2010-2019
Motive pentru care căsătoria şi familia sunt importante – pretutindeni în lume
Aprilie 2015


Motive pentru care căsătoria şi familia sunt importante – pretutindeni în lume

Familia este esenţa vieţii şi cheia către fericirea eternă.

În luna noiembrie a anului trecut, am avut privilegiul de a fi invitat – alături de preşedintele Henry B. Eyring şi de episcopul Gérald Caussé – să particip la un colocviu despre căsătorie şi familie desfăşurat la Vatican, în Roma, Italia. În auditoriu au fost prezenţi reprezentanţi ai 14 religii diferite de pe şase din cele şapte continente, toţi fiind invitaţi să-şi exprime părerile cu privire la ceea ce se întâmplă cu familia în lumea din ziua de astăzi.

Imagine
President Henry B. Eyring, Bishop Gerald Causse and Elder Perry in Rome

Papa Francisc a deschis prima sesiune a colocviului făcând următoarea declaraţie: „În prezent, trăim într-o cultură a temporalului, în care din ce în ce mai mulţi oameni renunţă la căsătorie, în forma ei de angajament public. Această revoluţie cu privire la comportamente şi moravuri a fluturat adesea drapelul libertăţii, însă, în realitate, a adus cu sine devastarea spirituală şi materială a nenumăraţi oameni, în mod deosebit a celor mai săraci şi mai vulnerabili… Întotdeauna, ei sunt cei care au cel mai mult de suferit într-o astfel de criză”1.

Referindu-se la cei din generaţia care se ridică, dânsul a spus că este important ca cei care fac parte din ea „să nu cedeze în faţa [mentalităţii] veninoase a temporalului, ci, mai degrabă, să fie revoluţionari curajoşi în căutarea dragostei adevărate şi trainice şi să se împotrivească tiparului care, astăzi, a devenit o obişnuinţă”; aceasta este ceea ce trebuie făcut.2

Imagine
Synod hall with the faith leaders on the marriage summit

Această declaraţie a fost urmată de trei zile de prezentări şi discuţii în care conducători religioşi au vorbit despre căsătoria dintre bărbat şi femeie. În timp ce ascultam această diversitate extrem de largă de conducători religioşi, i-am auzit pe cei care o formau fiind în totalitate de acord unul cu altul şi susţinându-şi crezurile unul altuia despre caracterul sfânt al instituţiei căsătoriei şi despre importanţa familiilor ca unitate de bază a societăţii. Am avut un sentiment foarte puternic de unitate şi că avem o cauză comună.

Au fost mulţi care au remarcat şi au exprimat această unitate, făcând-o în diverse moduri. Unul dintre preferatele mele a fost acela când un erudit musulman din Iran a citat ad litteram două paragrafe chiar din declaraţia noastră despre familie.

În timpul colocviului, am observat că, atunci când diferite credinţe, confesiuni şi religii sunt unite în ceea ce priveşte căsătoria şi familia, ele sunt, de asemenea, unite în ceea ce priveşte valorile, loialitatea şi angajamentul care sunt, în mod firesc, asociate familiilor. Pentru mine, a fost ceva remarcabil să văd cum căsătoria şi priorităţi legate de familie au fost mai presus de orice diferenţă politică, economică sau religioasă. Când vine vorba despre dragostea faţă de soţ sau soţie şi speranţă, îngrijorări şi aspiraţii pentru copii, suntem cu toţii la fel.

Imagine
President Henry B. Eyring speaking in a news room.

A fost minunat să particip la adunări, alături de vorbitori din întreaga lume, în cadrul cărora ei şi-au făcut cunoscute sentimentele legate de importanţa căsătoriei dintre bărbat şi femeie. Fiecare dintre cuvântările lor a fost urmată de mărturii depuse de alţi conducători religioşi. Preşedintele Henry B. Eyring a depus ultima mărturie din cadrul colocviului. Dânsul a depus mărturie puternică despre frumuseţea căsniciei bazate pe angajament şi despre crezul nostru cu privire la binecuvântarea promisă legată de familiile eterne.

Mărturia preşedintelui Eyring a reprezentat concluzia potrivită pentru cele trei zile speciale.

Acum, poate că vă întrebaţi: „Dacă cei mai mulţi au simţit acea similitudine cu privire la prioritatea şi crezurile legate de familie, dacă toate aceste credinţe şi religii au fost, în principiu, de acord cu privire la ce ar trebui să fie căsătoria şi dacă toţi acei reprezentanţi au fost de acord în ceea ce priveşte valoarea care trebuie acordată căminelor şi relaţiilor de familie, cum de suntem, totuşi, diferiţi? Cum de Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă se distinge şi diferă de restul lumii?”.

Iată răspunsul: A fost minunat să văd şi să simt că avem atât de multe lucruri în comun cu restul lumii în ceea ce priveşte familiile noastre, doar că noi avem perspectiva eternă oferită de Evanghelia restaurată.

Ceea ce Evanghelia restaurată aduce în discuţia legată de căsătorie şi familie este atât de vast şi de relevant, încât nu poate fi accentuat suficient de mult: pentru noi, acest subiect este asociat cu eternitatea! Pentru noi, angajamentul şi caracterul sacru asociate căsătoriei sunt situate la un nivel superior datorită crezului şi înţelegerii noastre cu privire la faptul că familiile îşi au originile înainte de existenţa acestui pământ şi că ele pot dăinui etern.

Această doctrină este propovăduită atât de simplu, de puternic şi de frumos de cuvintele lui Ruth Gardner scrise pentru cântecul Societăţii Primare, intitulat „Familiile pot fi împreună, azi şi mereu”. Gândiţi-vă pentru o clipă la copiii din cadrul Societăţii Primare din întreaga lumea care cântă aceste cuvinte, în limba lor maternă, cât pot ei de tare şi cu entuziasmul care poate fi generat doar de dragostea pe care o au faţă de familia lor:

Familiile pot fi-mpreună

prin planul Tatălui.

Şi Domnul mi-a arătat cum pot să fac eu

Cu ai mei să fiu azi şi mereu.3

Întreaga teologie a Evangheliei noastre restaurate se axează pe familii şi pe noul şi nepieritorul legământ al căsătoriei. În Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, credem în viaţa premuritoare, timpul în care toţi am trăit în calitate de copii de spirit ai lui Dumnezeu, Tatăl nostru Ceresc. Noi credem că am fost, şi că încă suntem, membri ai familiei Sale.

Credem că toate căsătoriile şi legăturile de familie pot continua şi după moarte – că acele căsătorii înfăptuite în templele Sale de către cei care deţin autoritatea corespunzătoare vor fi valabile şi în lumea care va veni. Ceremoniile noastre de căsătorie nu conţin cuvintele „până când moartea vă va despărţi”, însă includ cuvintele „pentru timp şi pentru toată eternitatea”.

Noi credem, de asemenea, că familiile tradiţionale puternice nu reprezintă doar unităţile de bază ale unei societăţi stabile, ale unei economii stabile şi ale unor valori culturale stabile – ci şi unităţile de bază ale eternităţii, precum şi ale împărăţiei şi guvernării lui Dumnezeu.

Noi credem că organizarea şi guvernarea cereşti vor fi clădite pe baza familiilor şi a familiilor extinse.

Datorită credinţei noastre că familiile şi căsătoriile sunt eterne, noi, ca Biserică, dorim să fim conducători şi participanţi ai mişcărilor mondiale care au ca scop întărirea acestora. Ştim că nu doar cei activi din punct de vedere religios împărtăşesc valori şi priorităţi comune cu privire la căsnicii trainice şi relaţii de familie puternice. Un număr mare de oameni care nu sunt religioşi au ajuns la concluzia că o căsnicie bazată pe angajament şi viaţa de familie reprezintă modul de viaţă cel mai raţional, mai economic şi mai fericit.

Nimeni nu a descoperit vreodată vreun mod mai eficient de a creşte următoarea generaţie decât acela al unei gospodării formate din părinţi căsătoriţi care au copii.

De ce ar trebui căsătoria şi familia să fie importante – pretutindeni în lume? Sondaje de opinie publică arată că, în rândul celor mai mulţi oameni din fiecare grup de vârstă, căsătoria continuă să reprezinte idealul şi speranţa – chiar şi în rândul membrilor generaţiei născute în perioada cuprinsă între începutul anilor 1980 şi începutul anilor 2000, despre care auzim atât de mult că aleg să nu se căsătorească, că preferă libertatea personală şi concubinajul în locul căsătoriei. Realitatea este că largi majorităţi de oameni din întreaga lume doresc în continuare să aibă copii şi să întemeieze familii puternice.

Odată ce ne căsătorim şi avem copii, adevărata cauză comună a omenirii devine şi mai evidentă. În calitate de „familişti” – indiferent de locul unde trăim sau de crezurile noastre religioase – împărtăşim multe dintre aceleaşi greutăţi, aceleaşi adaptări, aceleaşi speranţe, îngrijorări şi aspiraţii pentru copiii noştri.

David Brooks, editorialistul publicaţiei New York Times a spus: „Oamenii nu o duc mai bine când li se oferă libertate personală maximă să facă ceea ce doresc. Ei o duc mai bine când sunt învăluiţi în angajamente care transcend alegerea personală – angajamente faţă de familie, faţă de Dumnezeu, faţă de ocupaţie şi faţă de ţară”4.

O problemă este faptul că o mare parte din media şi programele de divertisment pe care lumea le împărtăşeşte nu reflectă priorităţile şi valorile majorităţii. Din diverse motive, prea multe programe de televiziune, filme, melodii şi informaţii de pe Internet prezintă o minoritate deghizată în majoritate. Imoralitatea şi amoralitatea, începând cu violenţa explicită şi până la sexul recreaţional, sunt prezentate ca fiind ceva normal şi ne pot face, pe cei care avem standarde morale, să ne simţim demodaţi sau că suntem dintr-o altă epocă. Într-o lume atât de puternic influenţată de media şi de Internet, nu a fost niciodată mai greu să creşti copii responsabili şi să ţii căsniciile şi familiile unite.

În pofida a ceea ce pot sugera diversele prezentări media şi programe de divertisment, precum şi în pofida declinului extrem de real al unora în ceea ce priveşte căsătoria şi orientarea către familie, cei mai mulţi dintre oameni continuă să creadă că toate căsătoriile trebuie să aibă loc între un bărbat şi o femeie. Ei cred în fidelitate în cadrul căsniciei, precum şi în următoarele jurăminte făcute la căsătorie, la bine şi la rău, şi „până când moartea ne va despărţi”.

Din când în când, trebuie să ne aducem aminte, aşa cum am făcut eu la Roma, de certitudinea minunată care ne asigură şi ne alină că familia şi căsătoria continuă să reprezinte aspiraţia şi idealul celor mai mulţi oameni şi că noi nu suntem singurii cu aceste crezuri. Niciodată nu a fost mai dificilă găsirea unui echilibru practic între muncă, familii şi nevoile personale, aşa cum este în zilele noastre. Ca Biserică, dorim să ajutăm cu tot ceea ce putem în vederea întemeierii şi susţinerii de căsnicii şi familii puternice.

Acesta este motivul pentru care Biserica se implică în mod activ şi oferă conducere diferitelor coaliţii şi eforturi ecumenice care au drept scop întărirea familiei. De aceea ne împărtăşim valorile concentrate asupra familiei în media şi pe grupuri de socializare. De aceea ne împărtăşim arborele genealogic şi înregistrările privind familia extinsă cu toate naţiunile.

Dorim ca glasul nostru să fie auzit în opoziţie cu toate stilurile de viaţă false şi alternative care încearcă să înlocuiască noţiunea de familie pe care Dumnezeu Însuşi a stabilit-o. Dorim, de asemenea, ca glasul nostru să fie auzit întru susţinerea bucuriei şi împlinirii rezultate ca urmare a familiei tradiţionale. Trebuie să continuăm să facem auzit acel glas în lumea întreagă făcând cunoscute motivele pentru care căsătoria şi familia sunt atât de importante, pentru care căsătoria şi familia contează cu adevărat şi motivele pentru care ele vor fi mereu importante.

Dragii mei fraţi şi dragile mele surori, Evanghelia restaurată se axează pe căsătorie şi familie. Căsătoria şi familia reprezintă, de asemenea, aspectul sub care ne putem uni cu cele mai multe dintre celelalte religii. Tema căsătoriei şi familiei este cea prin care ne putem găsi cea mai măreaţă cauză comună cu restul lumii. Tema căsătoriei şi familiei este cea prin care Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă are cea mai mare ocazie de a fi un far de lumină.

Permiteţi-mi să închei depunând mărturie (cele nouă decenii ale mele pe acest pământ mă îndreptăţesc pe deplin să spun aceasta) că eu, cu cât îmbătrânesc, cu atât mai mult înţeleg că familia este esenţa vieţii şi cheia către fericirea eternă.

Le mulţumesc soţiei mele, copiilor mei, nepoţilor mei, strănepoţilor mei, precum şi tuturor verilor, verişoarelor şi tuturor membrilor familiei mele extinse care mi-au înnobilat viaţa şi care, da, mi-au făcut-o eternă. Despre acest adevăr etern, îmi depun cea mai puternică şi mai sacră mărturie, în numele lui Isus Hristos, amin.

Note

  1. Papa Francisc, cuvântare adresată în cadrul Humanum: Colocviul internaţional despre complementaritatea dintre bărbat şi femeie, 17 nov. 2014, humanum.it/en/videos; vezi, de asemenea, zenit.org/en/articles/pope-francis-address-at-opening-of-colloquium-on-complementarity-of-man-and-woman.

  2. Papa Francisc, Colocviul despre complementaritatea dintre bărbat şi femeie.

  3. „Familiile pot fi împreună, azi şi mereu”, Imnuri, nr. 190.

  4. David Brooks, „The Age of Possibility”, New York Times, 16 nov. 2012, p. A35, nytimes.com/2012/11/16/opinion/brooks-the-age-of-possibility.html.