2010–2019
Oia, e nehenehe e e rê ia tatou !
Eperera 2015


Oia, e nehenehe e e rê ia tatou !

E mea tiʻa ia tatou ia tape‘a papû maitai i to tatou iteraa papû no te evanelia a Iesu Mesia. Ei reira e rê ai ia tatou te mau tamaʻi o te mau mahana atoa i mua i te ino.

E te mau taeaʻe here, te haehaa nei to’u aau no te haamaitairaa ia paraparau atu ia outou, te mau taeaʻe tei mau i te autahuʻaraa a te Atua i roto i te Ekalesia i teie mahana.

Ua parau te peresideni Thomas S. Monson i te hoê taime e :

« I te tahi taime, e nehenehe te ao nei e riro ei vahi riʻariʻa no te oraraa. Mai te huru ra e, te ino vitiviti noa’tu ra te mau faufaa morare o te oraraa sotiare. Aore roa hoê taata―tei apî e aore râ, tei paari e aore râ, i ropu―e ore e farerei i te mau mea e huti ia tatou i raro e e haamou ia tatou.

« … Eiaha râ tatou e taiâ… Te aro nei tatou i roto i te hoê tama‘i i te hara… E [nehenehe e e] rê ia tatou teie nei tama‘i. Ua horo‘a mai to tatou Metua i te Ao ra i te mau mauihaa o ta tatou e titau nei no te ‘aroraa ».1

Tatou paatoa, te feia apî e te feia paari, te farerei nei tatou i te mau mahana atoa i te tamaʻi ta te peresideni Monson e parau nei. Te tamata nei te enemi e ta’na mau melahi ia faaônevaneva ia tatou. Ta ratou fa, o te faaitoitoraa ia tatou ia hahi ê mai ta tatou mau fafauraa o ta tatou i rave i mua i te Fatu, e na roto i te reira e moʻe ai i to tatou mata to tatou faufaa aiʻa mure ore. Ua ite maitai roa ratou i te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra no Ta’na mau tamarii, i te mea e, tei reira atoa ratou i roto i taua apooraa rahi ra i te raʻi ra a faaitehia mai ai te reira. Ua tamata ratou i te haʻuti i niʻa i to tatou paruparu e to tatou papû ore, na roto i te haavareraa ia tatou « i te mahu poiri ra… o te haapoiri i te mata e te faaetaeta hoʻi i te aau o te tamarii a te taata nei, e te arataʻi hoʻi ia ratou na te eʻa aano ia pohe ratou, e ia moʻe roa’tu ».2

Noa’tu te patoʻiraa ta tatou e farerei nei, mai ta te peresideni Monson i haapii ra, e tamaʻi teie o te nehenehe e o te rê ia tatou. Te tiʻaturi nei te Fatu i niʻa i to tatou aravihi e to tatou hinaaro mau ia na reira.

Te vai nei i roto i te mau papaʻiraa moʻa e rave rahi mau hiʻoraa no ratou tei upootiʻa i ta ratou mau aroraa, noa’tu tei roto ratou i te mau fifi rahi. Hoê o te reira mau hiʻoraa, o te tapena Moroni ïa i roto i te Buka a Moromona. Te vai ra to teie taureʻareʻa faahiahia i te itoito no te paruru i te parau mau i te hoê taime ua rahi roa te ino e te mau tamaʻi, tei riro ei haafifiraa i te oraraa o te nunaa ati Nephi taatoa. Noa’tu to’na aravihi i roto i ta’na mau hopoiʻa, ua vai haehaa noa o Moroni. Na te reira e te tahi atoa o to’na hiroʻa i faariro ia’na ei mauhaa i roto i te rima o te Atua i taua taime ra. Ua faataa nei te buka a Alama e, ahiri te mau taata atoa mai ia Moroni te huru, « ua aueue ê na te mana o hade e a muri noa’tu ; [e] e ore hoʻi to te diabolo e mana i niʻa i te aau o te tamarii a te taata nei ».3 Tera hiroʻa o Moroni, no roto mai ïa i to’na faaroo rahi i te Atua e i te Fatu ia Iesu Mesia4, e i to’na hinaaro tuutuu ore ia pee i te reo o te Atua e o Ta’na mau peropheta.5

Ei faahohoʻaraa, e tiʻa ia tatou paatoa ia taui ia tatou iho ei tapena Moroni no teie anotau ia rê ia tatou te mau tamaʻi i mua i te diabolo. Ua ite au i te hoê diakono apî e te haapaʻo maitai tei taui ia’na iho ei tapena Moroni no teie anotau. A pee noa ai oia i te aʻoraa a to’na na metua e a te feia faatere o te Ekalesia, ua tamatahia to’na faaroo e to’na hinaaro mau i te mau mahana atoa, i roto roa i to’na apîraa. Ua parau mai oia e, i te hoê mahana, ua hitimahuta oia i te hoê ohipa fifi e te au ore―te mata‘ita‘i ra to’na mau hoa i te mau hohoʻa faufau i niʻa i ta ratou mau niuniu afaʻifaʻi. I taua taime mau ra, ua titauhia i teie taureʻareʻa ra ia faaoti e, e aha te mea faufaa aʻe―to’na roo e aore râ, to’na parau tiʻa. I roto i na tetoni i muri mai, ua î aʻera oia i te itoito, e ua parau atura i to’na mau hoa e, te ohipa ta ratou e rave ra, e ere ïa i te ohipa maitai. Hau atu i te reira, ua parau oia ia ratou e, e mea tiʻa ia ratou ia faaea i te ohipa ta ratou e rave ra, ia ore anaʻe, e riro mai ratou ei tîtî no te reira ohipa. Ua faaahaaha mai te rahiraa o to’na mau hoa i ta’na aʻoraa, ma te parau e, e ohipa te reira no te oraraa, e aita hoê fifi no te reira. Tera râ, te vai ra hoê i rotopu ia ratou tei faaroo i te aʻoraa a taua taureʻareʻa ra e ua faaoti ia faaea i te ohipa ta’na e rave ra.

Ua riro te hiʻoraa o teie diakono ei faaûruraa maitai i niʻa i te hoê aʻe o to’na mau hoa haapiiraa. E mea papû maitai e, ua farerei oia e to’na hoa i te faaooraa e te hamani-ino-raa na roto i taua faaotiraa ra. Areʻa i te tahi pae, ua pee raua i te faaararaa a Alama i to’na mau taata i te na ô raa e, « E haere mai outou mai rotopu i te taata ino, e ia taa ê ia ratou, e eiaha outou e rave noa’tu i to ratou mau mea viivii ra ».6

Tei roto i te buka iti ra No te Puai o te Feia Apî teie parau aʻo, ta te Peresideniraa Matamua i haamana no te feia apî o te Ekalesia : « Tei ia outou te hopoi‘a no te mau ma‘itiraa ta outou e rave. Te mana‘ona‘o nei te Atua ia outou, e e tauturu Oia ia outou ia rave i te mau ma‘itiraa maitai, noa’tu e, te faaohipa ra to outou utuafare e to outou mau hoa i to ratou ti‘amâraa ia au i te mau huru tano ore. A titau i te puai morare no te ti‘a ma te aueue ore no te haapa‘o i te hinaaro o te Atua, noa’tu e, o outou ana‘e te ti‘a mai. Ia rave outou i te reira, e faaite outou i te hoê hi‘oraa no vetahi ia pee mai ».7

E tamau noa te aroraa o te maitai e te ino i roto i te roaraa o to tatou oraraa, i te mea e, te titau nei te enemi, ia roohia te taata atoa i te ati mai ia’na iho ra. E tamata o Satane e ta’na mau melahi ia haapoiri i to tatou mau manaʻo, e ia haapapû i te haavîraa na roto i te faahemaraa ia tatou ia rave i te hara. Mai te mea e, e nehenehe ta ratou, e faaino ratou i te mau mea maitai atoa. Noa’tu râ i te reira, e mea faufaa ia ite e, e noaa to ratou mana i niʻa ia tatou mai te mea noa e, e farii tatou.

Te vai atoa ra i roto i te mau papaʻiraa moʻa e rave rahi mau hiʻoraa no te mau taata tei horoʻa i te reira parau faatiʻa i te enemi ra, e i te pae hopea, ua haapoirihia ratou e ua haamou-roa-hia, e taata mai ia Nehora, Korihora, e Serema te huru. E tiʻa ia tatou ia ara i teie fifi. Eita ta tatou e nehenehe e faatiʻa ia tatou iho ia haapoirihia na te parau poroʻi a te taata o te farii-ohie-hia na to te ao nei, e o te patoʻi nei i te haapiiraa e te mau parau tumu o te evanelia a Iesu Mesia. E rave rahi o teie mau parau poroʻi no te ao nei tei riro ei tamataraa na to tatou soataiete ia faatiʻa i te hara, tiʻa râ’tu ai. E tiʻa ia tatou ia haamanaʻo e, i te pae hopea, e tiʻa te mau taata atoa i mua i te Mesia « ia haavâhia [tatou] no ta [tatou] mau ohipa, o te ohipa maitai e te ohipa ino atoa hoʻi ».8 Mai te mea e, e farerei tatou i teie mau parau poroʻi no te ao nei, titauhia te itoito rahi e te ite pautuutu no niʻa i te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra no te maʻiti i te maitai.

E nehenehe tatou paatoa e farii i te puai no te maʻiti i te maitai, mai te mea e, e imi tatou i te Fatu, e e tuu tatou i to tatou tiʻaturiraa e te faaroo taatoa i niʻa Ia’na. Tera râ, mai ta te mau papaʻiraa moʻa e haapii mai nei, ei « aau hinaaro mau » to tatou e « te manaʻo papû », ei reira te Fatu, i roto i To’na aroha hopea ore, « e faaite mai i te parau mau [ia tatou] na roto i te mana o te Varua Maitai. E na roto i te mana o te Varua Maitai e ite ai [tatou] i te parau mau i te mau mea atoa ra ».9

Teie iteraa tei roaa mai na roto i te Varua Maitai, e ere i te tahi atu mea maori râ to tatou iteraa papû, o te haapuai i to tatou faaroo e to tatou hinaaro mau ia pee i te mau haapiiraa o te evanelia i faahoʻi-faahou-hia mai i teie mau mahana hopea nei, taa ê noa’tu te mau parau poroʻi ta tatou e faaroo nei mai roto mai i te ao. E tiʻa i to tatou iteraa papû ia riro ei paruru no te paruru ia tatou i te mau ihe auahi a te enemi o te tamata nei i te tamaʻi ia tatou.10 Na te reira e arataʻi ia tatou ma te paruru na roto i te poiri e i te papû ore e vai nei i roto i te ao i teie mahana.11

Ua haapii mai au i teie parau tumu i te taime a tavini ai au ei misionare apî. Te tavini ra maua o to’u hoa i roto i te hoê amaa naʻinaʻi roa e te moʻemoʻe o te Ekalesia. Ua tamata maua e paraparau i te mau taata atoa i roto i te oire. Ua farii maitai ratou ia maua, tera râ, e mea au na ratou ia matutu i te parau i roto i te mau papaʻiraa moʻa ma te ani noa ia maua i te tahi faaʻiteraa no niʻa i te tiʻaraa mau o te mau mea ta maua e haapii ra.

Te haamanaʻo ra vau e, i te mau taime atoa e faanaho maua o to’u hoa e haere i rapae no te tamata i te vauvau i te mau faaʻiteraa i mua i te taata, e faaruʻe mai te Varua o te Atua ia maua, e e vai noa maua ma te papû ore e te taa ore. Ua feruri maua e, e mea tiʻa ia maua ia faatano papû i to maua iteraa papû i niʻa i te mau parau mau o te evanelia ta maua e haapii ra. E mai te reira’tu taime, te haamanaʻo ra vau ia faaite atu maua i te iteraa papû ma to maua aau atoa, e î te piha i te mana haapapû muhu ore, no ô mai i te Varua Maitai ra, e aita e vahi no te taa-ore-raa e aore râ, no te paraparau-haere-noa-raa. Ua haapii mai au e, aita te mau puai o te diabolo e nehenehe e faatupu i te taa ore, e haavare, e aore râ, e faaino i te mana o te hoê iteraa papû aau tae, a te hoê pĭpĭ mau o te Faaora o Iesu Mesia.

Mai ta te Faaora iho i haapii mai ra, te hinaaro nei te enemi e patia ia tatou, ere atu ai tatou i to tatou aravihi no te faaûru i to te ao nei i te ohipa maitai.12

E au mau taeaʻe here e, no te are o te taa ore e o te manaʻo feaa e parare nei i roto i te ao nei i teie mahana, e mea tiʻa ia tatou ia tape‘a papû maitai i to tatou iteraa papû no te evanelia a Iesu Mesia. Ei reira to tatou aravihi no te paruru i te parau mau e te parau tiʻa e tupu roa ai i te rahi. E rê ia tatou te mau tamaʻi o te mau mahana atoa i mua i te ino, e eita tatou e hiʻa i niʻa i te tahua aroraa o te oraraa, e faatairuru mai râ tatou ia vetahi ê i raro aʻe i te mau ture a te Fatu.

Te ani manihini nei au i te mau taata atoa ia imi i te parururaa i roto i te mau haapiiraa e vai ra i roto i te mau papaʻiraa moʻa. Ua faatano te tapena Moroni i to’na faaroo i te Atua e to’na iteraa papû o te parau mau i niʻa i te ite e te paari e itehia i roto i te mau papaʻiraa moʻa. Na roto i te reira, ua tiʻaturi oia e, e farii oia i te mau haamaitairaa a te Fatu, e e noaa ia’na te mau rê e rave rahi, o te mea ïa i tupu.

Te ani manihini nei au i te mau taata atoa ia imi i te parururaa i roto i te mau parau paari a to tatou mau peropheta i teie mahana. Ua parau te peresideni Thomas S. Monson e : « Tatou tei faatoro‘ahia i te autahu‘araa o te Atua, e nehenehe ta tatou e faatupu i te taa-ê-raa. Ia tape‘a ana‘e tatou i to tatou iho viivii ore e ia faatura i to tatou autahu‘araa, e riro tatou ei mau hi‘oraa parau ti‘a o te peehia e vetahi ê… [E] e tauturu [tatou] ia turama i te hoê ao poiri rahi ».13

Te ani manihini nei au i te mau taata atoa ia tiʻaturi i te faufaa e i te mana o te Taraehara o Iesu Mesia. Na roto i Ta’na tusia taraehara, e noaa mai te itoito, ia rê ia tatou te mau tamaʻi atoa o to tatou nei anotau, noa’tu to tatou mau fifi, te mau titauraa e te mau faahemaraa. E mata na tatou i te tiʻaturi i To’na here e To’na mana no te faaora ia tatou. Ua parau te Mesia iho e :

« O vau te eʻa, e te parau mau e te ora : aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ, ei ia’u ».14

« O vau te maramarama o teie nei ao : o te pee mai ia’u ra e ore ïa e haere noa i te poiri, e maramarama ora ïa to’na ».15

« I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia hauhia to outou ia’u nei. E pohe to outou i teie nei ao : E faaitoito râ, ua riro te re o teie nei ao ia’u ».16

Te faaite nei au i te iteraa papû no teie mau parau mau na roto i te iʻoa moʻa o Iesu Mesia ra, amene.