2010–2019
Te Sabati e mahana hinaarohia
Eperera 2015


Te Sabati e mahana hinaarohia

Nahea outou ia haapapû e, e faatupu mai ta outou mau peu i te Sabati i te oaoa e te popou ?

E te mau taea‘e e te mau tuahine here, ua riro teie na mahana amuiraa ei na mahana hanahana roa. Ua faateiteihia tatou na roto i te mau himene faauru e te mau pure nehenehe. Ua faahanahanahia to tatou mau varua na roto i te mau parau poro‘i o te maramarama e te parau mau. I teie Sabati no te Pasa, te amuitahi faahou nei tatou ma te aau tae mau no te haamauruuru i te Atua no te hoê peropheta !

Teie te uiraa no tatou tata‘itahi: na roto i te mea ta’u i faaroo e i ite i roto i teie amuiraa, nahea vau i te taui ia‘u ? Noa’tu te huru o ta outou pahonoraa, te hinaaro nei au e ani manihini ia outou ia hi‘opo‘a atoa i to outou mau mana‘o e i to outou huru no ni‘a i te mahana Sabati.

Te tapitapi nei to’u mana‘o i te mau parau a Isaïa, oia tei parau i te Sahati e, « e mahana hinaarohia ».1 Te ui nei to’u mana‘o e, e mahana hinaaro-mau-hia anei te Sabati no outou e no‘u ?

Ua itehia ia‘u te oaoa i roto i te Sabati no te taime matamua, e rave rahi matahiti i teie nei, i te taime e taote tapu ta’u ohipa, ua ite au e, ua riro mai te Sabati ei mahana faaoraraa no’u iho. I te hopea o te hepetoma tata‘itahi, mauiui roa to’u na rima, i te ohipa horoi noa i te pu‘a, te pape e te hoê ui‘ui taratara. Titau-atoa-hia ia‘u ia faafaaea rii, no te teimaha o te hoê ohipa paari. I te Sabati e iteahia ai ia‘u te tamarûraa papû maitai.

Eaha ta te Faaora e parau nei a na ô ai Oia e, « I haapa‘ohia te Sabati no te taata, aore te taata i haapa‘ohia no te Sabati » ?2 Te ti‘aturi nei au e, ua hinaaro oia ia maramarama tatou e, te Sabati, Ta’na ïa horo‘a na tatou, no te horo‘a ia tatou i te tamarûraa mau i te rohirohi o te mau titauraa o te oraraa o te mau mahana atoa e i te hoê rave‘a no te faaapîraa i te pae varua e i te pae tino. Ua horo‘a mai te Atua ia tatou i teie mahana taa‘e, eiaha no te arearea e aore ra, no te ohipa o te mau mahana atoa, no te faafaaearaa râ i te ohipa, ma te tamarûhia i te pae tino e i te pae varua.

I roto i te reo Hebera, teie te auraa o te ta‘o ra Sabati, oia hoi, « faafaaea ». No mutaa mai te tumu o te Sabati, i te tau no te rahuraa o te ao nei, oia hoi, i muri a‘e e ono mahaha ohipa, ua faaea te Fatu i te ohipa poieteraa.3 I muri a‘e ra, a heheu mai ai Oia i na Ture Hoê Ahuru ia Mose ra, ua faaue maira te Atua ia tatou « e haamana‘o i te mahana Sabati ia haamo‘ahia ïa ».4 I muri a‘e, ua haapa‘ohia te Sabati ei faahaamana‘oraa i te faaoraraa o Iseraela i te faatitiraa i Aiphiti ra.5 Penei a‘e, te vahi faufaa roa a‘e, ua horo‘ahia mai te Sabati ei fafauraa tamau, ei faahaamana‘oraa tamau e, e haamo‘a te Fatu i To’na mau taata.6

Taa‘e noa’tu i te reira, te amu nei tatou i teie nei i te oro‘a mo‘a i te Sabati ei haamana‘oraa i te Tara‘ehara o Iesu Mesia.7 Te fafau faahou nei tatou e, te hinaaro nei tatou e rave i ni‘a iho ia tatou i To’na i‘oa mo‘a.8

Ua parau te Faaora no ni‘a Ia’na Iho e, Oia te Fatu o te Sabati.9 E mahana No’na ! Ua ani tamau noa Oia ia tatou ia haapa‘o i te Sabati10 e aore ra, ia haamo‘a i te mahana Sabati.11 Tei raro a‘e tatou i te fafauraa ia na reira.

Nahea tatou ia haamo‘a i te mahana Sabati ? I te mau matahiti o to’u apîraa, ua tuatapapa vau i te ohipa a vetahi ê o tei hamani i te mau tapura no te mau ohipa e rave e i te mau ohipa eiaha e rave. I muri roa iho to’u haapiiraa na roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a e, ua riro ta’u mau peu e to’u huru i te Sabati ei tapa‘o i rotopu ia‘u e to’u Metua i te ao ra.12 Na roto i taua iteraa ra, aita vau i hinaaro faahou i te tapura no te mau mea e rave e eiaha e rave. Ia titau-ana‘e-hia ia‘u ia faoti e, e tano anei te hoê ohipa no te Sabati, e ui noa vau ia‘u iho e, « Eaha te tapa‘o ta’u e hinaaro e horo‘a i te Atua ra ? » Na taua uiraa ra i faariro i ta’u mau faaotiraa no ni‘a i te mahana Sabati ei mau faaotiraa maramarama maitai.

Noa’tu e, no mutaa iho roa mai te haapiiraa tumu no ni‘a i te mahana Sabati, ua faaapîhia te reira i teie mau mahana hopea nei ei tuhaa no te hoê fafauraa apî e te parau tapu. A faaroo mai na i te mana o teie ture hanahana:

« E ia ti‘a ia oe ia paruru ia oe iho ia ore oe ia viivii i te mau mea no teie nei ao, e haere ïa oe i te fare pureraa a pûpû atu ai i ta oe ra mau oro‘a i to’u mahana mo‘a ra ;

« No te mea oia mau ïa e mahana teie i faataahia na oe ia faaea i ta oe mau ohipa, e ia haamori atu i tei Teitei Roa ra…

« E i teie mahana… ia faaineinehia ta oe maa mai te aau hoê ra ia ti‘a roa ta oe haapaeraa maa ra… ia î roa to oe oaoaraa…

« E mai te mea e rave outou i teie mau mea nei na roto i te mana‘o haamaitai, mai te aau e te mata oaoa hoi… no outou ïa te îraa o te fenua nei ».13

A feruri na i te faahiahia o taua faahitiraa parau ra ! Ua fafauhia te îraa o te fenua i te feia e haamo‘a i te mahana Sabati.14 Eita tatou e maere a parau ai Isaïa i te Sabati e, « e mahana hinaarohia ».

Nahea outou ia haapapû e, e faatupu mai ta outou mau peu i te Sabati i te oaoa e te popou ? Taa‘e noa’tu te haereraa outou i te pureraa, te amuraa i te oro‘a mo‘a, e te rave-itoito-raa i to outou piiraa, eaha te tahi atu mau ohipa o te tauturu ia faariro i te Sabati ei mahana hinaarohia no outou ? Eaha te tapa‘o ta outou e horo‘a i te Fatu no te faaite i to outou here Ia’na ?

E horo‘a mai te Sabati i te hoê rave‘a maitai roa no te haapaari i te mau auraa utuafare. Inaha, te hinaaro nei te Atua ia tatou tata‘itahi, Ta’na mau tamarii, ia ho‘i faahou i piha‘i iho Ia’na ei Feia Mo‘a haamanahia, taatihia i roto i te hiero ei utuafare, i to tatou mau hui metua, e i to tatou huaai.15

E faariro tatou i te Sabati ei mahana hinaarohia mai te mea e, e haapii tatou i te evanelia i ta tatou mau tamarii. E mea maramarama hope roa ta tatou hopoi‘a ei mau metua. Na ô maira te Fatu e, « Mai te mea e tamarii ta te mau metua i Ziona… o te ore hoi e haapii atu ia ratou ra ia ite papû roa i te parau no te tatarahapa, te faaroo i te Mesia te Tamaiti no te Atua Ora, e no te bapetizoraa e te horo‘a no te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima, ia tae i te va‘u o te matahiti ra, tei ni‘a iho ïa te hara i te upoo o te mau metua ».16

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haapapû te Peresideniraa Matamua i te faufaa o te taime utuafare maitai. Ua papa‘i ratou e:

« Te ani nei matou i te mau metua ia faaitoito hope roa i te haapii e i te aupuru i ta ratou mau tamarii i roto i te mau parau tumu o te evanelia, o te tape‘a hoi ia ratou i roto i te Ekalesia. Te utuafare te niu o te hoê oraraa parau ti‘a, e aita hoê mea ê atu e nehenehe e mono i te reira, e aore ra, e faaoti i te mau ohipa faufaa no te faatupu i teie hopoi‘a ta te Atua i horo‘a mai.

« Te a‘o nei matou i te mau metua e i te mau tamarii ia horo‘a i te ti‘araa matamua roa i te pureraa utuafare, te pô utuafare, te tai‘oraa e te haapiiraa i te evanelia, e te mau faaoaoaraa utuafare maitai. Noa’tu te maitai e te tano te tahi atu mau titauraa e aore ra, te tahi atu mau faaoaoaraa, eiaha e faatia i te reira ia tuu i te hiti i te mau ohipa hanahana o ta te mau metua e te mau utuafare ana‘e e nehenehe e rave maitai ».17

A feruri maite ai au i teie a‘oraa, fatata roa vau e hinaaro ia riro faahou ei metua tane apî. Tei te mau metua i teie nei teie mau rave‘a nehenehe no te tauturu ia ratou ia faatupu i te taime utuafare faufaa, i te Sabati e i te tahi atu mau mahana. Te vai nei te LDS.org, Mormon.org, te mau hoho‘a video no ni‘a i te Bibilia, te Mormon Channel, te Media Library, te Friend, te New Era, te Ensign, te Liahona, e rau atu â—e rave rahi roa’tu â. E tauturu maitai roa teie mau rave‘a i te mau metua ia rave faaoti i ta ratou hopoi‘a mo‘a ia haapii i ta ratou mau tamarii. Aore e ohipa hau atu i te faufaa i te ti‘araa metua parau ti‘a e te hiaaro mau !

Ia haapii ana‘e outou i te evanelia, e rahi atu te mea ta outou e haapii mai. Teie te huru no ta te Fatu tautururaa ia outou ia maramarama i Ta’na evanelia. Na ô maira Oia:

« E te horo‘a’tu nei au i te hoê faaueraa ia outou ia haapii atu outou te tahi i te tahi ra i te haapiiraa evanelia no te basileia.

« A haapii itoito atu outou … ia ti‘a ia outou ia haapii-maitai-hia… i te haapiiraa evanelia, i te ture hoi no te evanelia, i roto i te mau mea atoa no ni‘a i te basileia no te Atua ».18

Na taua huru haapiiraa ra i te evanelia e faariro i te Sabati ei mahana hinaarohia. E parau mau teie fafauraa, noa’tu te faito o te utuafare, te huru o te taata i roto, e aore ra, te vahi nohoraa o te utuafare.

Taa‘e atu te taime i piha‘i iho i te utuafare, e ite outou i te oaoa mau i te Sabati i roto i te aamu utuafare. E nehenehe te imiraa i te mau melo utuafare tei na mua mai ia outou i ni‘a i te fenua nei—o ratou tei ore i fana‘o i te rave‘a no te farii i te evanelia a ora ai ratou i ô nei—e horo‘a mai i te oaoa rahi.

Ua ite au i te reira na roto ia‘u iho. E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua faaoti ta’u vahine o Wendy e haapii nahea ia rave i te ohipa ma‘imiraa aamu utuafare. E aitâ vau i ite a‘e nei ia’na mai tera te oaoa. Outou atoa, aita outou e titau-faahou-hia ia ratere i te tahi atu mau fenua e aore ra, i te hoê pû aamu utuafare. I te fare, na roto i te tauturu a te hoê rorouira e aore ra, te tahi matini afa‘ifa‘i, e nehenehe ta outou e imi i te mau varua o te titau nei i to ratou mau oro‘a. A faariro i te Sabati ei mahana hinaarohia na roto i te imiraa i to outou mau tupuna e te faaoraraa ia ratou i te fare tapearaa varua !19

A faariro i te Sabati ei mahana hinaarohia na roto i te tautururaa ia vetahi ê, o ratou hoa râ e ere i te mea maitai roa e aore ra, o ratou e vai otahi ra e aore ra, tei roto i te nava‘i ore.20 Ia faateitei outou i to ratou varua, e faateitei-atoa-hia ïa to outou.

A parau ai Isaïa i te Sabati e mahana « hinaarohia, » ua haapii atoa mai oia ia tatou nahea ia faariro i te reira ei mea hinaarohia. Ua parau mai oia e:

« Ia tapea oe… i te rave-ore-raa i to oe ra hinaaro i tau mahana mo‘a ; e ia parau oe i te sabati e mahana hinaarohia… e ua faaturatura oe [i te Fatu], i te rave ore i ta oe ra mau peu, e aore i imi i to oe ra hinaaro, e aore i parau i te parau faufaa ore:

« E oaoa oe ia Iehova i reira ».21

Titauhia te haavîraa ia’na iho no te ore e imi i to outou ra « hinaaro » i te Sabati. Titauhia ia outou ia faaru‘e i te hoê mea i auhia e outou. Mai te mea e, e faaoti outou ia oaoa ia Iehova, eita ïa outou e faariro i te reira mahana mai te tahi atu huru mahana. Te mau ohipa matarohia e te mau faaoaoaraa, e nehenehe ïa e rave i te tahi atu taime.

A feruri na i teie: Na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru, e faaho‘i tatou hoê i ni‘a i te ahuru o ta tatou apî i te Fatu ra. Na roto i te haamo‘araa i te Sabati, te faataa ra tatou hoê mahana i ni‘a i te hitu ei mahana No’na. No reira, e haamaitairaa rahi no tatou ia haamo‘a i te moni e i te taime No’na tei horo‘a mai i te ora no tatou i te mau mahana tata‘itahi.22

Na te faaroo i te Atua e faatupu i te here i te Sabati ; na te faaroo i te Sabati e faatupu i te here i te Atua.Ua riro te Sabati mo‘a ei oaoaraa mau.

I teie nei, te hope nei teie amuiraa, ua ite tatou e, noa’tu te vahi ta tatou e noho nei, titauhia ia tatou ia riro ei hi‘oraa no te feia faaroo i rotopu i to tatou mau utuafare, te mau taata i ô tatou, e te mau hoa.23 E haamo‘a te feia faaroo mau i te Sabati.

E opani au na roto i te poro‘i aroha a Moroni, a opani ai oia i te Buka a Moromona. Ua papa‘i oia, « E haere mai i te Mesia ia maitai roa outou ia’na, e tapea ia outou iho eiaha e rave noa’tu i te mea paieti ore ra, e ia faaru‘e outou i te mau mea paieti ore ra, e ia aroha atu i te Atua ma to outou aau atoa, e te mana‘o atoa, e te puai atoa, ei reira… ua mo‘a outou i te Mesia ».24

Ma te here i roto i to’u aau, te vaiiho atu nei au ia outou na i teie, ei pure, ei iteraa papû e ei haamaitairaa na‘u, na roto i te i‘oa mo‘a o te Iesu Mesia ra, amene.