‘e ia outou. Eiaha e taui mai te tutonuraa i ni‘a i te taviniraa i te taata, i te tutonaraa i ni‘a i te rave-noa-raa i te haapiiraa, te ohipa e te mau faaoaoaraa sotiare. E faaau maoti i to outou oraraa i te tahi mau ohipa pae varua o te faahaamana‘o e o te faaineine ia outou i te taviniraa tamau i te taata, i te mau mahana atoa.

I roto i ta outou misioni ua haapii mai outou i te faufaa rahi no te hahaereraa i te taata i to ratou fare. Maitai e, ua taa ia outou paatoa, to tatou feia apî paari, tei tavini e aore râ tei ore tavini i te misioni rave tamau, i te faufaa rahi ia hahaere i te mau taata e vai otahi noa ra, tei ma‘ihia e aore râ tei fiu te aau—eiaha no te mea noa ua tonohia outou, no to outou atoa râ here mau i te Metua i te Ao ra e i Ta’na mau tamarii.

Outou i te fare haapiiraa tuarua e faaineine ra no te misioni, te faaitoito nei au ia outou ia haere i te Séminaire e ia faaoti i te reira. E outou te feia apî paari, e haere outou i te haapiiraa evanelia Institut.3 Mai te peu tei roto outou i te hoê fare haapiiraa a te Ekalesia, a tapa‘o pinepine ia outou i roto i te haapiiraa pae faaroo, pauroa te ono ava‘e. I roto i te reira tau faufaa rahi no te faaineineraa no te hoê misioni, no te faaipoiporaa mure ore e no te oraraa ei taata paari, e ti‘a ia outou ia imi i te rave‘a no te haapii e no te tupu i te rahi e no te farii i te faaûruraa e te arata‘iraa na roto i te Varua Maitai. E nehenehe te tuatapapa-maite-raa i te evanelia na roto i te pure, i te Séminaire e te Institut e i roto i te tahi atu piha haapiiraa pae faaroo, e tauturu ia outou i reira.

Te haere ra outou i te haapiiraa a te Ekalesia e aore râ aita, te haere ra outou i te fare haapiiraa tuatoru e aore râ aita, eiaha roa outou ia mana‘o e, ua rahi roa ta outou ohipa e aita e taime no te tuatapaparaa evanelia. Na te Séminaire, te Institut e te tahi atoa mau piha haapiiraa pae faaroo e horo‘a mai i te faaauraa i roto i to outou oraraa, e faananea atoa mai i ta outou haapiiraa na roto i te faataaraa i te taime no outou no te tuatapapa i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau haapiiraa a te mau peropheta e a te mau aposetolo. E maha piha haapiiraa apî e te faahiahia mau ta’u e faaitoito nei i te feia apî paari atoa ia hi‘o e ia haere atu.4

E eiaha atoa ia mo‘ehia, ua riro atoa te mau piha haapiiraa e te mau faaoaoaraa a te Institut e a te paroisa no te feia apî paari ei vahi e amui atu outou i te tahi feia apî tane e tamahine, no te faateitei e no te faaûru te tahi i te tahi a haapii e a tupu noa ai outou i te pae varua e a faahoa noa ai outou ia outou. E te mau taea‘e, mai te peu e vaiiho rii outou i ta outou niuniu afa‘ifa‘i e e hi‘o rii ati a‘e ia outou, e ite atoa paha outou i to outou hoa mure ore i te Institut.

E arata‘i te reira i te tahi faahou parau a‘o ia outou, ua ite ihoa paha outou e aha : E ti‘a i te feia apî paari ia arapae e ia faaipoipo. E faaea na i te faataime noa ! Ua ite au e, te vai nei vetahi o outou e mata‘u nei i teie haapiipiiraa utuafare. Atira noa’tu, mai te peu e faaipoipo atu outou i te taata ti‘a, i te taime ti‘a e i te vahi ti‘a, eiaha e mata‘u. Inaha e rave rahi fifi e farerei atu outou o te nehenehe e apehia ia « anaanatae [outou] i te ohipa maitai » mai te arapaeraa, te faahinaaroraa e te faaipoiporaa parau tiʻa. Eiaha e patapata noa i te poro‘i ia’na ! E faaohipa i to outou iho reo no te haamâtau i mau tamahine parau tiʻa a te Atua e faaati nei ia outou. Maoti teie reo taata ta’na e faaroo e maere roa mai ai oia—e peneia‘e e e te pahonoraa.

I teie nei te mau taea‘e, te faa‘ite papû nei au ia outou e, e ti‘a i te Fatu Iesu Mesia i te tauturu ia tatou ia tâtâî i te mea atoa e titauhia ia tâtâî i roto i to outou oraraa na roto i Ta’na tusia taraehara.

I teie aru‘i, a faaineine ai tatou no te oro‘a no te Pasa no ananahi, e faaea rii na tatou no te haamana‘o i te horo‘a no te Taraehara a te Mesia. A haamana‘o e, o to tatou Metua i te Ao ra e to tatou Faaora, Iesu Mesia, tei ite maitai roa a‘e ia tatou e tei here rahi roa a‘e.

Na roto i te Taraehara, ua rave te Faaora i ni‘a iho Ia’na i to tatou mau pe‘ape‘a, mau mauiui e mau hara. Ua maramarama maitai mai te Faaora ia tatou tata‘itahi na roto i te faarururaa i ta tatou mau tia‘iraa ma‘ue, ta tatou mau tamataraa e mau ati a mamae ai Oia i Getesemane e i ni‘a i te satauro.5 Ua pohe Oia ei tapa‘o hopea no To’na here ia tatou e ua hunahia oia i roto i te hoê menema apî i tera ra pô oto.

I tera po‘ipo‘i sabati, ua ti‘a Iesu mai te pohe mai—e teie parau fafau no te ora apî, no tatou tata‘itahi. E ua faaue atura te Fatu i ti‘a faahou mai i Ta’na mau pĭpĭ ia haapii i te taata atoa ia roaa te faaroo i te Mesia, ia tatarahapa i te hara, ia bapetizohia, ia farii i te horo‘araa i te Varua Maitai e ia tape‘a maite e tae noa’tu i te hopea. E te mau taea‘e, ua ite tatou e, ua fa te Atua to tatou Metua e Ta’na Tamaiti Here i te peropheta Iosepha Semita no te faaho‘i faahou mai i te îraa o te evanelia mure ore a Iesu Mesia na roto ia’na.

A haapuai noa na te mau taea‘e. A haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua. Te parau fafau nei te Fatu Iesu Mesia ia tatou e, pauroa te mau mea ta tatou e hinaaro ia rave ma te parau tiʻa, e roaa mai ïa ia tatou. Te ti‘aturi nei te feia faatere o te Ekalesia ia outou. Te hinaaro nei matou ia outou paatoa, e te feia apî paari e, ia faaineine outou ia faaipoipo, ia tavini e ia faatere i roto i te mau mahana i muri nei, o ta’u atoa ïa pure haehaa, i te i‘oa o te Fatu Iesu Mesia, amene.