2010–2019
E taʻuma amui ai
Eperera 2015


E taʻuma amui ai

Ei mau vahine e ei mau tane haapaʻo i te fafauraa, titauhia ia tatou ia faateitei te tahi e te tahi, e ia tauturu te tahi e te tahi ia riro mai ei mau taata mai ta te Fatu e hinaaro ia riro tatou.

I muri aʻe i te mau aʻoraa, te mau himene e te mau pure faaûru o te haaputapû tamau noa i to tatou aau i roto i te amuiraa rahi, ua parau mai te mau tuahine e rave rahi ia’u e, te mea au roa aʻena ratou maori râ, o te hiʻoraa ïa i te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti ia haere i rapae e to ratou hoa faaipoipo mure ore. E aita anei tatou paatoa e oaoa nei ia faaroo i te mau taeaʻe ia faaite i to ratou here ia ratou ma te marû ?

Hōho’a
President Boyd K. Packer and his wife, Donna, at the Brigham City Utah Temple cornerstone ceremony, 23 September 2012.

No niʻa i ta’na vahine o Donna, teie ta te peresideni Boyd K. Packer i parau, « No te toroʻa o ta’u e mau nei, e titauraa hanahana ta’u ia parau i te parau mau : E maitai hope to’na ».1

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf and his wife.

« Ua riro oia ei mahana no to’u oraraa »,2 te parau ïa a te peresideni Dieter F. Uchtdorf no niʻa i ta’na vahine o Harriet.

Hōho’a
President Henry B. Eyring and Sister Eyring at their wedding.

Ua parau te peresideni Henry B. Eyring no niʻa i ta’na vahine o Katlheen, « O oia te taata tei faatupu tamau noa i te hinaaro i roto ia’u ia riro ei taata maitai roa aʻe e tiʻa ia’u ia riro ».3

Hōho’a
LDS Church President Thomas S. Monson gives his wife, Frances, a kiss at their 60th anniversary celebration, 10/6/2008, at the Lion House. The two met in 1944 and were married in the Salt Lake Temple on Oct. 7, 1948.

E te peresideni Thomas S. Monson, ua parau oia no niʻa i ta’na vahine here o Frances : « O ona te here o to’u oraraa, to’u hoa tiʻaturi rahi e to’u au manava. Ia parau anaʻe au, te mihi ra vau ia’na, aita ïa e navaʻi no te faahiti i to’u manaʻo hohonu ».4

Te hinaaro atoa nei au e faaite i to’u here i to’u hoa faaipoipo here, o Craig. Ua riro oia ei horoʻa taoʻa rahi no’u ! No niʻa i ta’u tane faaipoipo, te vai ra hoê parau herehia e te moʻa i roto i to’u haamaitairaa patereareha o te tohu ra e, « e aupuru-maitai-hia e aʻna » to’u oraraa e te oraraa o ta’u mau tamarii. No’u nei, e mea papû maitai e, no Craig teie parau tohu. Ia au i te mau parau a Mark Twain, te parau nei au e, « te hoê oraraa aita o [Craig], e ere ïa i te oraraa ».5 Ua here au ia’na ma to’u aau atoa e to’u varua atoa !

Te mau tiʻaraa e te mau hopoiʻa hanahana

I teie mahana te hinaaro nei au e faahanahana i te mau tane faaipoipo, te mau metua tane, te mau taeaʻe, te mau tamaiti e te mau metua fetii tei ite o vai ratou, e o te rave nei ma te maitai roa no te faaoti i ta ratou mau ohipa ta te Atua i horoʻa mai, mai tei tatarahia i roto i te poroʻi no niʻa i te utuafare, oia hoʻi, te faatereraa ma te parau tiʻa e te imiraa i te ora e te parururaa i to ratou utuafare. Ia ite mai outou e, e mea oto roa na’u ia ite e, te riro nei te parau no te tiʻaraa metua tane, te tiʻaraa metua vahine e te faaipoiporaa ei mau parau peʻapeʻa no te mau taata e rave rahi. Ua ite au e, te manaʻo nei te tahi mau melo o te Ekalesia e, eita roa’tu to ratou utuafare e taeʻahia i te faito teitei o ta ratou e manaʻo nei. E rave rahi tei fifi no te haapaʻo ore, te hamani-ino-raa, te faatîtîraa, e te mau hiroa tumu hape o te fenua. Aita vau e turu nei i te mau ohipa a te mau taata e aore râ, te mau vahine o te faatupu nei ma te hinaaro mau e aore râ, ma te ite ore, i te peʻapeʻa, te oto e te manaʻo paruparu i roto i to ratou utuafare. Tera râ, i teie mahana, te paraparau nei au no te tahi atu ohipa.

Ua papû roa ia’u e, eita te hoê tane faaipoipo e riro ei taata hau atu i te maitai i mua i ta’na vahine maori râ, ia tavini oia i roto i ta’na mau ohipa ta te Atua i horoʻa mai, ei taeaʻe tiʻamâ tei mau i te autahuʻaraa―e mea faufaa roa’tu i roto i te utuafare. E mea au roa na’u e te tiʻaturi nei au i teie mau parau no roto mai i te peresideni Packer, no te mau tane faaipoipo e te mau metua tane tiʻamâ : « Tei ia outou na te puai o te autahu‘araa no ô mai i te Fatu ra, no te paruru i to outou utuafare. Te vai ra te taime e riro ai te reira puai ei paruru hoê roa i rotopu i to outou utuafare e te mau faahemaraa a te enemi ».6

Feia faatere pae varua e orometua haapii i roto i te utuafare

I te omuaraa o teie matahiti, ua haere atu vau i te hunaraa o te hoê taata haʻihaʻi faahiahia―te metua fetii o ta’u tane, o Don te iʻoa. Ua faaite te hoê o te mau tamaiti a tonton Don i te hoê iteraa to’na, i to’na tamariiriiraa, i muri noa aʻe i te hooraa mai to’na na metua i to ratou fare matamua. No te mea e, e pae tamarii naʻinaʻi e faaamu e e faaahu, aita i navaʻi te moni no te tamau i te aua. No to’na hinaaro ia haapaʻo i te hoê o ta’na mau ohipa hanahana i roto i to’na tiʻaraa ei taata paruru i to’na utuafare, ua patia o tonton Don i te tahi mau pou raau naʻinaʻi i roto i te repo, ua rave i te taura, e ua taamu i te reira i te tahi pou e te tahi pou e ati noa aʻe te aua. I muri iho, ua tuo oia i ta’na mau tamarii ia haere mai i pihaʻi iho ia’na. Ua faaite oia ia ratou i te mau pou e te taura, e ua faataa ia ratou e, mai te mea e, e faaea noa ratou i te pae roto o taua aua ra, eita ïa ratou e fifi.

I te hoê mahana, ua hiʻo maere te mau taeaʻe hahaere utuafare a haafatata mai ai raua i te fare e a ite ai e pae tamarii naʻinaʻi e tiʻa noa ra ma te haapaʻo, i pihaʻi iho i te taura, ma te hiʻo tutonu i niʻa i te hoê popo tei pee i rapae i to ratou otiʻa i niʻa i te purumu. Ua horo te hoê tamarii naʻinaʻi e tii i to ratou papa, tei horo e tii i te popo.

I muri aʻe i roto i te oroʻa hunaraa, ua faaite te tamaiti matahiapo ma te taʻi e, te hoê ohipa hinaaro-roa-hia e aʻna i roto i teie oraraa maori râ, o te riroraa ïa mai to’na metua tane here.

Hōho’a
Sister Burton's son and grandson reading together.

Ua parau te peresideni Ezra Taft Benson e :

« E te mau tane faaipoipo e te mau metua tane i Iseraela nei e, e ohipa rahi te nehenehe ia outou ia rave no te faaoraraa e no te faateiteiraa o to outou utuafare ! …

« A haamanaʻo i to outou piiraa moʻa ei metua tane i Iseraela―to outou piiraa faufaa aʻe no te tau e no te tau a muri atu―e piiraa te reira eita roa outou e vaiihohia ».

Hōho’a
Sister Burton's son and grandson on a bed together.

« Titauhia ia outou ia tauturu i te faatiʻaraa i te hoê utuafare i reira hoʻi e tiʻa ai i te Varua o te Fatu ia parahi ».7

Auê te tiʻa o teie mau parau tohu no teie mahana.

E mea fifi roa no te mau tane tei roto i te faufauraa, ia ora i roto i te hoê ao aita i haafaufaa ore noa i ta ratou ohipa e ta ratou hopoiʻa hanahana, o te hapono atoa nei râ i te mau parau poroʻi haavare no niʻa i te auraa o te riroraa ei « tane mau ». Teie te hoê parau poroʻi haavare, « O vau te taata faufaa roa aʻe no’u nei ». Te vai atoa nei te parau poroʻi faaino e te vahavaha tei na ô e, aita e faufaa faahou to te tane faaipoipo e to te metua tane. Te taparu nei au ia outou eiaha e faaroo i te mau haavare a Satane ! Ua ere oia i teie haamaitairaa moʻa ia riro ei tane faaipoipo e aore râ, ei metua tane. No to’na pohehae i te feia tei roaa te mau ohipa moʻa o te ore roa e tiʻa ia’na ia rave, te titau nei oia ia roohia « te mau taata atoa i te ati mai ia’na ihora » !8

Te faateiteiraa e te tautururaa i roto i to tatou tiʻaraa ei faatiʻaraa no te tahi

E te mau taeaʻe e te mau tuahine, e hinaaro tatou i te tahi e te tahi ! Ei mau vahine e ei mau tane haapaʻo i te fafauraa, titauhia ia tatou ia faateitei te tahi e te tahi, e ia tauturu te tahi e te tahi ia riro mai ei mau taata mai ta te Fatu e hinaaro ia riro tatou. Titauhia ia tatou ia rave amui i te ohipa no te faateitei i te uʻi e tiʻa mai nei, e ia tauturu ia ratou ia taeʻahia ia ratou to ratou faito puai hanahana ei mau fatu aiʻa no te ora mure. E nehenehe ta tatou e rave mai ta Elder Robert D. Hales e ta’na vahine o Mary i rave e i haapaʻo i te parau parabole ra « E faateitei mai oe ia’u e e faateitei atu vau ia oe, ei reira taua e taʻuma amui ai ».9

Ua ite tatou i roto i te mau papaʻiraa moʻa e, « e ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaʻe ra ». No reira to tatou Metua i te Ao ra i hamani ai i te « tahi tauturu au na’na ra ».10 Te auraa no te parau ra, tauturu au, o te hoê ïa « tauturu tano, tiʻamâ, e aore râ, e tuʻati ia’na ».11 Ei hiʻoraa, ua hohoʻa maitai to tatou na rima te tahi i te tahi, e ere râ hoê â huru. Oia hoʻi, e hohoʻa patoʻi te tahi no te tahi, tera râ, ua riro te tahi ei faatiʻaraa no te tahi, e ua tano te tahi no te tahi. Ia rave amui raua i te ohipa, e rahi atu ïa to raua puai.12

I roto i te buka arataʻi a te Ekalesia, i roto i te pene no niʻa i te mau utuafare, te vai ra teie faahitiraa parau : « Ua hamanihia te natura o te varua tane e te varua vahine ia tiʻa hoʻi te tahi ia faatiʻa i te tahi ».13 Te na ô nei e, e ere « ia tiʻa i te tahi ia faatiʻo i te tahi », « ia tiʻa [râ] i te tahi ia faatiʻa i te tahi » ! Tei ô nei tatou no te tauturu, no te faateitei, no te oaoa te tahi e te tahi, a tamata ai tatou ia riro ei taata maitai roa aʻe. Ua haapii mai te tuahine Barbara B. Smith i te hoê haapiiraa paari, « E roaa ia tatou te mau oaoa rahi atu mai te mea e, e oaoa tatou i te manuïaraa o vetahi ê, eiaha râ i to tatou noa ».14 Mai te mea e, e imi tatou i te raveʻa no te « faatiʻa » eiaha râ no te « faatiʻo », e mea ohie roa aʻe ïa ia faaitoito ma te anaanatae te tahi e te tahi !

I te tau e metua vahine apî au no te mau tamarii naʻinaʻi e rave rahi, ia hope te mau mahana i te tauiraa i te pahii, te horoiraa i te auʻa e te faatitiaifaroraa i te peʻapeʻa, aita e taata e himene oaoa aʻe i te himene paraimere « E oaoa rahi to’u ia hoʻi mai papa i te fare ».15 Teie noa râ, te oto nei au ia faaite atu e, aita vau i oaoa i te mau taime atoa a tomo mai ai o Craig i roto i te fare ma te oaoa, i muri aʻe i te hoê mahana ohipa roa. I te mau taime atoa e aroha oia ia matou tataʻitahi ma te tauahi e te apa, e e huri oia e rave rahi mahana fifi, e i te tahi taime, mau mahana peʻapeʻa ei mau taime oaoa no te metua tane. Ahiri ihoa vau i faaiti aʻe te haapeʻapeʻa i te rahiraa ohipa e toe noa ra i te rave, e ia faatumu rahi aʻe i niʻa i te mau mea faufaa aʻe, mai ta’na i rave. Ia faafaaea pinepine aʻe au no te oaoa i te taime utuafare moʻa, e ia haamauruuru pinepine atu ia’na no to’na haamaitairaa i to matou oraraa !

Ia parau haamaitai noa tatou te tahi i te tahi

Aita i maoro aʻenei, ua faaite mai te hoê tuahine haapaʻo maitai i roto i te Ekalesia ia’u i te hoê manaʻonaʻoraa hohonu o ta’na e pure noa nei e mea huru maoro i teie nei. Te haapeʻapeʻa nei oia no niʻa i te tahi mau tuahine i roto i ta’na paroisa. Ua parau mai oia e, e mea mauiui roa na’na ia faaroo ia ratou, i te tahi taime, ia parau ma te faatura ore i ta ratou tane e no niʻa i ta ratou tane, i mua roa’toa i ta ratou mau tamarii. I muri iho, ua parau mai oia e, i to’na apîraa, ua hinaaro roa oia, e ua pure oia ma te tuutuu ore ia itehia ia’na e ia faaipoipo oia i te hoê taeaʻe tiʻamâ tei mau i te autahuʻaraa, e ia haamau e o’na i te hoê utuafare oaoa. Ua paari oia i roto i te hoê utuafare na to’na metua vahine « e faatere » areʻa to’na metua tane ra, ua rave noa oia ma te mataʻu mai te au i te hinaaro o to’na metua vahine, ia ore te peʻapeʻa ia tupu i roto i te utuafare. Ua feruri oia e, te vai ra te tahi huru maitai aʻe. Aita oia i ite i te reira i roto i te utuafare i paari ai oia, tera râ, na roto i ta’na pure tuutuu ore no te ani i te arataʻiraa, ua haamaitai mai te Fatu ia’na ia ite e nahea ia faatupu i te hoê utuafare e ta’na tane faaipoipo, i reira hoʻi te Varua e farii-maitai-hia ai. Ua tae au i roto i te reira utuafare, e e nehenehe ta’u e faaite papû e, e vahi moʻa ïa !

E te mau tuahine e te mau taeaʻe, e aha te pinepineraa to tatou « faahitiraa i te mau parau maitatai te tahi e te tahi » ma te hinaaro mau ?16

E tiʻa ia tatou ia hiʻopoʻa ia tatou iho na roto i te uiraa i te tahi mau uiraa. Ma te faatanotano rii, e nehenehe teie mau uiraa e tano i niʻa i te rahiraa o tatou, noa’tu e, e mea faaipoipohia tatou e aore râ, e mea otahi noa, e noa’tu te huru o to tatou oraraa utuafare.

  1. E aha te taime hopea a arue ai au ma te aau tae i to’u hoa, noa’tu e, o maua anaʻe e aore râ, i mua i ta maua mau tamarii ?

  2. E aha te taime hopea a haamauruuru ai au, a faaite ai au i te here, e aore râ, a taparu uʻana ai au ma te faaroo no’na i roto i te pure ?

  3. E aha te taime hopea a faaea ai au i te parau i te hoê mea ta’u i ite e nehenehe e haamauiui ?

  4. E aha te taime hopea a faaite ai au i te tatarahapa e i te aniraa ma te haehaa ia faaore mai i ta’u hapa―ma te ore e tuu atu i te mau parau ra « ahani pai ua na reira oe » e aore râ, « ahani pai aita oe i na reira » ?

  5. E aha te taime hopea a maʻiti ai au ia faaite i te oaoa eiaha râ te imiraa ia « tano » vau ?

I teie nei, mai te mea e faatupu teie mau uiraa i te manaʻo huru ê, e aore râ, i te manaʻo tatarahapa rii i roto ia outou, a haamanaʻo i te haapiiraa ta Elder David A. Bednar i haapii mai e, « ua riro te hirahira no to tatou varua, mai te mauiui no to tatou tino—ei faaararaa i te fifi e ei paruru i te tahi atu mau ati. ».17

Te ani nei au ia tatou tataʻitahi ia haapaʻo i te aniraa aau tae mau a Elder Jeffrey R. Holland : « E mau taea‘e e mau tuahine e, i roto i teie titauraa roa mure ore, ia riro tatou hau atu â mai to tatou Faaora, e tamata na tatou ia riro ei mau tane e mau vahine [maitai roa] na roto i teie noa rave‘a i teie nei―na roto i te oreraa e faainoino na roto i te parau, aore râ na roto i te tuuraa parau maitai a‘e, ma te parauraa i te hoê reo eê, te reo o te mau melahi ».18

A faaineine ai au no teie haamaitairaa i teie mahana, ua haapii mai te Varua ia’u, e ua fafau vau ia paraparau pinepine hau atu vau i te mau parau maitatai i to’u hoa here e no niʻa ia’na, ia faateitei i te mau tane i roto i to’u utuafare, e ia faaite i te aau mehara no te huru o ta ratou faaotiraa i to ratou tiʻaraa hanahana ei faatiʻaraa no te tahi. E ua fafau vau ia haapaʻo i te parabole ra, « E faateitei mai oe ia’u e e faateitei atu vau ia oe, ei reira taua e taʻuma amui ai ».

E tiʻa anei ia outou ia amui mai ia’u no te imi i te tauturu a te Varua Maitai ia haapii ia tatou nahea e tiʻa ai ia tatou ia faateitei maitai aʻe te tahi i te tahi i roto i to tatou tiʻaraa ei faatiʻaraa no te tahi, ei mau tamaiti e ei mau tamahine na to tatou na metua here i te ao ra ?

Ua ite au e, na roto i te mana faatiʻa o te Taraehara a Iesu Mesia e na roto i to tatou faaroo Ia’na, e nehenehe ta tatou e rave. Te pure nei au ia tuu tatou i to tatou tiʻaturiraa i roto Ia’na no te tauturu ia tatou ia tauturu te tahi i te tahi ia ora ma te oaoa e a muri noa’tu a taʻuma amui anaʻe ai tatou, na roto i te iʻoa o te Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Boyd K. Packer, i roto « Donna Smith Packer Receives Family History Certificate from BYU », news.byu.edu/archive12-jun-packer.aspx.

  2. Dieter F. Uchtdorf, i roto Jeffrey R. Holland, « Elder Dieter F. Uchtdorf : On to New Horizons », Liahona, Mati 2005, 10.

  3. Henry B. Eyring, in Gerald N. Lund, « Elder Henry B. Eyring : Molded by ʻDefining Influences’, » Liahona, Eperera 1996, 31.

  4. Thomas S. Monson, « I Will Not Fail Thee, nor Forsake Thee », Liahona, Novema 2013, 85.

  5. Mark Twain, Eve’s Diary (1905), 107.

  6. Boyd K. Packer, « Te puai o te autahu‘araa », Liahona, Me 2010, 9.

  7. Ezra Taft Benson, « To the Fathers in Israel », Ensign, Novema 1987, 51, 50.

  8. 2 Nephi 2:27.

  9. Hiʻo Robert D. Hales, « Strengthening Families : Our Sacred Duty », Liahona, Tiurai 1999, 40 ; hiʻo atoa LaRene Gaunt, « Elder Robert D. Hales : ‘Return with Honor’, » Liahona, Eperera 1995, 31.

  10. Genese 2:18.

  11. Genese 2:18, nota raro b.

  12. Hiʻo Bruce K. Satterfield, « The Family under Siege : The Role of Man and Woman » (vauvauraa tei horoʻahia i te hepetoma no te haapiiraa i Ricks College, 7 no tiunu 2001), 4 ; emp.byui.edu/SATTERFIELDB/PDF/RoleManWoman2.pdf.

  13. Buka arataʻi 2: Te faatereraa o te Ekalesia (2010), 1.3.1.

  14. Barbara B. Smith, « Hearts So Similar », Ensign, Me 1982, 97.

  15. « Daddyʻs Homecoming », Children’s Songbook, 210.

  16. « E parau haamaitai noa tatou », Te mau himene, n°140

  17. David A. Bednar, « Te tiʻaturi nei matou e, e mea tiʻa i te taata ia ora ma te viivii-ore », Liahona, Me 2013, 44.

  18. Jeffrey R. Holland, « Te reo o te mau melahi », Liahona, Me 2007, 18.