2010–2019
I faaore ai ratou i to ratou mata‘u
Eperera 2015


I faaore ai ratou i to ratou mata‘u

Taa ê atu i te mata‘u o te ao o te faatupu nei i te ru ‘u‘ana e te ahoaho, ua riro te mata‘u i te Atua ei puna no te hau, no te papûraa e te ti‘aturiraa.

Te haamana‘o maitai nei au i te hoê ohipa tei tupu i to’u vai-tamarii-raa. I te hoê mahana, te ha‘uti ra vau e to’u mau hoa e ua parari ia’u te hoê haamaramarama o te fare toa i piha‘i iho i to matou fare. A marua ai te hi‘o e a ta‘i haere ai te oe, ua tae mai te mata‘u ri‘ari‘a i roto i to’u aau e i to’u feruriraa. I tera taime ua mana‘o vau aita e rave‘a faahou, e mau vau i te auri e hope noa’tu to’u pu‘e mahana. Ua parau taparu to’u na metua ia’u eiaha e tapuni noa ia’u i raro a‘e i te ro‘i e ua haere matou e faatitiaifaro i teie ohipa e te ona fare toa. Aua‘e maoti, ua faatopahia ta’u utu‘a haavâraa.

Ua riro roa to’u mata‘u i tera mahana ei mea teimaha e te papû. Papû roa e, ua roohia outou i te mana‘o ri‘ari‘a rahi atu â a topa mai ai te parau apî no te tahi fifi i te ea, a ite ai outou tei roto te tahi melo utuafare i te fifi e aore râ te atâtaraa, e aita ana‘e, a hi‘o ai outou i te mau arepurepuraa na te ao atoa nei. I tera mau taime, e tae mai te mata‘u faaaehuehu no te ohipa atâta e vai ra, te papû ore e aore râ te mauiui, e na roto atoa i te mau ohipa tia‘i-ore-hia, e te faahitimahuta i te tahi taime, e o te riro i te faaoti ei ohipa ino.

I te mau mahana atoa, e nehenehe te mata‘u e te taiâ ia tupu mai no te mau parau apî faaea ore no ni‘a i te hara hamani-ino-raa, te o‘e, te mau tama‘i, te petaraa, te ohipa haamata‘uraa, te morohiraa te peu maitai, te ma‘i e te mau puai haamou o te natura. Oia mau te ora nei tatou i te hoê tau tei tohu-atea-hia e te Fatu : « E i roto i te reira ra mahana… e arepurepu roa te ao paatoa nei, e e ahuehue te mana‘o o te taata nei » (PH&PF 45:26).

To’u nei hinaaro, o te faataaraa nahea i te tiahi atu i te mata‘u maoti te hoê iteraa tano no ni‘a i te Fatu Iesu Mesia e te faaroo Ia’na. Te pure nei au ma te aau tae i te Varua Maitai ia haamaitai mai ia tatou tata‘itahi a feruri ai tatou i teie tumu parau faufaa rahi.

Te mata‘u o te tahuti nei

I te faarooraa’tu Adamu raua Eva i te reo o te Atua i muri mai to raua amuraa i te hotu i rahuihia, ua tapuni raua i roto i te ô i Edene. Ua pii te Atua ia Adamu ma te parau e, « Tei hea oe ? Ua na ô atura [Adamu], Faaroo a‘era vau i to reo… mata‘u a‘era vau » (Genese 3:9–10). Te auraa ra, te ohipa matamua i tupu na roto i te Hi‘araa, o te iteraa ïa Adamu raua Eva i te mata‘u. Ua riro teie mana‘o roto puai ei tuhaa faufaa rahi no to tatou oraraa tahuti nei.

Te faa‘ite papû nei teie hi‘oraa mai roto mai i te Buka a Moromona, i te mana iteraa i te Fatu (hi‘o 2 Petero 1:2–8 ; Alama 23:5–6) no te tiahi i te mata‘u e no te faatae i te hau noa’tu te ati rahi i mua ia tatou.

I te fenua ra no Helama, te faari‘ari‘a ra te nunaa o Alama i te hoê nuu ati Lamana e haere maira.

« Ua haere maira râ Alama, e ua ti‘a a‘era i rotopu ia ratou ra, e ua a‘o atura oia ia ratou e, eiaha ratou e mata‘u, e haamana‘o râ i te Fatu ra i to ratou Atua, e na’na ho‘i ratou e faaora.

« i faaore ai ratou i to ratou mata‘u » (Mosia 23:27–28).

E hi‘o maitai na tatou, aita Alama i faaore i te mata‘u o te taata. Aita, ua a‘o râ Alama i te feia ti‘aturi ia haamana‘o i te Fatu e i te faaoraraa o Ta’na noa e nehenehe e tuu mai (hi‘o 2 Nephi 2:8). E na te iteraa i te maitai haapa‘o e te maitai paruru o te Faaora i faati‘a i teie nunaa ia faaore i to ratou mata‘u.

E haapuai mai te iteraa tano i te Fatu e te faaroo Ia’na ia tatou no te faaore i to tatou mau mata‘u inaha o Iesu Mesia noa te puna no te hau vai maoro. Ua parau Oia : « A haapii mai i te mau mea no’u nei, e a faaroo mai na i ta’u mau parau ; a hahaere ho‘i i roto i te marû o to’u nei Varua, e e noaa ïa ia oe te hau i roto ia’u nei » (PH&PF 19:23).

Ua faataa atoa mai te Fatu e, « O oia o te rave i te mau ohipa parau ti‘a ra e farii ïa oia i ta’na utu‘a, oia ïa te mana‘o hau i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i roto i te ao a muri atura » (PH&PF 59:23).

Na te ti‘aturi e te ti‘aturiraa i te Mesia e te turu‘i-ohie-raa i ni‘a i To’na ra maitai e aroha e arata‘i i te taata i te tia‘iraa, na roto i To’na Taraehara, i te tiʻa-faahou-raa e te ora mure ore (hi‘o Moroni 7:41). Na te reira huru faaroo e tia‘iraa e faatae mai i roto i te oraraa te mana‘o hau marû o ta tatou paatoa e hiaai nei. E faati‘a te mana o te Taraehara i te tatarahaparaa ma te haama‘ue atoa i te hepohepo no te hara, e haapuai atoa te reira ia tatou no te ite e no te rave i te maitai, e no te riro ei taata maitai mai tei ore e itehia e e ra‘ehia i to tatou noa aravihi tahuti e te iti. Oia ihoa te hoê o te mau haamaitairaa rahi o te pipi pûpû ia‘na iho maoti râ « te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei » (Philipi 4:7).

Te hau ta te Mesia e horo‘a mai, e hau ïa te faati‘a mai ia tatou ia hi‘o i te oraraa tahuti nei mai te au i te hi‘oraa atea o te mure ore, e e faatae mai te reira i te aueue-ore-raa i te pae varua (hi‘o Kolosa 1:23) e e tauturu mai ia tutonu tamau noa i ni‘a i to tatou tapaeraa i te ra‘i. E no reira, e haamaitaihia tatou no te faaoreraa i to tatou mau mata‘u i te mea e, e horo‘a mai Ta’na haapiiraa tumu i te fa e te avei‘a i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa. E haapuai e e tamahanahana mai Ta’na mau oro‘a e mau fafauraa ia tatou, i te taime maitai mai te taime fifi. E e horo‘a mai To’na haamanaraa autahu‘araa i te haapapûraa e, e vai noa te mau mea faufaa rahi, i roto i te tau e i te mure ore atoa.

E ti‘a anei râ ia tatou ia faaore i te mau mata‘u e aro ohie nei, e aro pinepine nei ia tatou i roto i teie ao to tatou ? Oia te pahonoraa i teie uiraa te hoê e papû roa. E toru parau tumu rahi no te fariiraa i teie haamaitairaa i roto i to tatou oraraa : (1) e hi‘o i ni‘a i te Mesia, (2) e patu i ni‘a iho i te niu o te Mesia, e (3) e haere i mua ma te faaroo i te Mesia.

Hi‘o i ni‘a i te Mesia

E tano maitai te parau a‘o a Alama i ta’na tamaiti o Helamana no tatou tata‘itahi i teie mahana : « Oia ïa, e hi‘o i te Atua, e ora » (Alama 37:47). E ti‘a ia tatou ia hi‘o e ia mau papû noa to tatou mata i ni‘a i te Faaora, i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa.

A haamana‘o na i te mau aposetolo a te Fatu i ni‘a i te poti tei tiria-haere-hia e te miti. Ua haere Iesu ia ratou ra, ma te haere na ni‘a i te pape, e no to ratou ite-ore-raa e, o ona tera, ua auê ratou ma te mata‘u.

« Ua parau atura râ Iesu ia ratou i reira ra, na ô atura, A faaitoito, o vau, eiaha e mata‘u.

« Ua parau maira Petero ia’na, na o maira, E te Fatu, o oe ra, e parau mai ia’u ia haere atu vau ia oe na na ni‘a i te are.

« Ua parau atura Iesu, A haere mai » (Mataio 14:27–29).

Ua haere atura Petero na ni‘a i te pape ia Iesu ra.

I te iteraa’tu râ oia i te ‘u‘ana o te mata‘i, ua mata‘u oia, e ua haamata ihora i te paremo ma te ta‘i : « E te Fatu, ia ora vau.

« Ua faatoro maira Iesu i ta’na rima i reira ra, haru maira ia’na, na ô maira, e teie nei taata faaroo haraini, e aha oe i mata‘u ai ? » (Mataio 14:30–31).

Te feruri ra vau ia Petero i te pahono-maite-raa e pahono-vave-raa i te aniraa a te Fatu. Ma te mata hi‘o tamau noa i ni‘a ia Iesu, ua ‘ou‘a mai oia mai ni‘a i te pahi e ua haere a‘era na ni‘a i te pape mai te hoê semeio te huru. I tera noa taime a neva ai to’na mata i ni‘a i te mata‘i e te mau are to’na mata‘uraa e to’na haamataraa i te paremo.

E haamaitaihia tatou no te upooti‘araa i to tatou mau mata‘u e no te haapuairaa i to tatou faaroo a pee ai tatou i te arata‘iraa a te Fatu. « A hi‘o mai ia’u nei i to mau mana‘o atoa na ; eiaha e feaa, eiaha e mata‘u » (PH&PF 6:36).

A patu i ni‘a iho i te niu o te Mesia

Ua a‘o Helamana i ta’na na tamaroa, ia Nephi raua Lehi : « E teie nei, e ta’u na tamarii, a haamanaʻo, a haamanaʻo, e ia haamau i to orua niu i niʻa i te papa ra o to tatou ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua hoʻi, e ia hapono mai te diabolo i to’na ra mataʻi uʻana, e ta’na mau ohe na roto i te puahiohio, e ia maʻiri mai to’na ra ûa paari, e to’na vero rahi i niʻa iho ia orua ra, e ere oia i te mana i niʻa iho ia orua e putôhiaʻi orua i raro i te abuso, a mamae ai i te oto mure ore ra, no te papa pai ta orua i tiʻa i niʻa ra, o te niu mau ïa, o te tumu ia patuhia i niʻa e te taata, e ore e tiʻa ia maʻiri ratou i raro » (Helamana 5:12).

O te mau oro‘a e te mau fafauraa te mau ofa‘i patu ta tatou e faaohipa no te patu i to tatou oraraa i ni‘a iho i te niu o te Mesia e o To’na Taraehara. Ua taamu-papû-hia tatou i te Faaora a farii ai tatou i te mau oro‘a e a tomo ai tatou i roto i te mau fafauraa, ma te haamana‘o, ma te haapa‘o maitai e ma te faatura i te reira mau fafauraa mo‘a, e ma te rave-itoito-roa-raa no te ora mai tei au i teie mau titauraa ta tatou i farii. E o te reira taamuraa te puna no te puai pae varua e no te ti‘araa aueue ore i roto i te mau tau atoa o te oraraa.

E haamaitaihia tatou no te faaoreraa i to tatou mau mata‘u a haamau papû ai tatou i to tatou mau hiaai e mau ohipa i ni‘a iho i te niu papû o te Faaora na roto i te mau oro‘a e te mau fafauraa.

Haere i mua ma te faaroo i te Mesia

Ua parau Nephi : « E teie nei, ia haere ti‘a’tu outou i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia, ma te tia‘i papû roa, e te here i te Atua e te taata atoa. E tena na, ia haere ti‘a outou i mua ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia, ma te tape‘a ho‘i e tae noa’tu i te hopea ra, inaha, te na ô maira te Metua, E ora mure ore to outou i reira ra » (2 Nephi 31:20).

Te tape‘a-maite-noa-raa e itehia nei i roto i teie irava, e faahopearaa ïa no te maramaramaraa e te hi‘oraa pae varua, no te tuutuu ore, te faaoromai, e te aroha atoa o te Atua. Te faaohiparaa i te faaroo i roto e i ni‘a i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, a auraro marû noa ai i To’na hinaaro e i To’na taime i roto i to tatou oraraa e a fa‘i haehaa atoa ai i To’na rima i roto i te mau mea atoa, na te reira e haamatara mai i te mau mea hau o te basileia o te Atua o te hopoi mai i te oaoa e te ora mure ore (hi‘o PH&PF 42:61). E noa’tu tatou e faarerei atu i te mau fifi, e faaruru i te papû ore o to tatou ananahi, e roaa mai to tatou anaanatae no te faaitoito â i mua e ia ora « ha‘uti-ore-hia tatou ma te hau, ma te paieti e te tura » (1 Timoteo 2:2).

E haamaitaihia tatou no te faaoreraa i to tatou mau mata‘u a farii ai tatou i te puai varua e tae mai na roto i te haapiiraa e te oraraa i te mau parau tumu no te evanelia ma te haere tamau noa i mua i ni‘a i te e‘a no te fafauraa.

Te mata‘u i te Fatu

Te vai nei te tahi mata‘u taa ê e te tu‘ati atoa i te mau mata‘u e ratere-pinepine-hia nei e tatou, o te mea ta te papaʻiraa moʻa e parau nei te « mata‘u i te Atua » (Hebera 12:28) e aore râ, « te mata‘u i te Fatu » (Ioba 28:28 ; Maseli 16:6 ; Isaia 11:2–3). Taa ê atu i te mata‘u o te ao o te faatupu nei i te ru ‘u‘ana e te ahoaho, ua riro te mata‘u i te Atua ei puna no te hau, no te papûraa e te ti‘aturiraa.

Nahea pai te hoê mea faatupu mata‘u e nehenehe ai e haamaitai i te taata e e tauturu ho‘i i te pae varua ?

E puohu teie mata‘u parau tiʻa ta’u e tamata nei i te tatara i mua ia outou, i te mana‘o hohonu no te tura, te faatura e te faahiahia rahi i te Fatu ra Iesu Mesia (hi‘o Salamo 33:8 ; 96:4), te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa (hi‘o Deuteronomi 5:29 ; 8:6 ; 10:12 ; 13:4 ; Salamo 112:1), e te feruri-a‘ena-raa i te haavâraa hopea i To’na rima. E no reira, e tupu mai te mata‘u i te Atua a maramarama ai tatou i te natura atua e te misioni a te Fatu ra Iesu Mesia, a tupu atoa ai te hinaaro ia auraro to tatou hinaaro i To’na, e a tupu atoa mai te ite e, e ti‘a’tu te mau tane e te mau vahine atoa no ta ratou mau hara i te mahana no te haavâraa (hi‘o PH&PF 101:78 ; Hiro‘a faaroo 1:2).

Mai ta te irava e haapapû nei, o te mata‘u i te Atua « te matamua o te paari mau ra » (Maseli 1:7), « ta te paari i haapii mai » (Maseli 15:33), « te itoito rahi » (Maseli 14:26) e « te tumu ïa no te ora » (Maseli 14:27).

E haapa‘o maitai tatou e, e tu‘atiraa mutu ore to te mata‘u i te Atua e te maramaramaraa i te haavâraa hopea e i to tatou tiaauraa i to tatou mau hiaai, mau mana‘o, mau parau e mau ohipa (hi‘o Mosia 4:30). E ere te mata‘u i te Fatu i te hoê taiâraa faaotohe i te tomoraa i mua i To’na aro ia haavâhia mai. Aita roa’tu vau e mana‘o ra, e riro tatou i te ri‘ari‘a Ia’na. Aita, o te feruriraa râ, i mua i To’na aro, e te faarururaa i te mau mea i to ratou huru mau, te mau mea no ni‘a iho ia tatou e ma te « ite mau » (2 Nephi 9:14 ; hi‘o atoa Alama 11:43) i ta tatou atoa mau hamaniraa mana‘o, mau parau otohe e mau haavareraa ia tatou iho. I te hopea, aita faahou ta tatou e hororaa.

Pauroa te mau taata tei ora i ni‘a i te fenua nei e o te ora mai, e riro ratou i te « faati‘ahia i mua i te haavâraa a te Atua ra, ia haavâhia e ana mai tei au i [ta’na] mau ohipa i rave ra, i te mea maitai e te mea ino ho‘i » (Mosia 16:10). Mai te peu e hiaai parau tiʻa e te mau ohipa maitatai ta tatou, e au atu ïa tatou i te ti‘araa i mua i te haavâraa (hi‘o Iakoba 6:13 ; Enosa 1:27 ; Moroni 10:34). E i te mahana hopea ra e riro tatou i te « faautu‘ahia i te parau tiʻa ra » (Alama 41:6).

I te tahi pae, mai te peu e hiaai parau ti‘a ore e te ohipa iino ta tatou, e ti‘a’tu ïa tatou i mua i te haavâraa ma te mehameha. « E ore ai e tia‘i ia tatou e hi‘o atu i ni‘a i to tatou Atua ra ; e te oaoa ra tatou mai te mea ra e, e ti‘a ia tatou ia parau atu i te mau mato e te mau mou‘a ia ma‘iri mai i ni‘a iho ia tatou, ia huna ia tatou i to’na ra mata » (Alama 12:14). E i te mahana hopea e riro i te roaa ia tatou « ta [tatou] utu‘a ino » (Alama 41:5).

Mai puohuhia i roto i te Koheleta :

« O te Atua te mata‘u atu, e haapa‘o ho‘i i ta’na parau ; o ta te taata’toa ïa e ati noa‘e.

« E hopoi atoa te Atua i te mau parau atoa i te haavâraa, e te mau mea mo‘e atoa ra, te mau mea maitai e te ino atoa ra » (Koleheta 12:13–14).

E au mau taea‘e, e au mau tuahine, e tiahi atu te mata‘u i te Atua i te mau mata‘u o te tahuti nei. E faaore atoa te reira i te mana‘ona‘o-noa-raa e, eita roa’tu tatou e nava‘i mai i te maitai i te pae varua e eita roa’tu tatou e ‘aifaito atu i te mau titauraa a te Fatu e i Ta’na mau tia‘iraa. Te parau mau, eita ta tatou e nehenehe e nava‘i i te maitai e aore râ e ‘aifaito atu na roto i te turu‘i-noa-raa i ni‘a iho i to tatou aravihi e ta tatou ohipa rahi. Ta tatou noa mau ohipa e to tatou noa mau hiaai, aita te reira e eita atoa e nehenehe e faaora ia tatou. « Hope noa’tu to tatou itoito atoa » (2 Nephi 25:23), e mea na roto noa i te aroha e te maitai, tei matara mai na roto i te tusia taraehara hope ore e te mure ore o te Faaora (hi‘o Alama 34:10, 14) tatou e faaorahia ai. Oia mau roa, « te ti‘aturi nei matou e, na roto i te Taraehara a te Mesia, e ti‘a ai i te taata atoa ia faaorahia, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a o te Evanelia » (Hiro‘a faaroo 1:3).

Te mata‘u i te Atua, o te hereraa ïa e te ti‘aturiraa Ia’na. A mata‘u hope tatou i te Atua, a here maitai roa’toa tatou Ia’na. E « na te aroha rahi ho‘i e iriti ê atu i te mata‘u » (Moroni 8:16). Te parau fafau atu nei au e, e riro te maramarama rahi no te mata‘u i te Atua i te tiahi atu i te poiri ta‘ota‘o o te mau mata‘u tahuti nei (hi‘o PH&PF 50:25) a hi‘o ai tatou i ni‘a i te Faaora, a patu ai tatou i ni‘a Ia’na ei niu e a haere ai tatou i mua, i ni‘a i To’na e‘a no te fafauraa e te haamo‘araa.

Iteraa papû e parau fafau

Te vai nei to’u here e to’u tura no te Fatu. To’na mana e to’na hau, e mea papû ïa. O Oia to tatou Taraehara e te faa‘ite papû nei au e, te ora nei Oia. E maoti Oia, eita e faufaa to tatou aau ia arepurepu e ia mata‘u (hi‘o Ioane 14:27), e e haamaitaihia tatou no te faaoreraa i to tatou mau mata‘u. Teie ta’u e faaite papû nei na roto i te i‘oa mo‘a o te Fatu ra Iesu Mesia, amene.