2010–2019
Te pehe o te evanelia
Eperera 2015


Te pehe o te evanelia

Te pehe o te evanelia o te manaʻo varua oaoa ïa o te tae mai na roto mai i te Varua Maitai. E faatupu te reira i te tauiraa o te aau.

Tau matahiti i teie nei ua faaroo vau i te hoê uiuiraa manaʻo i roto i te ratio no te hoê taote apî roa tei rave i te ohipa i te hoê fare maʻi i rotopu i te nunaa Navajo. Ua faatiʻa oia i te hoê ohipa tei tupu i te hoê pô a tomo mai ai te hoê taata tumu no Amerika, rouru roroa, i roto i te piha no te mau ati rû. Ua rave aʻera teie taote apî i ta’na iri papaʻi, haafatata’tura i pihaʻi iho i teie taata paari, na ô atura, « Nahea vau i te tauturu ia oe ? » Ua hiʻo noa teie taata paari i mua ma te parau ore. Ua haamata teie taote i te hitahita rii, e ua tamata faahou. Na ô atura oia e, « Eita ta’u e nehenehe e tauturu ia oe mai te mea e, eita oe e paraparau mai ia’u. Faaite mai oe no te aha oe i haere mai ai i te fare maʻi nei ».

Hiʻo maira te taata paari ia’na e na o maira, « E ori oe ? » A feruri ai teie taote apî i teie uiraa maere, tupu mai nei te manaʻo i roto ia’na e, peneiaʻe e taata rapaau maʻi teie i roto i to’na nunaa, e o te imi nei ia faaora i te maʻi, ia au i te mau peu a te mau taata tahito, na roto i te himene e te ori eiaha râ na roto i te horoʻaraa i te raau.

« Aita » na reira’tura te taote, « Aita vau e ori. E ori oe ? » Ua tuʻau maira te taata paari e, e. Ua ui atura te taote e, « E nehenehe anei ta oe e haapii ia’u nahea ia ori ? »

Ua feruri noa vau e rave rahi matahiti i niʻa i te pahonoraa a teie taata paari. Na ô maira oia e, « E nehenehe ta’u e haapii ia oe ia ori, tera râ, titauhia ia oe ia faaroo i te pehe ».

I te tahi taime i roto i to tatou fare, te haapii maitai nei tatou i te mau taahiraa o te ori, aita râ tatou e manuïa nei i te tautururaa i to tatou mau melo utuafare ia faaroo i te pehe. E mai ta teie taata paari hamani raau i ite maitai, e mea fifi roa ia ori e aita e pehe. E ere i te mea nehenehe ia ori noa e aita e pehe, e e ere atoa i te mea au―e mea huru ê atoa. Ua tamata aʻenei outou ?

I roto i te tuhaa 8 no Te mau Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau, ua haapii te Fatu ia Iosepha Semita e ia Olive Kaudere, « Oia ïa, inaha, e faaite au ia oe i roto i to oe feruriraa e i roto i to oe aau na, na roto i te Varua Maitai, o te tae i niʻa ia oe e o te vai i roto i to oe aau » (irava 2). E haapii tatou i te mau taahiraa o te ori i roto i to tatou feruriraa, e faaroo râ tatou i te pehe i roto i to tatou aau. Te mau taahiraa o te ori o te evanelia, o te mau mea ïa ta tatou e rave ; te pehe o te evanelia, o te manaʻo varua oaoa ïa o te tae mai na roto mai i te Varua Maitai. E faatupu te reira i te tauiraa o te aau, e o te reira hoʻi te tumu o te mau hinaaro parau tiʻa atoa. Titau te mau taahiraa o te ori i te haapaʻo maitai, areʻa te oaoa o te ori, e roaa ïa te reira i te taime anaʻe e faaroo ai tatou i te pehe.

Te vai nei te taata e faaoo nei i te mau melo o te Ekalesia no te mau ohipa ta tatou e rave nei. E mea papû ïa te reira. Te feia e ori pinepine nei, e hiʻoraa huru ê to ratou e te nehenehe ore e aore râ, ia au i te mau parau o te papaʻiraa moʻa, « taa ê » (1 Petero 2:9) no te feia o te ore e nehenehe e faaroo i te pehe. Ua tape‘a aʻenei outou i to outou pereoo i te mori uteute, i pihaʻi iho i te hoê pereoo te ori ra e te himene ra te taata faahoro, faahope to’na puai, eita râ outou e nehenehe e faaroo i te maniania i te mea e, ua tavirihia to outou hiʻo i niʻa ? E ere anei, ia hiʻo atu outou, e mea huru maamaa rii. Mai te mea e, e haapii ta tatou mau tamarii i te mau taahiraa o te ori ma te ore e haapii i te faaroo e i te ite i te pehe nehenehe o te evanelia, ia tae i te hoê mahana, eita ratou e afaro maitai faahou ia ori, e i reira ratou e faaruʻe ai i te ori, e aore râ, te mea ino atoa, e tamau noa ratou i te ori no te turaʻiraa a vetahi ê o te ori ra na pihaʻi iho ia ratou.

Tatou e hinaaro nei e haapii i te evanelia, ta tatou titauraa paatoa, o te faaaano atu ïa i te haapiiraa i ô atu i te mau taahiraa o te ori. Te oaoa o ta tatou mau tamarii, tei te huru ïa o to ratou aravihi i te faarooraa e i te hereraa i te pehe nehenehe o te evanelia. Nahea tatou ia rave i te reira ?

A tahi, titauhia ia tatou ia faatano noa i to tatou iho oraraa i niʻa i te reni varua tiʻa. I mutaa ra, hou te anotau o te rorouira, e imi tatou i ta tatou reni haapurororaa ratio au roa aʻe na roto i te taviriviriraa i te pitopito ratio e tano roa’tu i niʻa i te reni o tera ratio. Ia piri anaʻe’tu tatou i te numera, e faaroo noa tatou i te vava. Ia tano anaʻe râ te nira i niʻa i te reni, i reira ta tatou pehe au roa e faaroo-maitai-hia ai. I roto i to tatou oraraa, titauhia ia tatou ia faatano i niʻa i i te reni haapurororaa, ia tiʻa ia tatou ia faaroo i te pehe a te Varua.

I to tatou fariiraa i te horoʻa o te Varua Maitai i muri aʻe i te bapetizoraa, ua faaîhia tatou i te pehe no te raʻi mai o te apee i te faafariuraa. Ua tauihia to tatou aau, e aita to tatou « e hinaaro faahou ia rave i te ino, ia tamau noa râ i te rave i te maitai » (Mosia 5:2). Eita râ te Varua e faaoromaʻi i te aroha ore e aore râ, i te teoteo e te nounou. Mai te mea e, e ere tatou i te reira mana i roto i to tatou oraraa, e nehenehe te mau pehe faufaa o te evanelia e riro oioi mai ei mau pehe au ore e i te pae hopea e mamû roa’tu. Ua ui Alama i te uiraa puai : « E ua tupu te hinaaro i te himene i te reo haamaitai o te aroha faaora, te ui atu nei au ia outou e, ua tiʻa anei ia outou i te hinaaro i te reira i teie nei ? » (Alama 5:26).

E te mau metua, mai te mea e, aita i tano maitai te taʻi o to tatou oraraa i niʻa i te pehe o te evanelia, titauhia ia tatou ia faatano i te reira. Mai ta te peresideni Thomas S. Monson i haapii mai ia tatou i te avaʻe atopa i maʻiri aʻenei, titauhia ia tatou ia haamana‘o maitai i te e‘a i haerehia e to avae (hi‘o « Haamana‘o maitai i te e‘a i haerehia e to avae », Liahona, Novema 2014, 86–88). Ua ite tatou e nahea ia rave i te reira. Titauhia ia tatou ia haere faahou na niʻa i te eʻa ta tatou i haere i te taime a faaroo matamua ai tatou i te oto o te pehe o te evanelia no te raʻi mai. E faaohipa i to tatou faaroo i te Mesia, e tatarahapa e e rave i te oroʻa moʻa ; e puai atu ïa to tatou iteraa i te faaûruraa a te Varua Maitai, e i reira te pehe o te evanelia e haamata ai i te oto faahou i roto i to tatou oraraa.

A piti, mai te mea e, e nehenehe tatou iho e faaroo i te pehe, e tamata tatou ma te itoito ia fataʻi i te reira i roto i to tatou fare. E ere i te hoê mea o te tiʻa ia faahepohia e aore râ, ia haavîhia. « E ore roa e nehenehe e e ore roa hoʻi e tiʻa ia haamauhia te hoê mana e aore râ, te hoê vahi iti aʻe no te tura na roto i te autahuʻaraa »―e aore râ, na roto i te riroraa ei metua tane e aore râ, ei metua vahine e aore râ, ei taata rahi aʻe e aore râ, ei taata teiaha aʻe―« maori râ, na roto i te taparuraa, na roto i te faaoromaʻi-noa-raa, na roto i te marû e te haehaa… e na roto hoʻi i te here mau ; [e] na roto i te aroha » (PH&PF 121:41–42).

No te aha teie mau huru e horoʻa mai ai i te mana rahi e i te faaûruraa i roto i te hoê fare ? No te mea ïa e, o te reira te mau huru o te titau i te Varua o te Varua Maitai. E mau huru te reira o te faatano i to tatou mafatu i niʻa i te pehe o te evanelia. Ia vai anaʻe te reira mau huru, ei reira ïa te feia ori i roto i te utuafare e faaohipa ai i te mau taahiraa o te ori ma te au maite e te oaoa, ma te titau ore i te faariʻariʻa e aore râ, te haamataʻuraa e aore râ, te haavîraa.

Mai te mea e, e mea naʻinaʻi noa â ta tatou mau tamarii, e nehenehe ta tatou e himene ia ratou i te himene marû o te here mau, e mai te mea e, e faaetaeta ratou eita e haere i niʻa i te roʻi i te pô, e titauhia paha ïa ia tatou ia himene i te himene marû no te faaoromaʻi. Ia paari rii mai ratou, e nehenehe ta tatou e vaiiho i te hiti i te mau nota paari o te tamaʻi e te haamataʻu, e e haʻuti i te pehe nehenehe o te taparu―e peneiaʻe e himene roa i te irava piti o te himene marû o te faaoromaʻi-noa-raa. E nehenehe ta te mau metua e haʻuti ma te navenave i na nota e piti, te marû e te haehaa. E nehenehe ta tatou e ani i ta tatou mau tamarii ia himene na muri iho ia tatou i te reo hoê a faaite ai tatou i te maitai i niʻa i to tatou taata tupu e hinaaro ra i te hoê mea.

Eita te reira e tupu oioi noa. Mai ta te mau taata himene aravihi i ite, titauhia ia faaineine itoito no te haʻuti i te pehe nehenehe. Mai te mea e, e huru ê rii te taʻi o te nota i te haamataraa, a haamanaʻo e, eita te reira nota huru ê e afaro na roto i te faainoraa. Te peʻapeʻa i roto i te fare, e au ïa i te poiri i roto i te hoê piha. Aita e faufaa ia faahapa i te poiri. Titauhia ia tatou ia faaore i te poiri na roto i te tuuraa i te maramarama i roto.

No reira, mai te mea e, e mea puai roa e te faahepo te auri marû o ta outou pupu himene i te fare, e aore râ, mai te mea e, mea huru ahoahoa rii te nota o te pupu fira, e aore râ, mai te mea e, e mea hape rii e te taʻi haere noa te mau vivo hitahita, a faaoromai. Mai te mea e, aita outou e faaroo ra i te pehe o te evanelia i roto i to outou fare, a haamanaʻo i teie na taʻo e pae : tamau noa i te haapiipii. Na roto i te tauturu a te Atua, te vai ra te mahana i reira te pehe o te evanelia e faaî ai i to outou fare ma te oaoa faito ore.

Noa’tu e, e haʻuti-maitai-hia, eita te pehe e tatara pauroa i to tatou mau fifi. E vai noa â te mau taime maitai e te mau taime maitai ore i roto i to tatou oraraa, te mau taime au maite e te mau taime peʻapeʻa. Mai tera ïa te huru o te oraraa i niʻa i te paraneta fenua.

Ia tuu atu râ tatou i te pehe i niʻa i te mau taahiraa o te ori, e riro tera mau pehe rii huru fifi to te faaipoiporaa e to te oraraa utuafare i te taui ei pehe navenave au maitai. E riro atoa ta tatou mau tamataraa paari roa aʻe i te faaapî mai ia tatou i te mau taʻiraa autâ e te mau himene haaputapuraa. Ei reira te haapiiraa o te autahuʻaraa e hamata ai i te maʻiri mai i niʻa i to tatou aau mai te hupe no te raʻi mai ra. E riro te Varua Maitai ei apiti no tatou i te mau taime atoa, e to tatou sepeta―e faaauraa papû no te mana e te faaururaa―ei sepeta taui ore no te parau tiʻa e te parau mau. E e riro to tatou mana ei mana mure ore. E e tahe mai te reira ia tatou ma te faahepo ore e a muri e a muri noa’tu (hi‘o PH&PF 121:45–46).

E mata na i te faatupu i te reira i roto i to tatou oraraa tataʻitahi e i roto i to tatou nohoraa tataʻitahi, o ta’u ïa pure na roto i te iʻoa o te Iesu Mesia ra, amene.