2010–2019
Te parabole no te ueue huero
Eperera 2015


Te parabole no te ueue huero

Tei ia tatou tata‘itahi te haamauraa i te mau ohipa matamua e te raveraa i te mau mea e faariro i ta tatou repo ei mea maitai ia auhune tatou i to’na îraa.

Te horo‘ahia nei te mau tumu parau no te amuiraa rahi—e ere na te mana tahuti, na te mau faaûruraa râ a te Varua. E rave rahi tumu parau e mapuhi mai i roto i te mau fifi i te tahuti nei. Are‘a râ, mai ia Iesu tei ore i haapii atu nahea i te upooti‘a i ni‘a i te mau tamataraa o te tahuti e i ni‘a i te umeraa politita o To’na tau, e riro atoa Ta’na mau tavini i te parau pinepine mai i te mea ta tatou e ti‘a ia taui i roto i to tatou oraraa no te faaineine ia tatou ia ho‘i i to tatou fare i te ra‘i. I teie hopea hepetoma no te Pasa, ua tae mai te mana‘o e paraparau atu no ni‘a i te mau haapiiraa morohi ore i roto i te hoê o te mau parabole a Iesu.

Ua riro te parabole no te ueue huero ei hoê o te mau parabole, aita i rahi roa mai te reira, tei faati‘ahia i roto i na buka evanelia tu‘ati e toru. Ua riro atoa te reira ei hoê o na parabole, e mea iti faahou atu, ta Iesu i faataa i te auraa i Ta’na mau pĭpĭ. Te huero, o te « parau o te basileia » (Mataio 13:19), o te « parau » (Mareko 4:14) e aore râ « te parau a te Atua » (Luka 8:11)—oia ho‘i te mau haapiiraa a te Fatu e a Ta’na mau tavini.

Te mau repo eê i reira te mau huero i te toparaa, o te mau huru eê ïa te taata tahuti nei e apo e e pee i te reira mau haapiiraa. E no reira, te mau huero tei « ma‘iri… i te pae arata‘ia » (Mareko 4:4), aita ïa i topa i roto i te hoê repo tahuti e tupu ai te reira. Mai te mau haapiiraa tei ma‘iri i ni‘a iho i te hoê aau etaeta e te ineine ore. Eita vau e parau rahi atu no te reira. Ta’u nei poro‘i, no tatou ïa tei fafau ia tatou ia riro ei feia pee i te Mesia. E aha te mea ta tatou e rave nei i te mau haapiiraa a te Faaora i roto i to tatou oraraa ?

Te faaara ra te parabole no te ueue huero ia tatou no ni‘a i te mau ohipa e te huru e faa‘ere ia tatou tei farii i te huero no te poro‘i evanelia i te hoturaa e te auhuneraa rahi

I. Te vahi papa, aore i aahia

« Ma‘iri ihora e tahi pae i te vahi papa aita re‘a e repo ra ; tupu ihora ïa i reira ra, no te mea aore i mo‘e re‘a i raro i te repo : Ia mahanahia râ, oriorio ihora, pohe atura no te mea aore i aahia » (Mareko 4:5–6).

Ua faataa mai Iesu e, e faa‘iteraa te reira no ratou tei « farii i te parau, ma te oaoa i mutaa iho, i te faarooraa ra », are‘a râ, no te mea « aore i aahia i roto i to ratou aau… ia roohiahia e te ati e te hamani ino i taua parau ra, maheaitu ihora ratou i reira » (Mareko 4:16–17).

No te tari‘a i faaroo ra, e aha te tumu « aore i aahia i roto i to ratou aau » ? Teie te huru o te mau melo apî tei faafariu-apî-hia i te mau misionare e aore râ i te mau mea au o te Ekalesia e aore râ i te mau hotu rarahi no te riroraa ei melo no te Ekalesia. No te mea aita ratou i aahia i roto i te parau, e nehenehe ratou ia oriorio e ia pohe ia tae mai te pato‘iraa. E nehenehe atoa râ te feia tei paari i roto i te Ekalesia—te mau melo tau maoro—ia hee atu i roto i tera vairaa aore i aahia i roto i to ratou aau. Ua mâtau vau i te tahi o ratou—e mau melo aita te faafariuraa i te evanelia a Iesu Mesia i papû maitai e i vai maoro. Mai te peu eita tatou e aahia i roto i te mau haapiiraa no te evanelia e i roto atoa i te rave-tamau-raa i te reira, tatou paatoa te nehenehe e faatupu i te hoê aau ofa‘i, oia ho‘i te vahi papa no te mau huero pae varua.

Titauhia te maa pae varua no te oraora i te pae varua, i roto ihoa râ i te hoê ao e faaatea nei ia’na i te ti‘aturiraa i te Atua e i te mau titauraa etaeta no te maitai e te ino. I roto i te hoê tau ua âere roa te Itenati o te faarahi nei i te mau poro‘i haamata‘u i te faaroo, e ti‘a ïa ia tatou ia haamaraa i to tatou vai-noa-raa i mua i te parau mau varua, ia haapuaihia to tatou faaroo e ia aa-noa-hia tatou i roto i te evanelia.

E te feia apî, mai te peu aita i papû maitai teie haapiiraa, teie te tahi hi‘oraa taa ê. Mai te peu te operehia ra te mau tapa‘o no te oro‘a e te patapata ra outou e aore râ te paraparau ra e aore râ te ha‘uti ra i te tahi ha‘uti video e aore râ te rave ra outou i te hoê mea e pato‘i atu i te maa pae varua no outou iho, te tâpû râ ïa outou i to outou mau aa pae varua ma te faariro ia outou ei vahi papa. Te faariro ra outou ia outou iho ei taata paruru ore i mua i te oriorioraa ia farerei noa’tu outou i te ati mai te faaatearaa i te pupu, te faari‘ari‘araa e te faaooraa. E ua tano atoa teie parau no te taata paari.

Te tahi faahou mauihaa e nehenehe e haamou i te mau aa pae varua—o ta te mau rave‘a apî i faananea e o te tupu atoa nei aita ana‘e te reira—o te hi‘oraa i te evanelia e aore râ te Ekalesia na roto i te apoo rota (serrure). E faatumu teie hi‘oraa taoti‘a i ni‘a i te hoê haapiiraa tumu e aore râ te hoê raveraa e aore râ te aravihi ore e huru itehia ra i roto i te hoê taata faatere ma te hi‘o ore i te hoho‘a rahi o te faanahoraa evanelia na reira atoa te mau hotu o te auhune no’na iho e no te taatoaraa. Ua horo‘a te peresideni Gordon B. Hinckley i te hoê hi‘oraa papû maitai no te hoê tuhaa o teie hi‘oraa na roto i te apoo rota. Ua parau oia i te hoê amuiraa no BYU no ni‘a i te tahi mau taata tâtara parau politita tei « ura roa te inoino » no te hoê ohipa i tupu i tera ra taime. « Ma te aravihi rahi ua manii mai ratou i te vinita avaava no te parau faahapa e te iria… » e faaoti atu ai, « Papû roa e tau e e vahi teie no te taata maamaa e te aravihi i te faaohiparaa i te vinita ».1 I te tahi pae, ia aa-papû-maitai-hia tatou i roto i te evanelia, e ti‘a ia tatou ia tamarû e ia faatano i ta tatou mau faahaparaa ma te imi noa i te hoho‘a rahi a‘e o te ohipa hanahana a te Atua.

II. Te aihere : te haapa‘oraa i te peu o teie nei ao e te haavare o te tao‘a

Ua haapii Iesu e, « ma‘iri ihora e tahi pae i roto i te aihere ; tupu a‘era te aihere, apiapi ihora, aore a‘era i hotu » (Mareko 4:7). Ua faataa mai Oia e, « oia te feia i faaroo i te parau, o tei ho‘ene te parau i roto ia ratou ra, i te haapa‘oraa i te peu o teie nei ao, e te haavare o te tao‘a, e te hinaaro ti‘a ore i te mau mea eê ra, aore a‘era te parau i hotu mai » (Mareko 4:18–19). Papû roa e, e faaararaa teie e ti‘a ia tatou paatoa ia haapa‘o.

E paraparau na mua vau no te haavare o te tao‘a. Noa’tu to tatou nuuraa i ni‘a i to tatou tere pae varua—noa’tu to tatou faito faafariuraa—e faahema-pauroa-hia tatou e te reira. Ia mau te mau raveraa e te mau ohipa matamua i ni‘a i te noaaraa, te faaohiparaa e aore râ te fana‘oraa i te hoê tao‘a, e pii tatou i te reira te hiaai materia. Ua parau e ua papa‘i-rahi-roa-hia no ni‘a i te hiaai materia, e aita e faufaa rahi ia parau faahou atu.2 Te feia e ti‘aturi nei i roto i te mea e parauhia na te haapiiraa hohonu o te atua manuia, o ratou te mamae nei i te haavare o te tao‘a. E ere te fana‘oraa e aore râ te apîraa i te moni rahi i te tapa‘o no te au o te ra‘i ia tatou, e e ere atoa te ereraa i te reira ei tapa‘o no te au ore o te ra‘i ia tatou. Ia parau Iesu i tera taata haapa‘o maitai e, e roaa ia’na te ora mure ore mai te peu e horo‘a oia i ta’na tao‘a atoa i te feia veve (hi‘o Mareko 10:17–24), aita Oia e faa‘ite maira e, e mea ino ia fana‘o i te tao‘a rahi, te mea ino râ, o to’na huru i mua i te reira. Mai ta tatou paatoa i ite, ua arue Iesu i te taata maitai no Samaria tei faaohipa i te moni no te tavini i to’na taata tupu, o ta Iuda râ i faaohipa no te hoo i To’na Faaora. Te tumu no te mau ino atoa, e ere te moni, o te nounou moni râ (hi‘o 1 Timoteo 6:10).

Te parau nei te Buka a Moromona no te hoê tau ua haamata te Ekalesia a te Atua i te « paruparu » (Alama 4:10) no te mea ua haamau te taata « i to ratou aau i ni‘a i te tao‘a, e te mau mea faufaa ore o teie nei ao » (Alama 4:8). Te taata atoa e fana‘o rahi roa i te mau mea materia, tei roto oia i te atâtaraa pae varua ia patiahia oia i te « raau tamarû » o te mau tao‘a e te tahi atu mau mea o teie nei ao.3 E omuaraa maitai teie no te haapiiraa a te Faaora e paraparau atu i teie nei.

Te aihere huna e ho‘ene ai te maitai o te parau o te evanelia i roto i to tatou oraraa, o te mau puai ïa o te ao ta Iesu i parau ei « mau peu o teie nei e te tao‘a, e te mau mea e navenave ai ra » (Luka 8:14). Ua rau roa ratou no te faahiti atu. E nava‘i noa te tahi mau hi‘oraa.

I te hoê taime ua faahapa Iesu i To’na aposetolo rahi, a na ô ai Oia ia Petero, « E turoriraa oe na’u, aore ho‘i oe i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta oe e au » (Mataio 16:23; hi‘o atoa PH&PF 3:6–7; 58:39). Te auraa i ta te taata ra, o te tuuraa ïa i te mau peu o teie nei ao i mua i te mau mea a te Atua i roto i ta tatou mau raveraa, mau ohipa matamua e mau mana‘ona‘oraa.

Te auraro ra tatou i te mau « mea au o teie nei oraraa » (1) ia tîtîhia tatou i te hoê mea, o te ore e tu‘ati ra i te horo‘a rahi a te Atua no te ti‘amâraa ; (2) ia umehia tatou e te mau mea faanevaneva ohie, o te arata‘i ê ia tatou i te mau mea faufaa no te mure ore ; e (3) ia roaa to tatou mana‘o e, no tatou noa te maitai, o te ore e tu‘ati ra i te tupuraa o te taata iho ia roaa to’na hopearaa mure ore.

E upooti‘a te haapa‘oraa i te peu o teie nei oraraa i ni‘a ia tatou ia vai ohipa ore tatou no te mata‘u i te ananahi, o te faaiti nei i to tatou haereraa i mua ma te faaroo, ma te ti‘aturi i te Atua e i Ta’na mau parau fafau. A piti ahuru ma pae matahiti i ma‘iri, ua parau to’u orometua haapii rahi no BYU, o Hugh W. Nibley, i te atâtaraa no te auraroraa i te haapa‘oraa i te peu o teie nei ao. Ua anihia oia i roto i te hoê uiuiraa e, eita anei e ti‘a, ia hi‘ohia te vairaa o te ao e ta tatou hopoi‘a ia haaparare i te evanelia, ia imi i te tahi rave‘a « no te faaauraa i te mea ta tatou e rave ra i roto i te Ekalesia i to te ao ».4

Ta’na pahonoraa : « O te reira iho te aamu o te Ekalesia, e ere anei ? E mea ti‘a ia vai te hinaaro ia faariri rii mai i ô nei, e mea tia‘i ia vai te hinaaro ia tamata noa’tu. I reira te faaroo e tae mai ai… To tatou vairaa mau, ia tamatahia ïa to tatou fafauraa ia tatou, ia riro mai te reira ei mea paari, ia riro mai te reira ei mea nahonaho ore ia au i to te ao ».5

Ua haapapûhia mai teie ohipa matamua o te evanelia i te fare haapiiraa teitei no BYU, maa ava‘e noa i teie nei, e te taata faatere rahi no te katolika, o Charles J. Chaput, the arii episekopo no Philadelphia. A parau ai oia no ni‘a i « te tahi mau mana‘o rahi i rotopu i te Feia Mo‘a e te Katolika », mai « te faaipoiporaa e te utuafare, te natura o te apeniraa, te mo‘araa o te oraraa taata nei e te rû no te ti‘amâraa i te pae faaroo », ua parau oia :

« Ua hinaaro vau ia tura‘i faahou i te faufaa rahi no te ora-papû-raa ia au i te reo o to tatou ti‘aturiraa. Titauhia ia riro te reira ei ohipa matamua—eiaha i roto noa i to tatou oraraa otahi e e te utuafare, i roto atoa râ i to tatou mau fare pureraa, ta tatou mau ma‘itiraa politita, ta tatou mau tapihooraa, ta tatou raveraa i te feia veve, te auraa ra, i roto i te mau mea atoa e rave tatou ».

« Teie te tumu e mea faufaa rahi te reira », ua parau faahou â oia. « A hi‘o noa i te ohipa i tupu no te katolika. Matou te mau katolita, te ti‘aturi nei matou e piiraa no matou ia riro ei faahopue i roto i te sotaiete. Tera râ te vai nei te hoê reni iti e faataa ra i te riroraa ei faahopue i roto i te sotaiete e te riroraa ei horomiiraa na te sotaiete ».6

Te tuu papû nei te faaararaa a te Faaora no ni‘a i te haapa‘oraa i te peu o teie nei ao tei ho‘ene te parau a te Atua, i te opuaraa ia tape‘a noa tatou i ta tatou mau ohipa matamua—ia mau maitai to tatou aau—i ni‘a i te mau faaueraa a te Atua e i ni‘a i te feia faatere o Ta’na Ekalesia.

Ia au i na hi‘oraa a te Faaora, mai te huru ra e ti‘a roa ia tatou ia feruri i teie parabole ei parabole no te mau repo. Ua tu‘ati te tanoraa o te repo i to tatou aau tata‘itahi i ueuehia te huero no te evanelia. Ia au i te mau haapiiraa pae varua, te vai ra te mau aau tei paari e tei ore i ineine, te vai ra te mau aau tei ofa‘ifa‘i roa no te faaohipa-ore-raa-hia te reira e te vai ra te mau aau tei hinaaro i te mau mea o teie nei ao.

III. Ma‘iri i roto i te vahi repo maitai e tupu a‘era hotu ihora

E faaoti te parabole no te ueue huero na roto i te faahi‘oraa a te Faaora no te huero tei « ma‘iri ihora… i te vahi repo maitai, e tupu a‘era hotu ihora » ua rau te faito (Mataio 13:8). Nahea tatou i te faaineine ia tatou no te riro mai ei vahi repo maitai ia auhune rahi tatou ?

Ua faataa mai Iesu e, « te vahi repo maitai ra, oia te feia ua faaroo ana‘e i te parau, tape‘a maite ihora i roto i te aau haavare ore e te au, e e ti‘a i te faahoturaa i te huero » (Luka 8:15). Tei ia tatou nei te huero o te evanelia. Tei ia tatou tata‘itahi te haamauraa i te mau ohipa matamua e te raveraa i te mau mea e faariro i ta tatou repo ei mea maitai ia auhune tatou i to’na îraa. E ti‘a roa ia tatou ia imi ia aa-papû-hia e ia faafariu-papû-hia tatou i te evanelia a Iesu Mesia (hi‘o Kolosa 2:6–7). Te rave faaoti nei tatou i te reira faafariuraa na roto i te pure, te tai‘oraa papaʻiraa moʻa, te taviniraa e te rave-pinepine-raa i te oro‘a ia vai noa To’na Varua i roto ia tatou nei. E ti‘a roa ia tatou ia imi i teie faahuru-ê-raa rahi i to tatou nei aau (hi‘o Alama 5:12–14) no te mono i te mau hiaai iino e te mana‘ona‘oraa pipiri i te here o te Atua e te hiaai ia tavini Ia’na e i Ta’na mau tamarii.

Te faa‘ite papû nei au i te parau mau o teie mau mea e te faa‘ite papû nei au no to tatou Faaora, o Iesu Mesia, no Ta’na mau haapiiraa e faa‘ite nei i te avei‘a e no Ta’na Taraehara e matara ai te mau mea atoa, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Gordon B. Hinckley, « Let Not Your Heart Be Troubled » (Brigham Young University devotional, Oct. 29, 1974), 1; speeches.byu.edu.

  2. Hi‘o ei hi‘oraa, Dallin H. Oaks, « Materialism », te pene 5 i roto Pure in Heart (1988), 73–87.

  3. Na Elder Neal A. Maxwell teie faahi‘oraa rahi o ta’u e haamauruuru roa nei (hi‘o « These Are Your Days », Ensign, Atopa 2004, 26).

  4. James P. Bell, i roto « Hugh Nibley, in Black and White », BYU Today, Me 1990, 37.

  5. Hugh Nibley, i roto « Hugh Nibley, in Black and White », 37–38.

  6. Charles J. Chaput, « The Great Charter at 800: Why It Still Matters », First Things, 23 no tenuare 2015, firstthings.com/web-exclusives/2015/01/the-great-charter-at-800; hi‘o atoa Tad Walch, « At BYU, Catholic Archbishop Seeks Friends, Says U.S. Liberty Depends on Moral People », Deseret News, 23 no tenuare 2015, deseretnews.com/article/865620233/At-BYU-Catholic-archbishop-seeks-friends-says-US-liberty-depends-on-moral-people.html. Ua parau atoa te arii episekopo Chaput e, « te vai nei te tahi o ta matou mau faanahoraa katolika tei mo‘e e aore râ tei faaiti i to ratou hiro‘a pae faaroo. … E fare haapiiraa tuatoru faahiahia Brigham Young… no te mea e pû haapiiraa tei haafaufaahia e to’na hiro‘a pae faaroo. Eiaha roa ia mo‘e te reira » (« The Great Charter at 800 »).