2010–2019
Te raveʻa oaoa
Eperera 2015


Te raveʻa oaoa

Te fâ hopea o te mau ohipa atoa i roto i te Ekalesia o te iteraa ïa e, te oaoa ra te hoê tane e te hoê vahine e ta raua mau tamarii i te utuafare e ua taatihia e a muri noa’tu.

E rave rahi mau matahiti i maʻiri aʻenei, i muri aʻe i te Tamaʻi Piti o te Ao nei, te haere ra vau i te fare haapiiraa teitei. I reira ua farerei au ia Donna Smith. I taua taime ra, ua taiʻo vau e, na taoʻa faufaa rahi e piti o te hoê faaipoiporaa manuia o te hoê ïa faraoa monamona e te hoê âpâ iti. Ua manaʻo vau e, e mea aifaito maitai te reira.

I te poʻipoʻi e haere au i te fare haapiiraa teitei, e i muri iho e hoʻi au i Brigham City no te rave i te ohipa i te avatea i roto i te fare tâtâîraa pereoo a to’u metua tane. Te piha haapiira hopea a Donna i te poʻipoʻi o te piha haapiiraa atuaturaa utuafare ïa. E tapeʻa ïa vau i ta’na piha haapiiraa hou a haere atu ai. E mea pouri te hiʻo o te opani, ia tiʻa anaʻe râ vau i pihaʻi iho i te hiʻo, e nehenehe ïa ia’na ia ite mai i to’u ata i rapae atu. E haere mai ïa oia i rapae au i te piha ma te maniania ore e te hoê faraoa monamona e te hoê âpâ. Te hopea, ua ite ïa tatou. Ua faaipoipohia maua i roto i te hiero no Logan-Utah, o te haamataraa ïa o te tere faahiahia o to maua na oraraa.

Ua haapii pinepine au na roto i te mau matahiti e rave rahi i te hoê parau tumu faufaa rahi : te fâ hopea o te mau ohipa atoa i roto i te Ekalesia o te iteraa ïa e, te oaoa ra te hoê tane e te hoê vahine e ta raua mau tamarii i te utuafare e ua taatihia ratou no te tau e a muri noa’tu.

I te matamua ra :

« No reira ua haere atura te mau Atua i raro no te hamani i te taata i to ratou iho huru, i te hohoʻa o te mau Atua i hamani ai ratou ia’na, i hamani ratou ia raua, te tane e te vahine.

« E ua parau ihora te mau Atua : E haamaitai tatou ia raua. E ua na ô faahou ihora te mau Atua : E faaue tatou ia raua ia fanau e ia rahi roa, e ia faaî i te fenua nei, e ia haavî i te reira » (Aberahama 4:27–28).

E no reira ua haamata te oraraa taata i niʻa i teie fenua « a ite ai Adamu i ta’na vahine, e fanau maira oia na’na i te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine, e haamata ihora ratou ia fanau faarahi e ia faaî i te fenua.

« E… ua haamata ihora te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine a Adamu ia haere tataipiti i nia i te fenua, … e ua fanau atoa mai ratou i te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine » (Mose 5:2–3).

Aita roa’tu te faaueraa ia faarahi e ia faaî i te fenua nei i faaorehia. E mea faufaa rahi te reira no te raveʻa ora e e tumu hoʻi no te oaoa o te taata nei. Na roto i te faaohiparaa parau tiʻa o teie mana, e nehenehe ia tatou ia piri atu i to tatou Metua i te Ao ra e ia ite i te îraa o te oaoa, e tae noa’tu i te atuaraa. E ere te mana no te hamaniraa i te tamarii i te tufaa taa ê no te faanahoraa ; o te raveʻa oaoa ; o te taviri mau iho no te oaoa.

E mea tamau e e mea puai te hinaaro ia apiti atu i te tahi atu taata i roto i te taata nei. To tatou popou i roto i te oraraa tahuti, to tatou oaoa e to tatou faateiteiraa, tei te huru ïa i ta tatou pahonraa i teie mau hinaaro tamau e te puai o te tino. A tupu ai te mana no te fanauraa i te paari i te taureʻareʻaraa, e tupu natura mai ïa te mau manaʻo, e ere mai te tahi atu mau ohipa i te pae tino.

Te tanoraa mau, e haamata te apitiraa na roto i te here. Noa’tu te rau o te huru o te mau peu, e tupu mai te reira e te mau manaʻo atoa no te anaanataeraa e te tiaʻiraa e i te tahi mau taime te patoʻiraa. Te vai ra te mau pô avaʻe e te mau roti, te mau rata no te here, te mau pehe no te here, te pehepehe, te mauraa i te mau rima, e te tahi atu mau tapaʻo no te here i rotoptu i te hoê taureʻareʻa tane e te hoê taureʻareʻa vahine. Eita raua e tauʻa i te mau mea na pihaʻi iho ia raua, e ite râ raua i te oaoa.

E mai te mea e, ua manaʻo outou e, te îraa o te here taureʻareʻa, o te taatoaraa ïa o te mau mea e tupu mai na roto i te mana no te fanauraa i te tamarii, aita â ïa outou i ora no te ite i te itoito e te mahanahana no te here i roto i te roaraa o te oraraa faaipoipo. E tamatahia na taata faaipoipo e te faahemaraa, te mau taa-ore-raa, te mau fifi moni, te mau peʻapeʻa utuafare, te maʻi, e i roto i teie mau fifi atoa e tupu puai atu ïa te here. Te vai nei te popou rahi i roto i te here papû o ta te feia faaipoipo-apî-hia e ore roa e manaʻo.

Te titau nei te here mau i te faaherehereraa e tae noa’tu i muri aʻe i te faaipoiporaa, te faaiteiteraa i taua here ra o te iriti i taua mau mana moʻa ra no te hamaniraa i te tamarii. Oia hoʻi te aperaa i te mau tumu e faatere ai te hinaaro o te tino. Te titau nei te here mau e, i muri aʻe noa i te hoê fafauraa no te haapaʻoraa mure ore, e i te hoê oroʻa haamanahia e te ture, e i muri aʻe i te oroʻa taatiraa i roto i te hiero, e faaohipahia ai taua mau mana hamaniraa tamarii ra, mai te au i te hinaaro o te Atua, ei faaiteraa hope roa no te here. E tupu te reira i rotopu anaʻe ia orua, e orua anaʻe, tei riro ei hoa mure ore.

Ia haapaʻo-anaʻe-hia te reira ma te parau tiʻa, tei roto ïa i teie raveraa te mau manaʻo maitai e te teitei roaʻe, i te pae tino, e te pae varua, apitihia’tu i te parau o te here. Aita’tu e tufaa no te oraraa mai teie te huru i roto i te taatoaraa o te oraraa o te taata. E vai noa ïa te reira e a muri noa’tu mai te mea e haapaʻohia te mau fafauraa, « no te mea tei roto i te reira te haapaoraa i te mau taviri no te autahuʻaraa, ia tia ia outou ia farii i te tura e te hanahana » (PH&PF 124:34), « e o taua hanahana ra o te îraa ïa e te faatupu-noa-raa o te huaai e a muri e a muri noa’tu » (PH&PF 132:19).

E ere râ te here faahinaaro i te mea hope roa ; e omuaraa noa te reira. E faarahihia te here na roto i te taeraa mai o te mau tamarii o te tupu mai roto mai i taua puna ra no te ora tei horoʻahia i te mau tane e te mau vahine i roto i te faaipoiporaa. E tupu te hamaniraa i te tamarii i roto i te tauahiraa taatihia i rotopu i te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo. E haamata te hoê tino haʻihaʻi roa i te tupu mai ia au i te hoê faanahoraa faahiahia roa. E tiʻa mai te hoê tama i roto i te temeio no te fanauraa, hamanihia mai te au i te hohoʻa o to’na metua tane e metua vahine tahuti nei. I roto i to’na tino tahuti te vai ra ïa te hoê varua o te nehenehe e ite e e farii i te mau mea varua. I roto i te tino tahuti o teie tamarii te vai taoto noa ra te mana no te fanau i te tamarii mai te au i to’na iho ra hohoʻa.

« E te varua e te tino o te aau taatoa ïa o te taata nei » (PH&PF 88:15), e te vai nei te mau ture pae varua e pae tino e tiʻa ia haapaʻohia mai te mea e tiʻa ia tatou ia oaoa. Te vai nei te mau ture mure ore, e tae noa’tu te mau ture e tuʻati ra i teie mana horoʻa ora, « o tei faatumu-mau-roa-hia i roto i te ao ra hou roa te faatumuraa o teie nei ao, ei nia iho i te reira te mau haamaitairaa atoa i faatumuahiaʻi » (PH&PF 130:20). Teie ïa te mau ture varua o te faataa mai i te ture morare no te taata nei (hiʻo Iritiraa a Iosepha Semita, Roma 7:14–15 [I roto i te Faahororaa a te Bibilia] ; 2 Nephi 2:5 ; PH&PF 29:34 ; 134:6). Te vai nei te mau fafauraa o te taati, tapiri, paruru e horoʻa nei i te parau fafau no te mau haamaitairaa mure ore.

Ua aʻo Alama i ta’na ra tamaiti o Sibelona, « A tapeʻa i to te tino hinaaro atoa ra, ia faaîhia oe i te aroha » (Alama 38:12). E faaohipahia te hoê tapeʻa no te arataʻi, no te faatere, no te haavî. E tiʻa ia haavîhia to tatou hinaaro pae tino. Ia faaohipa-anaʻe-hia mai te au i te ture, e haamaitai e e haamoʻa ïa te mana no te hamaniraa i te tamarii. (hiʻo Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Joseph F. Smith [1998], 172).

E vai noa mai te mau faahemaraa. No te mea hoʻi e eita e noaa i te enemi i te fanau, e pohehae ïa oia i te feia atoa tei ia ratou ra taua mana teitei ra. Ua tiʻavaruhia oia e ratou atoa tei pee ia’na e ua ere ratou i te tiʻaraa no te hoê tino tahuti nei. « Te titau nei oia ia roohia te taata atoa i te ati mai ia’na ihora » (2 Nephi 2:27). E tamata ïa oia, mai te mea e nehenehe ia’na, i te tuʻino, i te haaviivii, e mai te mea e nehenehe ia’na, i te haamou i teie horoʻa e nehenehe ai ia tatou, mai te mea e mea tiʻamâ tatou, i te fanau noa i te huaai e a muri noa’tu (hiʻo PH&PF 132:28–31).

Mai te mea e haaviivii tatou i to tatou mau pihaa no te ora, e aore râ e arata‘i tatou ia vetahi ê ia hara, e vai mai ïa te mau faautuʻaraa « mamae » e te « fifi rahi no te faaoromai » (PH&PF 19:15) hau atu i te mau oaoa pae tino atoa e noaa mai.

Ua parau Alama i ta’na tamaiti o Korianotona, « Aita oe i ite, e ta’u tamaiti e, o te mea faufau teie mau mea i mua i te aro o te Fatu ra ; ua rahi atu teie mau mea i te ino i te mau hara atoa, maori râ o te taparahi i te taata hara ore, e te hunaraa i te Varua Maitai ra ? » (Alama 39:5). Eita e nehenehe ia tatou ia ape i te mau faahopearaa ia hara anaʻe tatou.

Te faaohiparaa tiʻa o te mau mana no te hamaniraa tamarii, tei rotopu anaʻe ïa i te tane e te vahine faaipoipohia i mua i te ture. Te tahi atu mau mea ê, e ofati ïa te reira i te mau faaueraa a te Atua. Eiaha e hema atu i te mau faahemaraa riʻariʻa a te enemi, no te mea e tiʻa ia aufauhia te mau tarahu atoa no te hara « e tae noa’tu i te koderane iti hopea ra » (Mataio 5:26).

Aita e vahi ê atu e itehia ai te maitai e te aroha o te Atua maori râ i roto i te tatarahaparaa.

Ia pêpê to tatou mau tino tahuti, e nehenehe i te reira ia tâtâî ia ratou iho, i te tahi mau taime, na roto i te tautururaa a te hoê taote. Mai te mea râ e mea rahi te pêpê, e vai pinepine mai ïa te hoê rifa (cicatrice) ei faahaamanaʻoraa no te pêpê.

I to tatou ra mau tino varua e mea taa ê ïa. E mamae to tatou mau varua ia rave anaʻe tatou i te mau hape e ia rave anaʻe tatou i te hara. Taa ê atu i to tatou mau tino tahuti, ia hope anaʻe te raveʻa no te tatarahaparaa, aita ïa e rifa e toe mai no te Taraehara hoʻi o Iesu Mesia. Teie te fafauraa : « Inaha, o oia o tei tatarahapa i ta’na ra mau hara, ua faaorehia ïa te reira, e e ore hoʻi au, o te Fatu e haamanaʻo faahou â i te reira » (PH&PF 58:42).

Ia faahiti anaʻe tatou i te parau no te faaipoiporaa e te oraraa utuafare, e tae mai ihoa i te feruriraa, « E te mea taa ê ? » Ua fanauhia te tahi ma te mau fifi e eita e nehenehe ia ratou ia fanau i te tamarii. Ua tuʻinohia te faaipoiporaa o te tahi mau taata hara ore no te faaturi o to ratou mau hoa faaipoipo. Eita te tahi e faaipoipo, e e ora otahi noa râ ratou ma te parau tiʻa.

Teie nei, te horoʻa atu nei au i teie tamahanahanaraa : O te Atua to tatou Metua ! Te taatoaraa o te here e te maitai o te itehia i roto i te hoê metua tahuti maitai, e faarahihia ïa i roto Ia’na tei riro hoʻi e Metua e e Atua no tatou o te ore roa e taahia e te manaʻo taata. E mea tiʻa ta’na mau haavâraa ; Aita e otiʻa no To’na ra aroha ; To’na mana no te mono, eita ïa e noaa i te faaauhia i te tahuti nei. « Tei teie nei ao anaʻe ra ta tatou e tiai i te Mesia nei, e ati rahi to tatou i to te taata atoa » (1 Korinetia 15:19).

Ma te tura, e faaohipa vau i teie nei i te parau hiero. Te ite ra vau i te hoê piha taatiraa e te hoê fata e te hoê tane e te hoê vahine apî e tuturi ra i reira. Ua hau teie oroʻa moʻa no te hiero i te hoê faaipoiporaa, no te mea e nehenehe teie faaipoiporaa e taatihia e te Varua Moʻa no te Fafauraa, e te parau nei te mau papaʻiraa moʻa e « e noaa hoʻi ia tatou te mau terono, te mau basileia, te mau hau hui arii, e te mau mana, te mau mana faatere » (PH&PF 132:19). Te ite nei au i te oaoa e tiaʻi ra i te feia o te farii i teie horoʻaraa hanahana e o te faaohipa i te reira ma te parautiʻa.

Ua vai amui noa maua te tuahine Donna Smith Packer i roto i te faaipoiporaa fatata e 70 matahiti. Ia faahiti anaʻe vau i te parau no niʻa i ta’u vahine faaipoipo, te metua vahine o ta maua mau tamarii, eita e noaa ia’u ia faahiti i to’u mau manaʻo na roto i te parau. E no te hohonu o te manaʻo e te puai o te manaʻo mauruuru fatata eita e noaa ia’u i te parau. Te haamaurururaa rahi roaʻe ta maua i farii i roto i teie oraraa, e te oraraa a muri atu, o ta maua ïa mau tamarii e mau mootua. I te pae hopea no to maua mau mahana amui i te tahuti nei, te mauruuru nei au no te taime tataʻitahi vau i pihaʻiho ia’na e no te parau fafau ta te Fatu i horoʻa e, eita roa e hopearaa.

Te faaite papû nei au e, o Iesu te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora. Te tiʻa nei Oia i te upoʻo o te Ekalesia. Na roto i Ta’na Taraehara e te mana no te autahuʻaraa e nehenehe ai i te mau utuafare, tei haamata i te oraraa tahuti nei, e faaea amui e a muri noa’tu. Na roto i te Taraehara, o te nehenehe e rapaau ia tatou, eita te mau rifa e itehia. Te auraa ra, noa’tu te ohipa ta tatou i rave, e aore râ te vahi ua ratere tatou e aore râ te huru te hoê ohipa i tupu, mai te peu e tatarahapa mau tatou, ua parau fafau mai Oia e, e tara ê Oia i te reira. E ia tara ê Oia, ua tâtâîhia ïa. E rave rahi hoʻi o tatou te taʻirihia nei, e auraa parau teie, ma te manaʻo hapa e ma te ite ore nahea i te haamatara ia tatou. E matara mai outou na roto i te fariiraa i te Taraehara a te Mesia, ei reira te mau mea atoa i haamauiui i te aau e taui ei ohipa nehenehe e ei aroha e ei mure ore.

Ua mauruuru roa hoʻi au no te mau haamaitairaa a te Fatu Iesu Mesia, no te mana no te hamaniraa i te tamarii, no te mana o te taraehara, no te Taraehara―te Taraehara o te nehenehe e tamâ roa i te poraʻoraʻo noa’tu te paari e te roa e te rahiraa taime e titau-faahou-hia mai. E nehenehe i te Taraehara ia haamatara faahou ia outou ia haere outou i mua, ma te mâ e te parau tiʻa, no te tutava i te eʻa ta outou i maʻiti i roto i te oraraa nei.

Te faaʻite papû nei au e, te ora nei te Atua, o Iesu te Mesia, e e ere te Taraehara i te hoê fanaʻoraa rahi no te Ekalesia taatoa. No te taata tataʻitahi râ te Taraehara, e mai te peu te vai ra te hoê mea e haapeʻapeʻa ra ia outou―peneiaʻe no te hoê tau maoro roa e aita faahou outou e haamanaʻo ra i te reira―a faaʻohipa i te Taraehara. E tamâ te reira ia outou, e eita outou, mai Ia’na atoa hoʻi, e haamanaʻo faahou â i ta outou mau hara. Na roto i te iʻoa o te Iesu Mesia, amene.